Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Aproape jumătate dintre companii au raportat în ultimul an un atac cibernetic

Ziarul de Vrancea
9 iul 2022 574 vizualizări

Așa relevă datele centralizate într-un raport publicat de asigurătorul global Hiscox, citat de blogul din România al producătorului de soluții antivirus Eset

Una din cinci organizații a ajuns în pragul insolvenței după un atac cibernetic, iar aproape jumătate (48%) a raportat o breșă de securitate în ultimele 12 luni, în creștere față de o pondere de 43%, în 2021, relevă datele centralizate într-un raport publicat de asigurătorul global Hiscox, citat de blogul din România al producătorului de soluții antivirus Eset. Conform cercetării, șapte din cele opt țări chestionate consideră atacul cibernetic drept principala amenințare la adresa afacerii lor, în timp ce 19% din totalul celor chestionați au raportat un atac ransomware, în creștere de la 16%, de la an la an, iar două treimi dintre victime au plătit răscumpărarea în urma atacurilor. De asemenea, peste (55%) dintre victimele atacurilor informatice consideră securitatea cibernetică o zonă cu risc ridicat, dar cifra scade la doar 36% pentru cei care nu au experimentat încă un atac de compromitere de date. În mod similar, 41% dintre cei atacați spun că expunerea lor la risc a crescut, dar pentru celălalt grup cifra este mai mică de un sfert (23%). Specialiștii Eset subliniază faptul că un alt element interesant din raport evidențiază că infractorii cibernetici par să vizeze din ce în ce mai mult companiile mai mici. Astfel, cei cu venituri între 100.000 și 500.000 de dolari se pot aștepta la tot la fel de multe atacuri precum cei care au o cifră de afaceri între 1 și 9 milioane de dolari, anual. Raportul de specialitate arată că o cincime dintre firmele respondente care au fost atacate spun că solvabilitatea lor a fost amenințată în acest an, cu 24% mai multe decât în 2021. În acest context, bugetele medii pentru securitatea cibernetică ale companiilor respondente s-au majorat cu 60% în ultimul an, până la 5,3 milioane de dolari, respectiv cu 250% față de 2019. Rezultatele raportului relevă că principalii vectori de atac sunt: Serverele cloud (41%), e-mailurile business (40%), serverele corporative (37%), serverele cu acces de la distanță (31%), dispozitivele mobile deținute de angajați (29%) și atacurile de tip DDoS - Distributed Denial-of-Service (26%). Totodată, scorurile de pregătire cibernetică ale companiilor estimate de Hiscox au scăzut cu 2,6% de la an la an, ceea ce a condus la o scădere bruscă a numărului de firme clasate drept "experte" - de la 20% la doar 4,5%. "Proporția companiilor clasate ca începătoare a scăzut de asemenea semnificativ, astfel că majoritatea firmelor au fost desemnate ca "intermediare". Pregătirea cibernetică contează, după cum se poate demonstra, costurile medii ale atacurilor ca procent din venituri fiind de două ori și jumătate mai mari pentru firmele clasificate drept "novice cibernetic"", notează sursa citată.


Ministrul Daea nu vede problemele din sistemul de irigații

 “situația nu este disperată la nivelul țării, nu sunt probleme în sistemele de irigații”, susține oficialul

Situația nu este disperată la nivelul țării, nu sunt probleme în sistemele de irigații și nu vor fi influențe majore asupra prețurilor la raft din cauza lipsei de apă din sol, a afirmat sâmbătă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-o intervenție la Digi24. "Nu vor fi influențe majore asupra prețurilor la raft din cauza acestei situații, pentru că România produce, a produs și anul acesta și va încheia recoltatul în câteva zile iar recolta va asigura necesarul țării și un excedent pe care îl va exporta, în așa fel încât fermierii să beneficieze de veniturile pe care le pot regăsi prin valorificarea producției pe care o obțin. Peste o lună, o lună și ceva începem să pregătim anul agricol următor 2022 - 2023 iar fermierilor le trebuie bani pentru a putea cumpăra inputuri și a pregăti terenul folosind motorină pentru a crea patul germinativ necesar însămânțării și evident asigurării, în perspectivă, a producției agricole pentru anul viitor. Se lucrează în câmp, fermierii sunt cu toate forțele la fața locului și caută soluții alternative", a arătat ministrul citat. Petre Daea a subliniat, însă, că în ultimii doi ani, 2020 și 2021, în sistemele de irigații nu s-a făcut "aproape" nimic arătând că, până la PNRR, sistemul trebuie pus în funcțiune cu banii care există. "Este o îngrijorare a tuturor și o supărare legitimă. De doi ani de zile, din anul 2020 și 2021 în sistemele de irigații nu s-a făcut aproape nimic. Am regăsit aceeași stare de lucruri pe care am lăsat-o în 2019, cu excepția unităților unde ministrul Adrian Chesnoiu a impus un ritm de execuție a lucrărilor de investiții, etapa aceasta de început, de reluare a lucrărilor de investiții a fost depășită. Până la PNRR, să punem în stare de funcționare sistemul cu banii pe care îi avem și pe care îi are ANIF, repartizați din bugetul statului. Legea prevede peste un miliard de euro și din acest miliard s-a consumat aproape un sfert. Lucrurile sunt în desfășurare, ritmul de executare trebuie impulsionat, măsurile concrete la fața locului sunt soluția. La nivelul țării situația nu este disperată. Nu sunt probleme în sistemele de irigații, căutăm să irigăm cât mai mult posibil. Sunt asigurat de cei cu care m-am întâlnit că vor lucra zi și noapte pentru a pune în stare de funcționare cât mai multe stații", a precizat șeful de la Agricultură. Pe de altă parte, acesta a explicat că nu este "în consonanță" cu ministrul Mediului vizavi de secetă.

