MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Aproape jumătate dintre români preferă să se împrumute la familie și prieteni
Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, 60% dintre respondenți declară că au încredere în aplicațiile de banking mobil
Aproape jumătate dintre români (47%) ar apela la familie sau prieteni dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, în timp ce puțin peste un sfert (29%) se gândesc să facă un împrumut bancar, reiese dintr-un studiu de piață, publicat marți. Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, 60% dintre respondenți declară că au încredere în aplicațiile de banking mobil pentru că "le țin în siguranță banii". În topul preferințelor urmează Internet bankingul sau site-urile băncilor, cu 59% din totalul sufragiilor. În același context, 56% dintre cei chestionați susțin că au încredere în bănci că le vor ține banii în siguranță. Generația Z și persoanele de peste 55 de ani au încredere semnificativ mai mare în bănci, cu scoruri de 65%, respectiv de 63%. De asemenea, în Google Pay au încredere 46% dintre români, iar în Apple Wallet o pondere de 41%. Pe acest segment, Generația Z (tinerii între 18 și 24 ani) este singura care are mai multă încredere în Apple Wallet (52%) decât în Google Pay (34%). Potrivit sursei citate, comercianții online sunt instituțiile în care românii au cea mai mică încredere în ceea ce privește siguranța banilor lor. În acest sens, 31% au încredere în comercianții online internaționali, iar 38% în comercianții online locali, în timp ce platformele intermediare care procesează plăți online între comerciant și cumpărător se bucură de un scor mai ridicat, de 45%. Dacă ar avea nevoie de o anumită sumă de bani, 47% dintre respondenți declară că ar împrumuta de la familie sau prieteni, într-o măsură semnificativ mai mare Generația Z (64%) și cei din mediul rural (53%). Totodată, apelarea la împrumuturile bancare e preferată de 29% dintre români, în timp ce 11% ar utiliza un card de cumpărături dacă ar avea nevoie de o sumă de bani, iar 3% au menționat că s-ar împrumuta de la instituții financiare non-bancare (IFN). În ceea ce privește economiile, aproape un sfert dintre români (21%) declară că nu reușesc să pună bani deoparte, în scădere față de luna aprilie 2022, când 29% dintre români afirmau acest aspect. Tot pe acest subiect, 32% din totalul celor intervievați susțin că vor economisi mai puțin decât în prezent, iar 28% declară că vor economisi la fel ca până acum. Pentru 15% dintre români economiile vor crește, comparativ cu 8% care au declarat în aprilie 2022 că vor economisi mai mult ca în prezent. Referitor la modalitatea de economisire, studiul de specialitate relevă faptul că 58% dintre români s-ar orienta către depozitele bancare. În zona de comenzi online, 45% dintre respondenți preferă să plătească în mediul virtual la plasarea comenzii, în special persoanele cu vârste între 45 și 55 ani (55%), în timp ce 44% preferă să achite comanda cash la livrarea coletului. Plata ramburs este preferată într-o măsură semnificativ mai mare de către tinerii între 18 și 24 de ani (58%) și de către persoanele din mediul rural (53%). Jumătate dintre români (50%) declară că vor folosi din ce în ce mai puțini bani cash decât până acum, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 45 și 55 de ani. Peste o treime (34%) au afirmat că vor folosi banii cash în aceeași proporție ca și în prezent, în timp ce 7% subliniază că vor utiliza mai mulți bani cash. Pe relația români vs bănci, jumătate dintre respondenți declară că utilizează serviciile unei singure instituții bancare pentru toate operațiunile și serviciile de care au nevoie, într-o măsură semnificativ mai mare generația Z (63%), persoanele de peste 55 de ani (56%) și cei din mediul rural (57%). În context, 47% dintre români preferă să utilizeze serviciile a două, chiar trei bănci, iar 3% colaborează cu mai mult de trei bănci. Persoanele active pe piața muncii, în special cei între 35 și 55 de ani, colaborează cu mai multe bănci decât restul respondenților. Studiul Reveal Marketing Research s-a derulat online în perioada 15 - 17 februarie 2023, pe un eșantion de 1.008 respondenți, utilizatori de Internet cu vârste de peste 18 ani. Eroarea maximă de eșantionare este Â/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
“Prognoza curentă este de creștere a economiei României cu 2,6%, în 2023”
așa consideră Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania
