MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Două treimi dintre directorii financiari sunt foarte îngrijorați de impactul crizei coronavirus
”în acest mediu complet nou și incert, sunt necesare decizii tactice și de cele mai multe ori complicate”, arată un studiu PwC
Aproape trei sferturi (73%) dintre directorii financiari sunt foarte îngrijorați cu privire la impactul crizei coronavirus asupra activității companiilor, majoritatea (80%) așteptând o scădere a veniturilor, potrivit sondajului global PwC Covid-19 CFO Pulse, realizat în rândul a peste 800 de directori financiari din 21 de țări, care arată că principala preocupare rămâne menținerea locurilor de muncă până când va fi depășit vârful crizei. "Aproape trei sferturi (73%) dintre directorii financiari sunt foarte îngrijorați cu privire la impactul crizei coronavirus asupra activității companiilor, majoritatea (80%) așteptând o scădere a veniturilor, potrivit sondajului global PwC Covid-19 CFO Pulse, realizat în rândul a peste 800 de directori financiari din 21 de țări", arată un comunicat al PwC. Pentru atenuarea efectelor coronavirusului, cea mai mare prioritate a liderilor de finanțe este ținerea sub control a cheltuielilor. Astfel, 77% dintre aceștia iau în considerare măsuri de reducere a costurilor, 65% planifică amânarea sau anularea investițiilor și 48% revizuirea planurilor de finanțare. Doar 5% au arătat că nu au în vedere nicio acțiune financiară ca urmare a Covid-19. ”În acest mediu complet nou și incert, sunt necesare decizii tactice și de cele mai multe ori complicate. Multe companii au petrecut primele săptămâni ale crizei asigurând protecția angajaților, examinând planurile de continuitate și instituind centre de comandă pentru criză. Problemele legate de lichiditate determină multe companii să ia în considerare șomajul tehnic, reducerea costurilor și a investițiilor. Principala preocupare rămâne, în acest context, menținerea locurilor de muncă până când va fi depășit vârful crizei și vor putea fi aplicate programe de relansare a activității”, a declarat Ionuț Simion, country managing Partner PwC România. Aproape jumătate dintre cei chestionați (45%) intenționează să apeleze la programele de sprijin guvernamental. Cele mai frecvente tipuri de sprijin pe care le iau în considerare sunt amânarea plății impozitelor și prelungirea termenelor pentru declarațiile fiscale. În ceea ce privește forța de muncă, directorii financiari din toate țările se așteaptă la o serie de consecințe pentru angajați: 42% dintre respondenți se așteaptă să introducă șomaj tehnic în luna următoare, iar 28% anticipează concedieri. Mai mult de jumătate (56%) dintre respondenți consideră că organizația lor ar putea reveni la activitatea obișnuită („business as usual”) în termen de trei luni, în cazul în care criza ar fi încheiată astăzi. De asemenea, în topul preocupărilor directorilor financiari se află recesiunea globală (71%), impactul financiar asupra operațiunilor companiei (70%), reducerea consumului (39%), probleme în lanțul de aprovizionare (31%) și efectele asupra forței de muncă/reducerea productivității (30%). Dintre cei care iau în considerare schimbarea strategiei de investiții, majoritatea (80%) intenționează să reducă investițiile generale CapEx. Alte reduceri potențiale ar putea veni în operațiuni (60%) și forță de muncă (55%). Puțini lideri de finanțe indică o reducere a cheltuielilor cu transformarea digitală (21%) și cibersecuritatea sau confidențialitatea datelor (5%). 9% consideră coronavirus o provocare izolată care nu are în prezent un impact major asupra afacerii lor. Relativ puțini directori financiari s-au declarat preocupați de sursele de finanțare (18%), informații insuficiente pentru a lua decizii bune (15%) sau securitatea cibernetică (6%).
Ludovic Orban promite că platforma IMM Invest va fi operațională în curând
nu se merge pe principiul primul venit, primul servit
Premierul Ludovic Orban spune că platforma IMM Invest va fi operațională în curând și că, în urma problemelor apărute, este construită o aplicație care să fie 100% funcțională. El spune că nu se merge pe principiul, primul venit, primul servit. Ludovic Orban a fost întrebat joi, într-o conferință de presă, ce se întâmplă cu programul IMM Invest. “Va fi operațional cât de curând posibil. Au fost probleme la aplicația care a fost utilizată. În urma problemelor care au apărut, se construiește o aplicație care să fie bine certificată, care să fie 100% funcțională, că va fi vineri, că va fi luni, că va fi marți, nu pot să vă spun acum, acest lucru îl va anunța ministrul Finanțelor când va fi 100% convins și cu sprijinul partenerilor care colaborează la acest proiect, când va fi 100 % convins că platforma e funcțională”, a afirmat premierul. El a spus că în cadrul acestei platforme nu se merge pe principiul primul venit, primul servit și fiecare aplicație a fiecărei firme este analizată și procesată. “Am văzut foarte multe informații greșite. Nu se merge pe principiul primul venit, primul servit, cum a fost, de exemplu, pe ajutorul de minimis. Este o înscriere în aplicație, Fondul de Garantare analizează, procesează fiecare aplicație a fiecărei firme, urmând ca ulterior băncile care sunt implicate în acest proiect, să ia deciziile legate de acordarea creditelor pentru capital de lucru sau pentru investiții”, a explicat primul ministru. Ludovic Orban a mai spus că există un interes din partea sistemul bancar legat de IMM Invest. “Va fi cât de curând funcțională, nu trebuie să existe niciun fel de îngrijorare din partea mediului de afaceri, din partea întreprinderilor mici și mijlocii, toate firmele care se pot califica, vor beneficia de facilitățile care sunt prevăzute. Am crescut plafonul de la cinci miliarde la plafonul de 15 miliarde, a existat interes din partea sistemului bancar, băncile au subscris pentru un capital mai mare de 20 de miliarde, deci există practic o determinare din partea băncilor de a se implica în finanțarea companiilor în cadrul IMM Invest, ca atare să aibă încredere că programul va fi funcțional și va fi accesul practic cât mai facil posibil”, a mai precizat Orban. Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a anunțat săptămâna trecută, că începând de din data de 17 aprilie, IMM-urile din România au acces la programul IMM Invest, prin care pot beneficia de credite garantate cu până la 90%.
