MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Breșă legislativă: Multe mașini reclamate ca furate provin din străinătate și pot fi înmatriculate legal în România
O mare parte dintre vehiculele reclamate ca fiind furate provin din străinătate și ar putea fi înmatriculate în mod legal în România din cauza unei breșe legislative, scrie HotNews.ro. Guvernul pregătește adoptarea un act care va corecta această situație.
Autoritățile au descoperit o problemă în actuala legislație în privința interdicției înmatriculării autovehiculelor și a remorcilor. „În ceea ce privește interdicția înmatriculării autovehiculelor și a remorcilor, dispozițiile art. 21 alin. (2) și (3) din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, impun întrunirea, în mod cumulativ, a următoarelor condiții:
- autovehiculele și remorcile să fie reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate;
- autovehiculele și remorcile să fie date în urmărire de Inspectoratul General al Poliției Române.
Astfel, această interdicție de înmatriculare nu se aplică și vehiculelor care se află doar în una dintre situațiile expuse.”, se arată în nota de fundamentare a unui act normativ aflat vineri pe masa Guvernului. În document se arată ce implicații ar fi dacă legislația nu va fi corectată. „Având în vedere faptul că o mare parte a vehiculelor reclamate ca fiind furate provin din afara României, acestea nu sunt și nu ar putea fi date în urmărire de Inspectoratul General al Poliției Române, ceea ce ar putea conduce la concluzia că interdicția de înmatriculare stabilită de prevederile art. 21 alin. (2) nu este aplicabilă și vehiculelor date în urmărire la nivel internațional de către autoritățile competente ale altor state. Pe de altă parte, unitățile teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de poliție pot introduce mențiuni cu privire la vehiculele reclamate ca fiind furate sau cele date în urmărire, nu doar Inspectoratul General al Poliției Române.”, se menționează în nota de fundamentare.
Ce prevederi sunt acum în legislație și cum se va corecta problema
Actualele dispoziții legale care creează probleme sunt la Art. 21:
- (2) Autovehiculele și remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în strainatate și date în urmărire de Inspectoratul General al Politiei Române nu se înmatriculează.
- (3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) autovehiculele și remorcile pentru care organul de urmărire penala a emis o dispoziție prin care se permite înmatricularea până la finalizarea cercetarilor, caz în care în certificatul de inmatriculare și în cartea de identitate a vehiculului se inscrie mențiunea “Autovehicul declarat furat din (tara) la data de ....... .”.
Pentru a corecta situația, proiectul aflat vineri pe masa Guvernului va prevede următoarele: La articolul 21, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Autovehiculele și remorcile reclamate ca fiind furate în România sau în străinătate, precum și cele date în urmărire de către structurile Poliției Române ori de către autoritățile altor state, nu se înmatriculează.”
Foto: masini_furate.jpg
Oficial occidental: Rusia poate crește producția de muniție peste așteptări, dar sub necesar
Rusia ar putea fi capabilă să mărească producția de muniție în următorii doi ani la aproximativ 2 milioane de obuze anual, aproximativ dublu față de așteptările vestice anterioare, dar încă cu mult sub nevoile de război ale Moscovei în Ucraina, potrivit unui oficial occidental, citat de Reuters. Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, a estimat că Rusia a tras anul trecut între 10 și 11 milioane de cartușe în Ucraina. Moscova și-a lansat invazia în februarie 2022. “Aceasta este situația pe care o au. Dacă ai cheltuit 10 milioane de cartușe anul trecut și ești în mijlocul unei lupte și poți produce doar 1 până la 2 milioane de cartușe pe an, nu cred că este o poziție foarte puternică”, a spus oficialul unui grup mic de reporteri.