Prognoza curentă este de creștere a economiei României cu 2,6% în acest an, iar din punct de vedere nominal PIB-ul va depăși 300 de miliarde de euro, consideră Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania. "Pentru 2023, perspectivele curente, după părerea mea, pot fi ușor revizuite în sus dacă nu vom asista la izbucnirea unui conflict mondial de amploare, pentru că sunt din ce în ce mai multe voci care exprimă faptul că riscul incidenței unui al treilea război mondial este în creștere. Prognoza curentă este de creștere pentru 2023 a economiei României cu 2,6% în volum. Atenție, acest scenariu are la bază perspectiva continuării ciclului investițional post-pandemie cu o creștere pe investiții productive de peste 6% cu impact de antrenare în economie", a spus marți Andrei Rădulescu, la conferința "Anul financiar 2023", eveniment organizat de Finmedia și Piața Financiară. El a amintit că anul trecut PIB-ul nominal a crescut cu peste 40 de miliarde de euro, fiind un nivel record de creștere pentru acest indicator. Andrei Rădulescu a declarat că este foarte probabil ca anul acesta PIB-ul nominal al României să depășească 300 de miliarde de euro. Economistul susține că ar trebui să fie accelerate reformele structurale pentru a se ajusta cele două deficite gemene: deficitul de cont curent și deficitul finanțelor publice. În ceea ce privește inflația, Andrei Rădulescu a menționat că indicele armonizat al prețurilor de consum a avut în 2022 o medie anuală de 12%, față de 4,1% în 2021, iar în acest an ar trebuie să coboare la 8,5% și la 4,3% în 2024. El consideră că în acest context există spațiu ca BNR să recalibreze politica monetară și nu este exclus să asistăm la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară în a doua jumătate a acestui an.
Investiție de 400 de milioane de euro într-o fabrică de tractoare
O fabrică de tractoare care ar crea aproximativ 600 de locuri de muncă ar urma să fie construită în localitatea arădeană Ghioroc, investiție austriacă de 400 de milioane de euro, primarul comunei afirmând că documentațiile în vedere emiterii autorizației de construire sunt în lucru.
Investiția a fost anunțată inițial în primăvara anului 2022, de către reprezentanții unei companii austriece, care spuneau că primul tractor va ieși de pe linia de fabricație în octombrie 2023, însă lucrările la halele de asamblare ar urma să înceapă abia în acest an. "Compania Syn Trac a reușit între timp să înființeze firma din România și ne-a transmis că lucrează în prezent la documentațiile care vor fi depuse la noi pentru a putea emite autorizația de construire. Inițial se spera că lucrările efective vor începe în această primăvară, dar mai este necesar timp pentru finalizarea tuturor documentațiilor. Sperăm ca anul acesta să înceapă lucrările, așa cum au promis investitorii, pentru că această investiție ar aduce dezvoltare nu doar comunei noastre, ci și județului", a declarat marți, pentru AGERPRES, primarul comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan. Edilul a spus că fabrica va funcționa într-un parc industrial care este în curs de dezvoltare în Ghioroc, unde au fost anunțate alte trei investiții străine. "Vor mai exista un depozit regional de medicamente, care este în faza cea mai avansată de implementare, o fabrică de conserve și un service pentru vehicule de transport marfă. Parcul industrial va avea aproximativ 15 hectare", a declarat primarul. În aprilie 2022, managerul consorțiului de firme care ar urma să activeze la Ghioroc, Patrick Monac, declarase, în cadrul unei conferințe de presă, că în viitoarea fabrică se vor asambla anual circa 400 de tractoare, care vor fi vândute în special în Europa de Est. El spunea că primul tractor va ieșit de pe linia de asamblare în octombrie 2023. "Producția din România va fi focusată pe toate țările de est ale Europei și pe Orientul Mijlociu. În acest an (2022 - n.r.) vom dezvolta și proiectul pentru fabrica de remorci și mecanisme hidraulice și cutii de viteză. Vor fi peste o sută de locuri de muncă în prima fază, iar în patru - cinci ani vom ajunge la 600 de locuri de muncă. Investiția va fi de peste 400 de milioane de euro, pe o suprafață de zece hectare. Avem deja o comandă de 1500 de tractoare, dintre care 40 pentru România", declarase Patrick Monac. El precizase că aceeași companie produce în Austria tot în jur de 400 de tractoare pe an, cu un număr de 85 de angajați, în condițiile în care fabrica de acolo este una robotizată.
