Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Creștere spectaculoasă a înmatriculărilor auto noi în Româniai

Ziarul de Vrancea
17 apr 2018 371 vizualizări

țara noastră a înregistrat în primul trimestru a doua mare creștere a înmatriculărilor auto din UE, de 28,6%

România a înregistrat în primul trimestru a doua mare creștere a înmatriculărilor de autoturisme noi din Uniunea Europeană, de 28,6%, la 28.643 unități, în timp ce livrările Dacia au urcat la nivelul UE cu 16,4%, la 126.969 de unități, conferind mărcii românești o cotă de 3%. În perioada ianuarie-martie 2017, în România au fost înregistrate 22.276 autoturisme. La nivelul Uniunii Europene, înregistrările de autoturisme noi au avansat în primele trei luni cu doar 0,7%, la 4,17 milioane de unități, în timp ce în martie au scăzut prima oară în acest an, cu 5,3%, la 1,79 milioane de unități, arată datele publicate miercuri de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Cea mai mare creștere a înmatriculărilor de autoturisme noi a avut loc în Ungaria, de 29,8%. Între piețele auto mari, înmatriculările din Spania au crescut în ianuarie-martie cu 10,5%, iar cele din Italia au scăzut cu 1,5%. Marea Britanie a consemnat o scădere de 12,4% a înmatriculărilor, Franța o creștere de 2,9%, iar Germania de 4%. Scăderi au mai avut loc în Irlanda (-5,5), Danemarca (-5%), Suedia (-2,2%) și Cehia (-0,3%). În martie, înregistrările de autoturisme din România au crescut cu 17,5%, la 8.122 de unități, de la 6.915 de unități în urmă cu un an. Înmatriculările de autoturisme Dacia la nivelul UE au crescut în ianuarie-martie cu 16,4%, la 126.969 de unități, conferind mărcii românești o cotă de 3%, în creștere de la 2,6% în intervalul similar al anului trecut. În martie, înregistrările Dacia în UE au urcat cu 10,5%, la 48.047 de unități, iar cota de piață a crescut la 2,7%, de la 2,3%. Vânzările de mașini noi ale grupului Renault, care deține marca Dacia, au avansat în primele trei luni cu 3%, la 411.258 unități, iar cota de piață a crescut cu  0,3 puncte, la 9,9%. În luna martie, înregistrările grupului Renault au scăzut cu 3,2%, la  174.884 de vehicule, dar cota de piață a crescut cu 0,3 puncte, la 9,8%. Înmatriculările de automobile ale grupului german Volkswagen, cel mai mare producător european de automobile, au crescut în ianuarie-martie cu 5,4%, la 986.759 de unități, grupul obținând o cotă de piață 23,7% în creștere de la 22,6% acum un an. Grupul VW a consemnat în martie o creștere de 0,3% a înmatriculărilor, la 405.103 de unități, iar cota sa de piață a crescut la 22,6%, de la 21,3% în martie 2017. În 2017, înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut cu 10,7%, la 105.083 de unități, de trei ori mai mult față de avansul Uniunii Europene, de 3,4%, în timp ce livrările Dacia au urcat la nivelul UE cu 12,4%, la 463.543 de unități, conferind mărcii românești o cotă de 3,1%.

Suntem campioni în UE la creșterea prețurilor

u cele mai mari rate anuale ale inflației s-au înregistrat în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia și Lituania (ambele 2,5%)

România este pe primul loc în ceea ce privește rata anuală a inflației în martie 2018, înregistrând o creștere de 4% a Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC), arată datele communicate miercuri de Eurostat. Biroul de statistică al Comisiei Europene - Eurostat - ia în calcul IAPC, astfel că în raportarea citată apare o inflație de 4% în martie 2018 în România, în loc de 5% cât fusese Indicele Prețurilor de Consum (IPC). Cele mai mari rate anuale ale inflației s-au înregistrat în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia și Lituania (ambele 2,5%), iar cele mai scăzute rate anuale au fost în Cipru (-0,4%), Grecia (0,2%) și Danemarca (0,4%). Comparativ cu luna februarie, rata anuală a inflației a scăzut în șase state membre, a rămas stabilă în șase și a crescut în cincisprezece state. Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 1,3% în martie 2018, de la 1,1% cât înregistra în februarie, iar în aceași perioadă din anul precedent rata a fost 1,5%. În Uniunea Euopeană, inflația a fost de 1,5% în martie 2018, în creștere față de 1,4% cât înregistra în februarie, iar în aceași perioadă din anul precedent rata a fost de 1,6%. În martie 2018, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (0,67 puncte procentuale), urmată de alimente, alcool și tutun (0,41 puncte procentuale), energie (0,20 puncte procentuale) și produse industriale non-energetice (0,07 puncte procentuale).

Rata de ocupare a populației a crescut anul trecut la 68,8%

Rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populația este activă din punct de vedere economic, a crescut anul trecut la 68,8%, de la 66,3% în anul precedent, dar rămâne sub ținta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În 2016, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 66,3%, la o distanță de 3,7 puncte procentuale față de ținta națională de 70%. Statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populație din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. La această categorie, gradul de ocupare a ajuns anul trecut la 63,9%, în creștere cu 2,3 puncte procentuale față de anul precedent. În anul 2017, populația activă a României era de 9,12 milioane persoane, din care 8,671 milioane erau persoane ocupate și 449.000 erau șomeri. Din categoria celor care lucrau, 6,39 milioane de persoane aveau statutul de salariați, iar 2,281 milioane de persoane erau patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați și membri ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative neagricole. Pe categorii de vârstă, există diferențe mari în privința ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel la categoria de vîrstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 79,9%, în timp ce 44,5% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani erau activi pe piața muncii. Rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a fost de 24,5%, iar cea mai mică rată de ocupare, de 8,8%, era în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, potrivit datelor INS. În ceea ce privește șomajul, rata generală a scăzut față de nivelul din anul precedent, la 4,9%. Cea mai înaltă rată, de 20,8%, s-a înregistrat în rândul tinerilor din categoria de vârstă 15-24 de ani din mediul urban.