Alte investiții ale Rusiei în sectorul său de apărare ar putea, de asemenea, să permită Moscovei să producă aproape 200 de tancuri pe an, dublul unor estimări occidentale anterioare. Dar și asta, a spus oficialul, este departe de ceea ce are nevoie după ce a suferit pierderi grele în Ucraina. “Când ai pierdut 2.000 de tancuri, ai un deceniu înainte de a ajunge acolo unde ai început”, a spus oficialul, adăugând că Rusia a pierdut și 4.000 de vehicule blindate de luptă, peste 100 de avioane și a suferit 270.000 de victime în conflict, incluzând morții și răniții.
Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii. În mai, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat că producția de arme și furnizarea de arme către linia frontului din Ucraina vor fi cruciale pentru succesul a ceea ce Moscova numește “operațiunea sa militară specială”. În iulie, Shoigu a vizitat Coreea de Nord. Casa Albă a spus că Rusia așteaptă ajutor din Coreea de Nord pentru a ajuta la completarea stocurilor sale de armament, adăugând că negocierile privind armele dintre Moscova și Phenian avansează în mod activ. Oficialul occidental a spus că aceste negocieri au avut ca scop probabil asigurarea artileriei și au demonstrat disperarea Moscovei în Ucraina. “Trebuie să meargă la acești parteneri dubioși pentru a susține invazia catastrofală a Ucrainei. Și va costa o avere, deoarece Coreea de Nord va dori o afacere bună”, a declarat oficialul. Acesta a spus că economia rusă în sine este supusă tensiunii, deoarece Moscova redirecționează resursele către Ucraina, mărind cheltuielile pentru apărare și reducând “cheltuielile pentru orice altceva”. “Aceasta declanșează apoi riscul de tulburări sociale într-un context politic fragil”, a spus oficialul.
Comentariile despre tensiunile din Rusia au venit în timp ce mai mulți candidați la președinția republicană a SUA au pus sub semnul întrebării ajutorul american acordat Ucrainei, alimentând îngrijorările cu privire la faptul dacă Washingtonul își va menține sprijinul odată ce campania electorală din 2024 se va intensifica. Guvernul SUA a oferit Ucrainei armament și alte ajutoare militare în valoare de peste 43 de miliarde de dolari, de la începutul invaziei ruse de anul trecut.
SUA, India, Arabia Saudită și UE au anunțat un acord feroviar și portuar major
Liderii mondiali au anunțat sâmbătă un acord multinațional de transport feroviar și portuar, care va lega Orientul Mijlociu și Asia de Sud, în marginea summitului G20 de la New Delhi, transmite Reuters. Pactul vine într-un moment critic, în vreme ce președintele american Joe Biden încearcă să contracareze forța Chinei cu proiectul Belt and Road (O centură un drum) asupra infrastructurii globale, prezentând Washingtonul ca partener și investitor alternativ pentru țările în curs de dezvoltare în cadrul grupului G20. Biden a spus că este “o adevărat mare afacere”, care ar uni porturile de pe două continente și va duce la “un Orient Mijlociu mai stabil, mai prosper și mai integrat”. El a spus, la un eveniment prin care a anunțat pactul, că acesta va debloca “oportunități nesfârșite” pentru energie curată, electricitate curată și punerea cablurilor pentru conectarea comunităților.
Prim-ministrul Narendra Modi al țării gazdă India a declarat: “Astăzi, pe măsură ce ne lansăm într-o inițiativă atât de mare de conectivitate, semănăm semințele pentru ca generațiile viitoare să viseze mai mare”. Acordul va aduce beneficii țărilor cu venituri mici și medii din regiune și va permite Orientului Mijlociu un rol critic în comerțul global, a declarat Jon Finer, consilier adjunct pentru securitate națională al SUA, reporterilor la summitul anual al blocului de la New Delhi. Acesta își propune să lege țările din Orientul Mijlociu pe calea ferată și să le conecteze cu India prin porturi, ajutând fluxul de energie și comerțul din Golf către Europa, au spus oficialii americani, reducând timpul de transport, costurile și utilizarea combustibilului. Un memorandum de înțelegere pentru acord urma să fie semnat de Uniunea Europeană, India, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, SUA și alți parteneri G20. “Conectarea acestor regiuni cheie, credem noi, este o oportunitate uriașă”, a spus Finer.