În Marea Britanie, săptămâna de lucru de patru zile se dovedește un succes
Peste 90 la sută din companiile britanice care s-au angajat să încerce săptămâna de patru zile între iunie și decembrie 2022 doresc să continue pe această cale, potrivit rezultatelor publicate marți de organizatori. Peste 60 de companii au luat parte la experimentul care a permis ca aproape 3.000 de angajați să lucreze cu o zi mai puțin pe săptămână, păstrând același salariu. Testul, descris ca fiind cel mai mare experiment din lume privind săptămâna de patru zile, a fost organizat de asociația 4 Day Week Global, la care au participat, printre altele, universitățile Cambridge și Boston College. Rezultatul: 92% dintre companiile britanice vor să continue cu săptămâna de patru zile, relatează Boursorama. 56 dintre firme vor să continue experimentul, iar 18 dintre ele au spus că deja au adoptat sistemul definitiv.
Nu numai că firmele nu au avut pierderi cauzate de aceste săptămâni mai scurte - veniturile rămânând în medie stabile în timpul experimentului (Â1,4% în timpul testului), înregistrând chiar o creștere de 35% față de aceeași perioadă din 2021 - dar efectele asupra angajaților sunt de necontestat. Rata de burn-out a scăzut cu 71%, rata de plecare din companie a scăzut cu 57%, iar numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 65%.
Studiul a constatat, de asemenea, "îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește sănătatea fizică și mentală, timpul petrecut făcând exerciții fizice și satisfacția generală în ceea ce privește viața și munca", cu rate mai mici de stres, epuizare și oboseală, precum și mai puține probleme de somn.
Doi foști directori de la JPMorgan și Julius Baer, condamnați la închisoare pentru fraudarea
Un fost manager de investiții de la JPMorgan și un fost bancher la Julius Baer au fost condamnați la o pedeapsă cumulată de 11 ani de închisoare, de cître un tribunal din Londra, pentru fraudarea cu milioane de dolari a fondului suveran de investiții din Libia, transmite Reuters. Frederic Marino, 56 de ani, și Yoshiki Ohmura, 47 de ani, au fost condamnați, în absență, la Southwark Crown Court din Londra, pentru o acuzație de conspirație pentru a comite fraudă prin abuzul unei poziții de încredere în raport cu Portofoliul de investiții din Libya Africa (LAP). Marino, fost șef al grupului de investiții alternative pe piețele emergente al JPMorgan, a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare. El a pledat nevinovat, dar a fost condamnat după un proces, la care nu a participat. Judecătorul Tony Baumgartner a spus că Marino – în calitate de director generalal FM Capital Partners (FMCP), despre care procurorii au spus că a gestionat aproximativ 800 de milioane de dolari pentru LAP – ”a vizat bogăția colectivă a poporului libian”. Judecătorul l-a descris pe Marino drept ”un om lacom, corupt și manipulator, care s-a gândit foarte puțin, dacă nu deloc, la modul în care frauda sa i-ar putea afecta pe alții... și care ar fi continuat să fraudeze dacă nu ar fi fost prins”. Ohmura – fostul șef global al investițiilor structurate la compania Julius Baer Global Asset Management, care a ajutat să se extragă în mod necinstit comisioane de investiții din LAP – a fost condamnat la trei ani și jumătate. El nu s-a prezentat la condamnarea sa, iar Baumgartner, care a emis luni un mandat de arestare, a spus că eșecul lui Ohmura de a participa a arătat ”lipsa lui de remușcare”. Judecătorul a emis anterior un mandat de arestare pentru Marino, în octombrie, după ce acesta nu s-a prezentat la proces.