Lidl avertizează clienții în legătură cu o tentativă de fraudă online

Lidl România a avertizat miercuri în legătură cu o tentativă de fraudă online, care circulă pe canalele online, inclusiv pe Facebook și pe WhatsApp. ”Oferta „NOI OFERIM VOUCHER GRATUIT 500$ PENTRU A SĂRBĂTORI CEA DE-A 11-A ANIVERSARE” redirecționează utilizatorii către site-ul www.lídl.eu/anniversary, o pagină web care nu aparține Lidl România sau partenerilor săi”, se arată în comunicat. Compania sfătuiește utilizatorii să nu acceseze link-ul respectiv. ”Acest demers nu este organizat de către Lidl România, iar compania se distanțează ferm de asemenea modalități de promovare, luând toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea acestei tentative de fraudă”, se arată în comunicat. Lidl România recomandă clienților care vor să vadă ofertele companiei sau să se înscrie la concursuri organizate de către retailer să acceseze doar link-urile găzduite de către website-urile www.lidl.ro, surprize.lidl.ro sau de către canalele oficiale de social media.

Daea: Nu vom renunța la „Legea 51%”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat miercuri că nu va renunța la legea comercializării produselor românești, având în vedere că pe anumite categorii de produse în piață sunt deja retaileri care depășesc acest prag. „Sub nicio formă nu vom abandona acest procent de 51% produse românești în supermarketuri pentru că, iată, avem o dovadă că retailerii acceptă acest lucru. Supermarketuri precum Kaufland au peste 60% produse românești, la carnea de porc”, a spus ministrul Agriculturii, în cadrul unui eveniment organizat de Kaufland. Reprezentanții Kaufland au anunțat că în prezent preiau zilnic 800 de porci proveniți din fermele românești, comparativ cu 2017 când preluau 400 de suine, iar obiectivul companiei este acela de a prelua în total 200.000 de porci românești în anul 2018 și 300.000 de proci în anul 2020. Legea care obligă hipermarketurile să expună la raft 51% produse românești nu se aplică în prezent, deși a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis la începutul lunii iulie 2017. În 2017, Comisia Europeană a atenționat autoritățile române că legea care obligă marii comercianți să vândă 51% produse care provin de pe lanțul scurt încalcă legislația comunitară.

Dăncilă se laudă cu legea achizițiilor publice

Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, ieri, la începutul ședinței de guvern, că MFP a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind achizițiile publice, despre care a afirmat că este o lege așteptată, cu modificări benefice care să ridice barierele în calea investițiilor în România. ”Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere publică legea achizițiilor publice, o lege așteptată, cu modificări benefice care să ridice barierele în calea investițiilor în România. Am avut numeroase discuții cu autoritățile locale, cu autoritățile centrale, cu investitorii și am identificat principalele bariere pe care, prin intermediul acestei legi, încercăm să le eliminăm”, a declarat premierul Viorica Dăncilă. Ea a mai spus că se va scurta timpul soluționării contestațiilor, iar ANAP va fi restructurată. ”În cadrul legii achizițiilor publice vom încerca să eliminăm soluționarea contestațiilor într-un timp atât de lung, de multe ori ajunge și la doi ani, vom încerca să reducem numărul de contestații, dar în același timp vom vrea să restructurăm Agenția Națională a Achizițiilor Publice și de asemenea să restructurăm Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor”, a adăugat premierul.

Șefa FMI vorbește, bitcoin creștere

Bitcoin s-a apreciat marți cu 0,7%, la peste 8.000 de dolari pe unitate, după remarci făcute de directorul general al FMI, Christine Lagarde, referitoare la beneficiile aduse de criptomonede și de tehnologia blockchain, care pot reduce costurile tranzacțiilor, relatează MarketWatch. Într-o postare pe blog făcută luni seara, Lagarde a afirmat că monedele virtuale au capacitatea de a reduce costurile tranzacțiilor, în timp ce tehnologia blockchain, care stă la baza criptomonedelor, poate îmbunătăți eficiența și siguranța. ”Cripto-activele permit tranzacții financiare rapide și ieftine, oferind în același timp unele dintre avantajele numerarului. Unele servicii de plăți fac în prezent transferuri în străinătate în decurs de ore, nu de zile”, a scris Lagarde. ”Tehnologia care stă la baza cripto-activelor - tehnologia registrului distribuit (distributed ledger technology -  DLT) poate face ca piețele financiare să funcționeze mai eficient. Contractele inteligente cu auto-executare și aplicare pot elimina necesitatea unora dintre intermediari”, a mai arătat Lagarde. Comentariile șefei FMI au fost făcute în timp ce unele dintre monedele digitale își revin. Bitcoin a urcat săptămâna trecută cu peste 20%, înregistrând creșteri săptămânale pentru prima oară din 2017. Performanțele unor monede digitale alternative la bitcoin este un semn bun, a afirmat un participant la tranzacții.

Indicele Robor la 3 luni a stagnat pentru a doua zi consecutiv

Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,13%, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.  Luni, indicele a crescut la 2,13%, cel mai mare nivel din 14 decembrie 2017, când a fost tot 2,13%. Marți, indicele a stagnat. Totodată, indicele Robor la 6 luni a stagnat miercuri la 2,46%, pentru a doua zi consecutiv. Luni, acesta a crescut la 2,46%, cel mai mare nivel din 30 octombrie 2014, când a atins același prag, de 2,46%. Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri 4 aprilie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.