Nu au fost disponibile detalii imediate despre valoarea tranzacției. Mișcarea vine pe fondul eforturilor SUA pentru un acord diplomatic mai larg în Orientul Mijlociu, care să determine Arabia Saudită să recunoască Israelul. Din punctul de vedere al SUA, a adăugat Finer, acordul ajută “la scăderea temperaturii în regiune” și la “abordarea unui conflict acolo unde îl vedem”.
Fitch reconfirmă ratingul suveran al României și perspectiva stabilă
Agenția de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă, a transmis sâmbătă Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută, în opinia agenției, de statutul de membru al Uniunii Europene și de fluxurile de capital de la Uniunea Europeană care sprijină investițiile și stabilitatea macroeconomică a țării, precum și de evoluția pozitivă a PIB pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanță și dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare țărilor din aceeași grupă de rating (BBB), conform evaluării agenției, mai arată comunicatul de presă al MFP. În evaluarea realizată, Fitch menționează atât reziliența economică de care a dat dovadă România în perioada recentă (2022 și prima jumătate a anului 2023), cât și stabilitatea politică de care s-a bucurat țara noastră începând cu finalul anului 2021. Totodată, agenția evidențiază și datoria publică stabilă a României, precum și trendul descendent al inflației din țara noastră. În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere de 2,9% în anul 2023, respectiv de 3,2% în anul 2024, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR).
Skoda Auto va opri producția la uzina sa din Kvasiny pentru cel puțin o săptămână, din cauza lipsei de piese
Producătorul de mașini ceh Skoda Auto, parte a grupului Volkswagen (VW), a declarat vineri că va opri producția la uzina sa din Kvasiny pentru cel puțin o săptămână, din 11 septembrie, și nu a exclus limitarea producției la fabrica sa principală din Mlada Boleslav, din cauza lipsei de piese, transmite Reuters. Motivul penuriei de piese este inundarea unui furnizor de piese pentru motoare cu ardere internă din Slovenia, care a afectat întregul grup VW. “Din cauza unei întreruperi în furnizarea de componente în lanțul de aprovizionare al Grupului Volkswagen, Skoda Auto se va confrunta, de asemenea, cu lipsuri în perioada următoare”, a spus Skoda într-un comunicat care confirmă oprirea producției la fabrica din Kvasiny, în estul țării, după cum a relatat presa din Cehia. Industria auto, ancorată de Skoda Auto, este coloana vertebrală a industriei cehe și a realizat performanțe superioare producției manufacturiere, care în mare parte a stagnat sau a încetinit în acest an. O fabrică de asamblare de mașini Toyota din Cehia a întrerupt activitățile din 22 august, care va dura cel puțin până pe 15 septembrie, din cauza unui incendiu la un furnizor ceh, a informat joi CTK.
Acțiunile europene au închis în creștere, întrerupând cea mai lungă serie de pierderi zilnice după 2018
Piețele bursiere europene au închis vineri în creștere ușoară, urmând tendința pozitivă a bursei din SUA, pe fondul incertitudinii legate de perspectivele inflaționiste, transmite CNBC. Indicele paneuropean Stoxx 600 a închis în urcare cu 0,22%, întrerupând o serie de pierderi din ultimele șapte sesiuni, cea mai lungă din februarie 2018. Indicele a pierdut 1% în această săptămână, potrivit datelor LSEG. Sectorul resurselor de bază a scăzut cu 0,4%, în timp ce acțiunile din sectorul media au crescut cu 1,1%. Încrederea pieței globale a scăzut în ultimele zile, deoarece investitorii evaluează date slabe din China, randamente mai mari ale obligațiunilor guvernamentale și preocupări inflaționiste reînnoite în SUA.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
