MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Băncile din România au obținut un profit net cumulat de 3,6 miliarde lei
Rezultatul s-a datorat creșterii creditării și curățării portofoliului de creditele neperformante
Profitul net al sistemului bancar local, cumulat și fără a fi compensat cu pierderile, a crescut cu 33%, la 3,6 miliarde lei, în primul semestru al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai profitabil semestru istoric, reiese din datele afișate de Banca Națională a României. Rezultatul s-a datorat creșterii creditării și curățării portofoliului. Valorea activelor s-a majorat cu 9%, la finele lunii iunie față de aceeași dată a anului trecut, cu 0,66% față de finele primului trimestru și cu 1,6% față de finele anului trecut, la aproape 434,6 miliarde de lei. La 30 iunie 2018, față de 30 iunie 2017, rentabilitatea activelor (indicatorul ROA) a crescut cu 22%, sau cu 30 de puncte procentuale de bază, până la 1,66%, iar rentabilitatea capitalurilor propria (indicatorul ROE) era la 15,71%, o creștere de 21,6% sau de 2,8 puncte procentuale. Din datele Băncii Centrale reiese că băncile din țara noastră au obținut un profit net cumulat aferent trimestrului al doilea al acestui an de 1,83 miliarde de lei, cel mai profitabil trimestru, în condițiile în care pentru primul trimestru datele BNR indică un profit net de 1,77 miliarde de lei. La finele primul trimestru, ROA era la 1,64%, iar ROE la 15,40%. De asemenea, indicatorul de solvabilitate a depășit 20%, la finele primului trimestru al acestui an, ajungând la 20,07%, nivel mult peste cel impus de normele europene, care este de 8%, ceea ce arată că băncile din țara noastră mai au mult spațiu pentru a crește creditarea. Dar evoluția nu este importantă față de aceeași dată a anului trecut, când era de 19,83%, sau de finele primelui trimestru, când era la 19,84%. În schimb, rata rentabilității activității de bază a scăzut, de la an la an, cu 0,56% sau 1,02 puncte procentuale, la 178,77%, dar a rămas aproape de nivelul de la finele primului trimestru al acestui an, de 178,83%. De asemenea, numărul de bănci s-a redus, de la 36, la 30 iunie 2017, la 35, la 30 iunie 2018, ca urmare a finalizării fuziunii dintre Banca Transilvania și Bancpost. Această tranzacție se vede și în valoarea activelor instituțiilor cu capital străin, care a scăzut la 74,5%, la finele lunii iunie, comparativ cu 91%, la aceeași dată a anului trecut. De asemenea, ca urmare a acestei tranzacții, BT a depășit BCR în topul băncilor din România, în funcție de active, la finele primului semestru al acestui an. La finele lunii noiembrie 2017, BT a semnat un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni (99,15%) deținut de Eurobank Group la Bancpost, respectiv al acțiunilor deținute la ERB Retail Services IFN și ERB Leasing IFN, iar integrarea Bancpost în BT a început în aprilie. Valoarea totală a tranzacției se ridică la 226 de milioane de euro din care aproape 179 de milioane de euro doar pentru Bancpost, la care se adaugă preluarea de către BT a unui împrumut subordonat în valoare de 80 de milioane de euro pentru Bancpost. BT a preluat, în prima parte a acestui an, și restul participației minoritate la Bancpost. BT s-a clasat la finele anului trecut pe locul secund al sectorului bancar, având active de 59,3 miliarde de lei, respectiv o cotă de piață de 13,8%. Bancpost era, la finele anului trecut, a noua bancă din sistemul bancar românesc în funcție de active, în valoare de 10,92 miliarde de lei, reprezentând o cotă de piață de 2,55%, în scădere de la 11,65 miliarde de lei, respectiv 2,96% cota de piață. Banca Comercială Română deținea active de 67,73 de miliarde de lei, la finele anului trecut, reprezentând o cotă de piață de 15,83%, potrivit datelor BNR.
