MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Daniel Dăianu sugerează că 2025 poate aduce noi măsuri fiscale
Anii următori vor fi marcați de necesitatea realizării corecției bugetare către un deficit de 3% din PIB, sugerează Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal
Anul 2025 poate fi un punct de inflexiune în consolidarea bugetară prin noi măsuri fiscal/bugetare, care să ajute România să iasă din procedura de deficit excesiv, chiar dacă nu imediat, a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. "Noua lege a pensiilor își propune să corecteze inechități flagrante în sistemul public de pensii și să ajute sustenabilitatea acestuia pe termen lung. Legea a beneficiat de o analiză de fundamentare realizată de Banca Mondială și este înscrisă că jalon în PNRR. Există însă problema impactului bugetar pe termen imediat și mediu. Adoptarea legii pensiilor survine în contextul unei execuții bugetare foarte complicate în 2023, care este probabil a se încheia cu un deficit ESA (ce include amânări de plăți) în jur de 6% din PIB. Anii următori vor fi marcați de necesitatea realizării corecției bugetare către un deficit de 3% din PIB, pentru a respecta cerințele ieșirii din procedura de deficit excesiv, în care se află România. Și ce contează mai mult, pentru a ține sub control datoria publică și avea o finanțare neproblematică pe piețe", a spus Daniel Dăianu.
-ÂPreședintele CF a afirmat că indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 are un impact bugetar estimat de circa 15,5 miliarde de lei (0,9% din PIB), și recalcularea pensiilor aflate în plată de la 1 septembrie 2024 un impact bugetar estimat de circa 10 miliarde de lei (0,6% din PIB) în 2024 și de circa 33 de miliarde de lei (1,8% din PIB) în 2025. Nouă lege a pensiilor înseamnă creștere de cheltuieli permanente ale bugetului public și accentuează deficitul structural, spune el. În opinia lui Dăianu, pentru consolidare bugetară se impune compensarea impactului bugetar al noii legi, alături de măsuri necesare de creștere a veniturilor fiscale și eficientizare de cheltuieli. Acesta a menționat că bugetul pe 2024 include o alocare pentru plata pensiilor recalculate de 0,6% din PIB. "Consiliul Fiscal (CF) consideră imprudent să se compenseze această creștere de cheltuieli permanente cu o prezumată colectare mai bună a veniturilor fiscale (exemplu: creștere de venituri din digitalizare). Ținta de deficit de 5% din PIB duce cu gândul la experiență din 2023; evaluarea CF este în jur de 6,4% pe baza proiecțiilor macroeconomice și admițând că nu se va recurge la înghețări și tăieri forțate de cheltuieli (cum s-a procedat în 2023), unele amânate pentru 2024. Dacă o colectare mai bună va avea loc, rectificarea bugetară o va consemna. Măsurile fiscale anunțate de Guvern, ce ar opera în 2024, ar aduce, conform evaluărilor MF, în jur de 1% din PIB venituri suplimentare. Fără măsuri compensatorii credibile este greu de orientat deficitul bugetar pe o traiectorie fermă de consolidare, într-un viitor prefigurabil. România are nevoie de spațiu fiscal să ajungem cu deficitul sub 3% din PIB, pentru a amortiza șocuri viitoare. Dezbaterea publică privind corectarea deficitului, pe parte de venituri vs pe parte de cheltuieli, a evidențiat multă demagogie. Nu se poate obține reducerea deficitelor fără costuri. Plătim și pentru erori grave din anii trecuți (tăieri de taxe și impozite fără noimă), care au dus deficitul structural la circa 6% din PIB", a explicat Dăianu. În opinia președintelui CF este dificil de evitat prociclicitatea în corecția macroeconomică când deficitul este atât de mare, însă ne poate ajuta o absorbție intensă a banilor europeni ce atenuează efecte contracționiste. "Ajustarea trebuie făcută în principal pe partea de venituri. Repet, cu riscul de a plictisi. Într-un stat cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) ultrajoase (circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB), cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plății taxelor și impozitelor (tax avoidance) aproape instituționalizate, cu gap la colectarea de TVA de circa 36% față de media din UE de circa 6%, aceasta este alternativa de bun simț, logică. România trebuie să cheltuiască mai eficient. Dar nu există spațiu bugetar de reducere masivă de cheltuieli. Rog să se vadă cât dețin cheltuielile cu sănătatea, educația, armata, poliția și jandarmeria, cheltuielile de capital, în cele totale în raport cu veniturile fiscale și nefiscale (nu includ bani europeni). Se pot face unele diminuări relevante de cheltuieli în administrație, dar nu este simplu; aceste reduceri pot fi corelate cu o reorganizare administrativă, un proces nu simplu. Se poate recurge la reducere drastică de cheltuieli de capital, dar există limite", a declarat Daniel Dăianu.
Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,21% pe an
u la începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 7,56%, iar pe 3 ianuarie 2022 era de 3,02%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 6,21% pe an, de la 6,22% pe an, în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 7,56%, iar pe 3 ianuarie 2022 era de 3,02%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 6,27%, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,28% de la 6,30%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,97% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2023, în urcare față de cel din trimestrul anterior, de 5,96%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Rezervele valutare se apropie de pragul istoric de 60 de miliarde euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României au ajuns, la finele lunii decembrie 2023, la 59,77 miliarde euro, în creștere cu 1,48% față de nivelul de 58,894 miliarde euro la 30 noiembrie 2023 și de 46,636 miliarde euro la 31 decembrie 2022, informează BNR printr-un comunicat. În cursul lunii decembrie au avut loc intrări de 4,999 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor (inclusiv de la Comisia Europeană) și altele, și ieșiri de 4,123 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăți din contul Comisiei Europene și altele. Potrivit BNR, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 6,213 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2023 au fost de 65,983 miliarde euro, față de 65,081 miliarde euro la 30 noiembrie 2023 și de 52,305 miliarde euro la 31 decembrie 2022. Plățile scadente în luna ianuarie 2024 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 904 milioane euro, subliniază Banca Națională.
OMV Petrom va achiziționa de la RNV Infrastructure 50% din acțiunile Electrocentrale Borzești
OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, anunță că va achiziționa de la RNV Infrastructure un pachet de 50% din acțiunile Electrocentrale Borzești, care deține proiecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, din care 950 MW eolian și 50 MW fotovoltaic. ”OMV Petrom, cea mai mare companie integrată de energie din sud-estul Europei, va achiziționa de la RNV Infrastructure un pachet de 50% din acțiunile Electrocentrale Borzești, care deține proiecte din surse regenerabile cu o capacitate de aproximativ 1 GW, din care 950 MW eolian și 50 MW fotovoltaic. Proiectele vor fi dezvoltate, construite și operate în parteneriat cu RNV Infrastructure”, anunță compania. Mai mult, OMV Petrom va achiziționa integral Renovatio Asset Management, proprietarul celei mai mari rețele de încărcare pentru vehicule electrice din România, cu peste 400 de puncte de încărcare în România, cu perspective de creștere la aproximativ 650 până în 2026. Prin acest parteneriat nou format, OMV Petrom împreună cu Renovatio planifică să investească, până în 2027, circa 1,3 miliarde euro, inclusiv finanțare bancară, în surse regenerabile în România. Contribuția OMV Petrom pentru achiziția și construcția acestor proiecte este estimată la până la 350 milioane euro. Finalizarea tranzacțiilor este prognozată să aibă loc în prima parte a anului 2024, după îndeplinirea anumitor condiții. „Ne bucură parteneriatul cu Renovatio. Cu aceste tranzacții progresăm semnificativ spre construirea unui portofoliu puternic și diversificat de proiecte regenerabile. Ambiția noastră este să ne menținem poziția de lider în domeniul energiei in sud-estul Europei, transformând în același timp afacerea pentru un viitor cu emisii reduse de carbon”, spune Christina Verchere, director general OMV Petrom. Prin achiziționarea a 50% din cel mai mare portofoliu de proiecte eoliene din România, OMV Petrom completează portofoliul existent de proiecte fotovoltaice de 1 GW. Parcul fotovoltaic și cele patru parcuri eoliene vor fi construite în zona de nord-est a României. Conform estimărilor actuale, parcul fotovoltaic ar trebui să furnizeze energie electrică sistemului energetic național de la începutul anului 2024, în timp ce parcurile eoliene sunt estimate să înceapă treptat producția între 2025-2027. Proiectelor li s-a acordat deja acces la rețeaua națională de transport a energiei electrice.