Browser-ul Chrome oferă facilități pentru reducerea consumului de memorie
Google a lansat versiunea cu numărul 110 a propriului browser, care, în sfârșit, ia măsuri cu privire la consumul mare de memorie și energie de care mulți utilizatori s-au plâns. Pentru reducerea consumului de memorie, pentru care este celebru, Chrome folosește acum o funcționalitate numită Memory Saver. În principil, aceasta „adoarme” tab-urile inactive pentru a nu consuma memorie degeaba. Toate tab-urile deschise rămân vizibile, însă cele care nu fost folosite de ceva timp sunt scoase din memorie și vor fi împrospătate când utilizatorul le va acorda, din nou, atenție. Pentru o experiență mai bună, Chrome nu va folosi Memory Saver în cazul celor mai folosite site-uri, pentru a nu îngreuna utilizarea acestora. A doua noutate, numită Energy Saver, funcționează după un principiu similar și limitează anumite activități realizate în fundal de site-uri pentru a reduce consumul de energie. Energy Saver poate fi configurat să intre automat în funcțiune atunci când laptopul este scos din priză sau când rezervele de energie ale baterie scad la 20%.
TikTok are un nou program pentru recompensarea creatorilor de conținut
Un nou fond menit să atragă și să motiveze creatorii de conținut va începe să fie implementat de TikTok, însă, acesta vine cu condiții mai stricte. The Creativity Program, cum se numește noul program de recompensare a creatorilor de conținut pus la punct de TikTok, este deja al doilea astfel de program implementat de companie, după destul de criticatul Creator Fund. Deși nu există deocamdată foarte multe informații despre noul program, se știe că, pentru a fi eligibili, utilizatorii trebuie să aibă peste 18 ani, să respecte regulile platformei și să aibă peste un anumit număr de urmăritori și de afișări. Compania nu a oferit detalii privind numărul minim de urmăritori, însă, pe surse se vorbește de 100.000, ceea este o creștere importată față de programul anterior, unde pragul era stabilit 10.000. Mai există o condiție importantă pentru participarea la noul program - creatorii trebuie să posteze conținut mai lung de un minut. Asta arată că platforma chineză este dispusă să se depărteze de originile de rețea pentru short-form video și să migreze spre conținut mai lung, care include mai multă reclamă.
Facebook a obținut temporar respingerea unui proces colectiv împotriva sa
Facebook a obținut temporar respingerea unui proces colectiv împotriva sa din Marea Britanie, evaluat la 3 miliarde de lire sterline, în care este acuzată că a abuzat de poziția sa dominantă pe piață pentru a monetiza datele personale ale utilizatorilor, transmite Reuters. Cu toate acestea, un tribunal din Londra le-a dat avocaților reclamanților până la șase luni pentru a ”o nouă încercare” de stabilire a oricăror presupuse pierderi ale utilizatorilor. Meta Platforms, compania-mamă a Facebook, se confruntă cu un proces colectiv intentat în numele a aproximativ 45 de milioane de utilizatori ai Facebook din Marea Britanie. Profesorul de drept Liza Lovdahl Gormsen, care a inițiat cazul, spune că utilizatorii Facebook nu au fost compensați corespunzător pentru valoarea datelor personale pe care trebuiau să le furnizeze pentru a utiliza platforma. Avocații ei au cerut luna trecută Tribunalului de Apel pentru Concurență să certifice cazul în cadrul regimului de proceduri colective din Regatul Unit – care este aproximativ echivalent cu regimul proceselor colective din Statele Unite.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