Martin (FPIOR): Ne confruntăm cu dorința masivă de a ''rupe granițele'' a românilor

Aproximativ 60.000 de turiști sunt pe Litoral în acest weekend, nu câți și-ar dori operatorii din HoReCa, iar în destinațiile românești se resimte "marea evadare din România", dorința extremă a românilor de a trece liber orice granițe, consideră Corina Martin, secretar general al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). "În jur de 60.000 turiști pe Litoral în acest weekend. Nu este puțin, dar nici nu este cât și-ar dori operatorii din HoReCa de pe Litoral. Deși se înregistrează o cerere masivă de vacanțe și călătorii în agențiile de turism - în destinațiile românești se resimte "marea evadare din România", dorința extremă a românilor de a trece liber orice granițe, fără certificat verde, fără vaccin și test Covid, fără nici un fel de restricții. Dacă în cei doi ani de pandemie, românii s-au întors către vacanțe în România, constrânși de granițe închise și restricții apăsătoare, în acest an, situația se răstoarnă și ne confruntăm cu dorința masivă de a "rupe granițele", a românilor care vor acum să călătorească liber, în lumea largă, mai ales că sunt în creștere previziunile privind o nouă toamnă și iarnă cu restricții", a precizat Corina Martin într-un comunicat transmis sâmbătă. În acest context, reprezentanta FPIOR subliniază că nu era momentul ca industria HoReCa să fie sufocată și să se pună presiune pe operatorii, antreprenorii și angajații acestui sector, care abia își revenea. De asemenea, ea solicită măsuri urgente din partea Guvernului și a autorităților locale care să prevadă facilități pentru afacerile din domeniu.

Energia electrică pe bază de cărbune rămâne la putere

România va produce, în anii următori, energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză, a scris sâmbătă, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. "România va fi independentă energetic. Mergem înainte, investim strategic, iar țara noastră va avea independență și securitate energetică. Indiferent de cât de tare vor falsa trompetele rusești! Ca să fie foarte clar: în următorii ani, România va produce energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză. Nu se închide nimic din ceea ce funcționează. Dar nu vom înlocui importul de gaze rusești cu importul de cărbune rusesc!", a punctat ministrul Energiei. El a reamintit, în context, decizia autorităților de a investi într-o centrală nouă care va produce energie electrică folosind gaz românesc. "Aș dori ca trompetele rusești să răspundă la câteva întrebări legitime: cu ce cărbune ar putea funcționa o termocentrală pe huilă, în condițiile în care întreaga producție de huilă a României asigură funcționarea centralei de la Paroșeni (de 4 ori mai mică) doar pentru 2 - 3 zile pe săptămână? Trompetele rusești ar răspunde: Rusia!!! Rusia!!! Rusia!!! Să nu uităm că termocentrala de la Mintia nu are autorizație de mediu și suntem în proces la CJUE pentru faptul că am ținut-o deschisă până în 2021! De aceea am decis să investim într-o nouă centrală care va produce energie electrică folosind gaz românesc. Acest cântec fals intens promovat în spațiul public ne arată oare că trompetele rusești sunt deranjate că am început să scoatem gazele din Marea Neagră și vom avea suficient gaz românesc, inclusiv pentru producerea de energie electrică, și astfel nu vom importa de la ruși? Da, ne bazăm pe resursele românești. Sunt oare disperate trompetele rusești că România construiește cu partenerii strategici americani, canadieni și francezi reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și cu americanii SMR-uri", arată ministrul în postarea de pe pagina sa de socializare.