Ministrul Muncii dă detalii în legătură cu plata șomajului tehnic
A doua parte a plăților pentru solicitările de șomaj tehnic se va efectua imediat după ce bugetele ANOFM și ANPIS vor fi alimentate cu fondurile stabilite în urma rectificării bugetare, a transmis pe Facebook ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru. "De îndată ce bugetele ANOFM și ANPIS sunt alimentate, la finalul procedurilor interne, cu fondurile de la rectificarea bugetară, cea de-a doua parte a plăților pentru solicitările verificate aferente șomajul tehnic se și fac. M-am asigurat astăzi că totul este pregătit", a scris Violeta Alexandru. De asemenea, ministrul Muncii a precizat că pachetul de măsuri economice post-criză pregătit de ministerul de resort va intra în dezbatere cu sindicatele și cu patronatele începând de săptămâna viitoare. "Lucrez la proiectele de acte normative pentru ședința de guvern de mâine (joi, n.r.) dar și la propunerile Ministerului Muncii pentru pachetul de măsuri post-criză pe care, așa cum am agreat cu sindicatele și patronatele astăzi, le vom dezbate, în primă formă, începând de săptămâna viitoare. Mâine (joi, n.r.) am consultări cu structurile asociative ale autorităților locale. Vreau să las timp să discutăm aceste noi măsuri care trebuie să fie implementate la momentul oportun. Sunt conștientă că acestea sunt de o importanță capitală pentru piața forței de muncă. Știu că în contextul primelor măsuri luate la începutul crizei le-am cerut partenerilor sociali un efort de a parcurge documente într-un ritm alert. Cât pot, voi încerca să evit acest lucru acum", a menționat Violeta Alexandru. Pe de altă parte, ministrul Muncii a apreciat că nu este necesar să fie controlată de superiori, dar și că nu este ușor pentru oameni să lucreze cu ea, deoarece folosește un sistem de evaluare a indicatorilor adus din mediul privat.
O companie românească începe producția de combinezoane medicale
Compania românească producătoare de echipamente de protecție a muncii Matei Conf Grup începe producția de combinezoane de protecție de unică întrebuințare împotriva agenților infecțioși, informează un comunicat al companiei remis joi AGERPRES. Compania lansează producția de combinezoane medicale în urma recepționării primei tranșe de 50.000 de metri de materie primă, dintr-un prim lot de 300.000 de metri comandați, potrivit Matei Conf Grup. Modelul de combinezon medical produs de Matei Conf Grup este avizat de Centrul de Cercetări Științifice pentru Apărare CBRN și Ecologie și a fost trimis spre avizare la Instiutul CentexBel din Belgia, unde este în curs de certificare, notează sursa. Capacitatea de producție a firmei poate ajunge în momentul de față până la 7.500 de combinezoane pe zi, conform Matei Conf Grup. Compania produce echipamente textile de protecție specială de 17 ani, având printre clienți OMV Petrom, Lukoil, Apa Nova, Enel, Electrica, Armata Română.