Consiliul Concurenței analizează preluarea unor active ale Oltchim
u instituția va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal
Consiliul Concurenței anunță miercuri, într-un comunicat, că analizează tranzacția prin care Chimcomplex SA preia o parte din activele Oltchim SA. Chimcomplex face parte din grupul industrial român SCR, controlat de Ștefan Vuza, și activează exclusiv în domeniul fabricării de produse chimice. Combinatul Oltchim SA, important producător din industria chimică, a intrat în procedura de insolvență în ianuarie 2013, fiind administrată de un consorțiu de administratori judiciari. Activele achiziționate de Chimcomplex SA reprezintă terenuri și clădiri (atât finalizate, cât și investiții în curs de execuție), drepturi de proprietate intelectuală, precum și alte bunuri mobile reprezentând, în principal, utilaje, echipamente, tehnologii și alte bunuri similare. Activele pot fi folosite la fabricarea a diferite produse chimice, precum și la activități conexe acestora (producția, furnizarea și distribuția de utilități și materii prime, transport prin vagoane de cale ferată). „În conformitate cu prevederile Legii concurenței (nr. 21/1996), operațiunea propusă este o concentrare economică ce depășește pragurile valorice prevăzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenței. Consiliul va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, precizează instituția. Eventualele observații și puncte de vedere pot fi transmise autorității de concurență prin fax, la nr. 021.405.45.08, prin e-mail la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro sau prin poștă la următoarea adresă: Consiliul Concurenței, Piața Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, București, cod poștal 013701, Oficiul Poștal nr. 25, în termen de 20 zile de la data prezentului anunț. Cifra de a afaceri a Oltchim a crescut cu 20,2% în semestrul I 2018, până la 577,2 milioane de lei, exportul a înregistrat o creștere de peste 20%, până la 98,7 milioane de euro, iar profitul brut de 102,7 milioane de lei a crescut de 2,8 ori, arată un raport publicat în 13 august de companie. „Cifra de afaceri realizată în primele șase luni ale acestui an de 577,2 milioane de lei, a crescut cu 20,2% față de perioada similară a anului trecut (când cifra de afaceri înregistra 480,2 milioane de lei), fiind susținută de prețuri de vânzare mai mari la produsele clorosodice, ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale, precum și de volume mai mari ale vânzărilor de oxo-alcooli și produse clorosodice”, precizează compania. Compania anunță că valoarea exporturilor realizate în perioada ianuarie-iunie 2018 a fost de 98,7 milioane de euro, atingând 80% din cifra de afaceri, în creștere cu 20,3% față de cele înregistrate în 2017, când era de 82 de milioane de euro, reprezentând 78% din cifra de afaceri. Raportul arată că profitul brut de 102,7 mil lei înregistrat în semestrul I 2018, a crescut de 2,8 ori, comparativ cu perioada similară din 2017, când a fost de 36,7 milioane de lei.
Autostrada Ploiești – Brașov va costa 1,36 miliarde de euro
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că în ședința de Guvern de miercuri va fi aprobat studiul de fundamentare privind construirea segmentului de autostradă care va lega Ploieștiul de Brașov, urmând ca din luna spetembrie să înceapă procedurile de atribuire și dialogul cu investitorii, astfel ca până la finele acestui an să fie semnat contractul. Premierul a mai spus că durata de execuție a autostrăzii este de maximum 4 ani, iar costul estimat este de 1,36 de miliarde de euro.“Astăzi (miercuri –n.r.), aprobăm studiul de fundamentare privind construcția și operarea segmentului de autostradă Ploiești – Comarnic – Brașov, precum și operarea autostrăzii București-Ploiești. Studiul de fundamentare a fost întocmit în conformitate cu prevederile OUG nr. 39/2018, privind parteneriatul public-privat. (...) Din luna septembrie vor începe procedurile de atribuire și dialogul competitiv cu investitorii, astfel încât, până la finalul acestui an, să reușim semnarea acestui contract deosebit de important”, a afirmat Viorica Dăncilă. De asemenea, premierul a precizat că durata de proiectare și execuție este stabilită la maximum 4 ani, cu începere din anul 2019. Dăncilă a precizat că sunt prevăzute și bonusuri din partea statului dacă lucrările sunt finalizate înainte de termen, dar și penalități în cazul unor întârzieri. „Totodată, sunt prevăzute și bonificații din partea statului dacă lucrările de execuție se efectuează în avans, dar și penalități pentru o eventuală întârzire. Durata de operare de către investitorul privat este de 20 de ani”, a mai anunțat premierul. Costurile totale aferente ale autostrăzii se ridică la aproximativ 1,36 de miliarde de euro, iar Viorica Dăncilă spune că cei de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză au în lucru și alte studii de fundamentare pentru proiectele în parteneriat public-privat.
Un angajat a primit de peste 100 de ori salariul său ca urmare a unei erori
Un angajat din Australia a primit de peste 100 de ori salariul pe care îl încasa ca urmare a unui punct așezat greșit de către angajații unei bănci. Acesta trebuia să încaseze suma de 4.921,76 de dolari australieni, dar la interogarea soldului și-a găsit în cont 492.176 de dolari, relatează BBC. Din rapoartele întocmite de auditorul general al Teritoriului de Nord Australian, reiese că ar fi vorba despre două erori umane - pe de o parte introducerea incorectă a datelor, iar pe de altă parte eșecul de a face față unei alerte generate de sistem. De asemenea, BBC precizează că angajatul, situat într-o zonă îndepărtată a Teritoriului Nord-Australian, a rezistat tentației de a păstra banii și i-a returnat băncii. Auditorul general a precizat că rambursarea s-a făcut după patru săptămâni, însă s-ar fi putut produce mai devreme, dacă muncitorul nu ar fi locuit într-o zonă îndepărtată și nu ar fi trebuit să călătorească până la bancă. Cazul înregistrat nu este unul singular, aceasta fiind una dintre cele 743 de plăți excedentare efectuate de departamentele guvernamentale din Teritoriul Nordic între iulie 2017 și ianuarie 2018, iar dintre acestea, 767.000 de dolari nu au mai fost returnați până la sfârșitul lunii ianuarie, arată rapoartele prezentate.