Aproape jumătate dintre britanici au redus din achizițiile de alimente

Aproape jumătate dintre britanici au redus din achizițiile de alimente pe măsură ce prețurile au crescut, în timp ce alții sunt nevoiți să cheltuie mai mult pentru cumpărături, potrivit cifrelor oficiale de vineri, care arată amploarea impactului costurilor mai mari asupra nivelului de trai, transmite Reuters. Inflația britanică a prețurilor de consum a atins în luna mai un maxim din ultimii 40 de ani de 9,1%, prețurile la alimente și băuturi avansând cu 8,6%, iar Banca Angliei se așteaptă ca rata anuală a IPC să depășească 11% în octombrie, când va intra în vigoare o creștere de 40% a tarifelor reglementate la energie. Cifrele de vineri ale Oficiului Național de Statistică au arătat că 49% dintre oameni au declarat că au cumpărat mai puține alimente decât în ​​mod normal între 22 iunie și 3 iulie, în creștere de la doar 8% când a început sondajul, în septembrie 2021. Alți 48% au spus că au trebuit să cheltuie mai mult decât de obicei pentru cumpărăturile lor alimentare. În general, 91% dintre oameni au spus că costul vieții lor a crescut în ultima lună. Aceste cifre se potrivesc cu informațiile de la supermarketurile britanice conform cărora cumpărătorii sunt supuși unei presiuni financiare tot mai mari. Sainsbury's a raportat marți o scădere cu 4% a vânzărilor trimestriale, iar Tesco, cel mai mare supermarket din Marea Britanie, a declarat că clienții fac călătorii mai mici și mai frecvente la cumpărături și cumpără articole de marcă proprie mai ieftine. Banca americană Citi a estimat luna trecută că inflația britanică a prețurilor alimentelor va depăși 20% până la începutul anului viitor.

Ford Motor recheamă alte 100.000 de vehicule pe piața americană

Ford Motor a anunțat vineri o nouă campanie de rechemare în Statele Unite, pentru 100.000 de vehicule, din cauza riscului de incendiu, urmând să extindă o rechemare anterioară, după o serie de incendii raportate de clienți, transmite Reuters. Noua rechemare se referă la modele ale anilor 2020-2022 Ford Escape, Maverick și Lincoln Corsair, cu motoare hibride plug-in de 2,5 litri. Potrivit Ford, în eventualitatea unei defecțiuni a motorului, ar putea avea loc scurgeri semnificative de ulei de motor și vapori de combustibil, care s-ar putea acumula în apropierea surselor de aprindere, existând riscul unor incendii. Separat, Ford extinde cu 27.000 de vehicule o rechemare pentru SUV-urile Ford Expedition și Lincoln Navigator din 2021, din cauza riscului de incendiu sub capotă, după alte cinci incendii noi raportate după o rechemare de 39.000 de vehicule anunțată în mai, declanșată în urma a 16 incendii. Al doilea mare producător auto din SUA recomandă încă clienților să parcheze vehiculele respective în aer liber și departe de structuri, până sunt efectuate reparațiile.

Elon Musk renunță la cumpărarea Twitter

Elon Musk și-a retras oferta de 44 de miliarde de dolari pentru achiziția Twitter după câteva săptămâni dramatice de speculații că afacerea ar putea cădea, relatează The Guardian. „Domnul Musk reziliază acordul de fuziune deoarece Twitter a încălcat în mod semnificativ mai multe prevederi ale acordului respectiv, pare să fi făcut declarații false și înșelătoare pe care s-a bazat dl Musk atunci când a încheiat acordul”, au scris avocații lui Musk către Twitter, referindu-se în principal la informațiile solicitate cu privire la numărul de conturi neautentice și de spam de pe platformă.. Dar renunțarea la înțelegere nu va fi simplă. Conform acordului de achiziție de 95 de pagini depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA, Musk va trebui să dovedească că Twitter a încălcat acordul inițial sau riscă să fie dat în judecată pentru o taxă de reziliere de 1 miliard de dolari. „Consiliul de administrație Twitter se angajează să încheie tranzacția la prețul și condițiile convenite cu domnul Musk”, a afirmat Bret Taylor, președintele consiliului de administrație al Twitter, într-un tweet. Twitter a anunțat joi, într-un briefing, că elimină peste 1 milion de conturi de spam în fiecare zi, briefing-ul având loc în condițiile în care miliardarul Elon Musk amenința că va opri acordul pentru achiziționarea Twitter, cu excepția cazului în care compania va arăta dovezi că roboții de spam au reprezentat mai puțin de 5% din totalul utilizatorilor de pe serviciul de social media.

Apple va oferi suport pentru carduri virtuale

Utilizatorii dispozitivelor Apple își vor putea proteja datele cardurilor fizice de riscurile cumpărăturilor online și nu numai folosind carduri virtuale, ce vor fi suportate în următoarea versiune de iOS. În codul versiunii beta 3 de iOS 16 au fost descoperite informații care arată că varianta finală a sistemului de operare va include suport pentru carduri virtuale, ce vor putea fi folosite în Safari și în Apple Pay pentru cumpărături online și la POS. Oferite de unele bănci, cardurile virtuale reprezintă o măsură de securitate pentru plăți în general și pentru plăți online în special. Un card virtual oferă date valide pentru tranzacții, altele decât cele ale cardului fizic, dar temporare. Numărul, data expirării și codul CVC sunt disponibile doar pentru o scurtă perioadă de timp din momentul în care utilizatorul cere folosirea unui card virtual pentru o plată. Un card virtual poate fi folosit pentru o singură plată. La următoarea plată va fi generat alt card virtual și tot așa. Suportul pe care iOS îl va oferi înseamnă că utilizatorul nu va trebui să introducă manual la fiecare plată alte date. În schimb, Safari și Apple Pay vor prelua și folosi automat datele cardurilor virtuale, fără ca utilizatorul să aibă nevoie a ști măcar care sunt aceste date.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.