Peste o treime dintre atacurile bancare cu malware din 2019 au vizat corporațiile
În 2019, 773.943 utilizatori ai soluțiilor Kaspersky au fost atacați de troieni bancari, iar dintre aceștia, o treime (35,1%) erau corporații, arată analiza companiei de securitate cibernetică asupra peisajului amenințărilor financiare, potrivit căreia 30% intre utilizatorii globali atacați de malware-ul bancar proveneau din Rusia , urmată de Germania (cu o pondere de peste 7%) și de China (peste 3%). "În 2019, 773.943 utilizatori ai soluțiilor Kaspersky au fost atacați de troieni bancari. Dintre aceștia, o treime (35,1%) erau corporații", indică rezultatele analizei Kaspersky asupra peisajului amenințărilor financiare. Troienii bancari sau “bankers” sunt printre cele mai răspândite instrumente folosite de atacatorii cibernetici, în scopul principal de a fura bani. De obicei, troienii bancari caută datele de identificare ale utilizatorilor pentru plățile electronice și pentru serviciile de banking online, deturnează parolele unice și apoi transmit aceste date către atacatori. "În 2019, o treime dintre aceste atacuri au vizat utilizatorii corporativi, o creștere față de ponderile de 24%-25%, care rămăseseră relativ constante în ultimii trei ani. Potrivit experților, motivul este clar: atacurile asupra sectorului B2B nu numai că pot oferi acces la conturile bancare sau la sistemele de plăți, dar, prin expunerea angajaților, pot de asemenea compromite resursele financiare ale unei companii", arată raportul companiei. Datele colectate arată, totodată, că Rusia și-a menținut poziția de cea mai vizată națiune în anul 2019, de acolo provenind peste 30% dintre utilizatorii globali atacați de malware-ul bancar. Este urmată de Germania (cu o pondere de peste 7%) și China (peste 3%). “În timp ce numărul total de atacuri cu troieni bancari a scăzut în 2019, interesul tot mai mare pentru datele personale ale utilizatorilor corporatiști indică faptul că nu suntem încă feriți de amenințările financiare. Prin urmare, cerem tuturor utilizatorilor să rămână vigilenți atunci când efectuează operațiuni financiare de pe calculator. Aflându-ne într-o perioadă în care lucrul de acasă a atins cote extrem de înalte, în contextul pandemiei, este deosebit de important să nu subestimăm interesul atacatorilor cibernetici pentru furturile de bani”, spune Oleg Kupreev, expert în securitate la Kaspersky. Raportul mai arată că în 2019, ponderea phishing-ului financiar a crescut de la 44,7% la 51,4% din totalul incidențelor de phishing detectate. Aproape una din trei încercări de a vizita o pagină de phishing blocată de produsele Kasperksy a fost legată de o tentativă de phishing bancar (27%). Ponderea atacurilor de phishing asupra sistemelor de plată și a magazinelor online a reprezentat aproape 17% și, respectiv, peste 7,5% în 2019. Aceasta pondere este similara cu nivelurile din 2018.
Prețurile petrolului au închis ieri în creștere
Prețurile petrolului au încheiat tranzacțiile de miercuri în creștere, după fluctuații mari, în care petrolul american WTI a urcat în timpul ședinței bursiere de la New York cu până la 40%, în timp ce petrolul Brent, de referință la Londra, a atins cel mai redus nivel din ultimii peste 20 de ani, transmite CNBC. Cotația petrolului WTI cu livrare în iunie a închis în urcare cu 19,1%, la 13,78 de dolari pe baril. Pe parcursul tranzacțiilor, petrolul WTI a scăzut până la 10,26 dolari pe baril și a urcat cu până la 40%, la un maxim al ședinței de 16,2 dolari pe baril. Prețul petrolului Brent a închis în creștere cu 5,38%, la 20,37 dolari pe baril, după un minim de 16 dolari pe baril. Având în vedere că prețurile petrolului sunt cu 70% sub nivelul de la începutul acestui an, o creștere mică duce la o fluctuație procentuală mare. Miercuri, președintele american Donald Trump a scris pe Twitter că a cerut US Navy să distrugă orice vas militar iranian care hărțuiește navele americane, avertisment care a contribuit la creșterea cotațiilor petrolului. Creșterile au fost limitate de datele Administrației pentru Informații în Domeniul Energiei din SUA, care au arătat că stodurile de petrol ale Statelor Unite au crescut în săptămâna încheiată pe 17 aprilie cu 15 milioane de barili.
Indicele ROBOR la trei luni a rămas la 2,50%
ăIndicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut joi la nivelul de 2,50%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai redus al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 3 mai 2018, de 2,49%. ROBOR la 6 luni s-a menținut la rândul său la 2,58%, nivel consemnat miercuri, care este cel mai redus după data de 3 mai 2018. BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută începând cu data de 23 martie, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Facebook extinde disponibilitatea aplicației Messenger Kids
Messenger Kids, versiunea cu opțiuni de parenting a serviciului Facebook Messenger, a fost lansat în peste 70 de țări. Facebook anunță lansarea graduală în peste 70 de țări a aplicației Messenger Kids, un produs pentru copii, cu mai multe opțiuni care le permit părinților să gestioneze și să supravegheze activitatea celor mici. România nu se află încă printre țările în care poate fi folosit Messenger Kids, însă cel mai probabil se va afla cu ocazia următorului val de extindere. Cu aceeași ocazie, Messenger Kids primește și câteva funcții noi, prin care părinții dobândesc mai mult control asupra activității celor mici. Supervised Friending este o funcție care, în loc ca fiecare modificare a listei de contacte să fie aprobată de părinte, permite copilului să adauge și să elimine contacte noi, dar notifică părintele pentru fiecare modificare în parte. O altă noutate constă în faptul că părinții trebuie acum să aprobe fiecare adult care are voie să adauge copilul într-un grup de discuții. În fine, o ultimă noutate permite părinților să configureze profilul celor mici și să selecteze grupul de persoane pentru care profilul va fi vizibil.