Samsung își va prezenta noua serie de flagship-uri în ianuarie
Din ceea ce pare a fi mai degrabă o greșeală, Samsung a confirmat data la care va realiza prezentarea oficială a noii serii de smartphone-uri Galaxy S24. Samsung Australia a publicat pe X o postare în care anunță că seria Galaxy S24 va fi prezentată pe 18 ianuarie (17 ianuarie pentru România). Doar că, între timp, postarea a dispărut, indicând faptul că a fost publicată din greșeală, înainte de un anunț oficial al companiei coreene în acest sens. 17 ianuarie este și data vehiculată anterior pe surse, astfel că, prin postarea făcută din greșeală, Samsung confirmă zvonurile care au circulat până acum. Seria Galaxy S24 va fi compusă, ca și până acum, din trei modele Galaxy S24 cu ecran de 6,2 inch, Galaxy S24 Plus cu ecran de 6,7 inch și Galaxy S24 Ultra cu ecran de 6,8 inch. La fel ca în anii trecuți, flagship-urile Samsung vor fi livrate împărțit cu chipset-uri Qualcomm și Exynos, cele din urmă ajungând în Europa. Modelul top, Galaxy S24 Ultra, va avea o cameră principală cu senzor de 200MP și va putea făce zoom optic 10x. Celelalte două modele vor folosi un senzor de 50MP și se vor opri la 3x zoom optic. Capacitățile bateriilor vor fi de 4.000mAh pentru Galaxy S24, 4.900mAh pentru Plus și 5.000mAh pentru Ultra. Toate cele trei modele vor fi certificate IP68 pentru rezistență la apă și praf, iar versiunea Ultra va avea titanium printre materialele din care este construit.
Maersk întrerupe toate transporturile prin Marea Roșie și Golful Aden
Maersk va întrerupe toate transporturile prin Marea Roșie și Golful Aden până la noi ordine, după ce una dintre navele sale a fost atacată de militanți în weekend, a anunțat compania marți, transmite CNBC. Decizia gigantului maritim danez extinde o pauză de 48 de ore implementată duminică, imediat după atac. ”Am luat decizia de a întrerupe toate tranzitele prin Marea Roșie/Golful Aden până la o nouă notificare”, a spus compania într-o actualizare pentru clienți de marți. Nava container Maersk Hangzhou a fost atacată în weekend de către patru ambarcațiuni mici ale unor militanți Houthi, care își au sediul în Yemen și sunt susținuți de Iran. Elicopterele marinei americane au răspuns la un apel de urgență din partea Maersk Hangzhou și au tras asupra militanților după ce au fost atacați, scufundând trei bărci și ucigând echipajele, potrivit Comandamentului Central al SUA. ”O investigație asupra incidentului este în desfășurare și vom continua să întrerupem toate mișcările de mărfuri prin zonă, în timp ce evaluăm în continuare situația în continuă evoluție”, a spus Maersk în actualizarea sa de marți.
Bitcoin a crescut la peste 45.000 de dolari pe unitate
Bitcoin a urcat marți la peste 45.000 de dolari pe unitate, pentru prima dată din aprilie 2022, pe măsură ce încrederea investitorilor într-o potențială aprobare a unui fond tranzacționat la bursă a continuat să crească, transmite CNBC. Conform Coin Metrics, cea mai valoroasă criptomonedă din lume a atins marți dimineața un maxim intraday de 45.913,30 dolari pe unitate. Acesta a fost cel mai înalt nivel atins din 5 aprilie 2022 și a marcat prima dată când criptomoneda a fost tranzacționată peste pragul de 45.000 dolari pe unitate de atunci. Ulterior bitcoins a limitat avansul la 3%, tranzacționându-se la 45.194,73 dolari pe Mișcarea vine pe fondul entuziasmului crescând în rândul traderilor că SUA ar putea aproba primul ETF bitcoin. Acest lucru le-ar permite investitorilor să cumpere un produs care urmărește prețul bitcoin fără a fi nevoiți să dețină criptomoneda direct, atrăgând probabil investitorii instituționali mai mari. Vineri, BlackRock și alți potențiali emitenți au actualizat formularele de înregistrare pentru ETF-urile Bitcoin propuse, inclusiv numele participanților autorizați.
BNP Paribas va plăti despăgubiri de până la 600 de milioane de euro
Banca franceză BNP Paribas a semnat un acord cu cel mai important grup de protecție a consumatorilor din Franța, CLCV, pentru plata unor despăgubiri cuprinse între 400 de milioane și 600 de milioane de euro, după ce divizia sa de credite de consum a fost condamnată pentru practici înșelătoare legate de creditele ipotecare în franci elvețieni, potrivit cotidianului francez Le Parisien, citat de Reuters. La sfârșitul lunii noiembrie anului trecut, BNP Paribas Personal Finance (BNPPF), cunoscută prin brandul său Cetelem, a fost găsită vinovată de disimularea riscurilor împrumutului său Helvet Immo în franci elvețieni, dintre care aproximativ 4.600 de contracte au fost semnate în 2008-2009. Împrumutul, conceput pentru investiții în vederea închirierii, fără taxe, a fost făcut în franci elvețieni, dar rambursabil în euro. Rambursarea a crescut atunci când euro a căzut față de moneda elvețiană, după criza financiară din 2008. BNP Paribas și CLCV nu au fost imediat disponibile pentru a comenta.