Piața beneficiilor acordate angajaților depășește 1,3 miliarde euro
Piața beneficiilor acordate angajaților, în care sunt incluse tichetele de masă, tichetele cadou, tichetele de creșă și cele de vacanță, depășește 1,3 miliarde euro, a declarat miercuri Elena Pap, director general Up România, companie specializată în soluții de motivare a angajaților. Aceasta subliniază că în sumă nu sunt incluse tichetele de vacanță acordate din acest an și angajaților din sistemul bugetar. Up România a lansat platforma Up Achiziții www.up-achizitii.ro, un serviciu adresat companiilor mici și mijlocii cu scopul de a le facilita acestora interacțiunea cu furnizori de produse și servicii. România este prima țară din grupul Up care lansează acest proiect, planul fiind de a replica modelul și în alte țări. Aplicația a fost dezvoltată în Turcia și a presupus o investiție de 1,5 milioane euro, efectuată de grupul francez Up. ”În această lună de teste, am văzut că apetitul firmelor este unul mare. Nu ne-am pus problema că proiectul nu ar merge. Suntem încrezători că lucrurile vor merge bine”, a declarat miercuri Elena Pap, într-o conferință de presă. Prin această mișcare, Up își diversifică activitatea, devenind un hub de servicii pentru companii. În 16 ani de activitate în România, Up România și-a construit un portofoliu de clienți format din peste 15.000 de IMM-uri și 750.000 de angajați. „Din interacțiunea constantă cu clienții am ajuns să cunoaștem foarte bine situațiile cu care se confruntă, una dintre ele fiind resursele importante pe care o firmă trebuie să le aloce pentru achiziții. Ne-am dat seama că noi putem face legătura dintre companii și furnizori, că putem fi o verigă importantă în această zonă și am decis să ne implicăm cu toată energia în acest proiect”, a mai spus Elena Pap. Până la sfârșitul anului, compania va avea încă 3-4 clienți. ”Banii vin din parteneriatele cu furnizorii de top”, adaugă ea. Cu ajutorul platformei, companiile pot cumpăra, pentru început, articole de birotică și papetărie, apă și servicii de curierat, cu reduceri de până la 60% în funcție de serviciile și volumele alese.
IKEA începe să deschidă magazine
Compania suedeză IKEA va închide trei puncte de vânzare din Norvegia, ca parte a unui plan de reducere a costurilor pus în aplicare în urma scăderii profiturilor, relatează Reuters, citând un comunicat al companiei, de miercuri. Punctele de vânzare vizate de procesul de restructurare fuseseră deschise în orașele Oslo, Aalesund și Tromsoe în 2015 și 2016, ca urmare a punerii în aplicare a unui test pilot. Acesta avea scopul de a testa gradul de interes al clienților IKEA pentru alte magazine decât centrele mari de vânzare aflate în afara orașelor. În urma restructurării profiturile vor crește cu aproximativ 10%. Angajaților din centrele ce vor fi închise li s-au oferit, însă, locuri de muncă în alte magazine ale companiei.
Veste bună: Indicele Robor la trei luni a scăzut la 3,24%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,24%, cel mai mic nivel din ultimele două luni, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a scăzut la 3,25%. Miercuri, indicele a coborât la 3,24%, cel mai scăzut nivel din 2 iulie, când a fost tot 3,24%. Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut miercuri la 3,42%, cel mai mic nivel din 21 august, când a fost tot 3,42%.
Casa Albă investighează Google
Președintele american Donald Trump a afirmat marți că motorul de căutare al Google ascunde articole corecte referitoare la activitatea sa și a spus că va corecta situația, cu toate că nu a oferit vreo dovadă sau detalii privind baza legală sau măsurile pe care le-ar putea lua, transmite Reuters. Google, parte a grupului Aalphabet, a negat orice părtinire politică în afișarea rezultatelor de către motorul de căutare. Consilierul economic al lui Trump, Larry Kudlow, a declarat mai târziu reporterilor că reprezentanți ai Casei Albe analizează Google, el afirmând că ”vor face o anchetă și o analiză”, fără să ofere alte detalii. Criticile exprimate de Trump și avertismentul pivind luarea unor măsuri împotriva Google este cel mai recent atac al președintelui împotriva unei companii importante de tehnologie, după o serie de tweet-uri la adresa Amaon.com, pe care a acuzat-o că afectează micile afaceri și că beneficiază de un acord favorabil cu Serviciul Poștal al Statelor Unite. Săptămâna trecută, Trump a acuzat companiile de media socială că reduc la tăcere milioane de oameni, prin cenzură. Președintele nu a menționat vreo companie și nici nu a oferit vreo dovadă în sprijinul acuzațiilor sal
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
