MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Aproape 70% dintre români își încarcă telefonul în mașină sau cu o baterie externă
Specialiștii arată că nu este recomandat ca telefoanele să fie lăsate la încărcat peste noapte, fiindcă, în timp, acest obicei poate duce la deterioarea bateriei
Patru din zece români (38%) își încarcă telefonul în mașină, în timp ce 31% optează pentru o baterie externă și doar 28% preferă să facă acest lucru doar acasă, arată rezultatele unui studiu realizat de un producător de dispozitive inteligente. Datele analizate de Oppo relevă faptul că 71% dintre utilizatorii de telefoane mobile din România își încarcă dispozitivele seara, când ajung acasă (30%), sau pe timpul nopții (40%), iar 21% dintre cei chestionați aleg să își încarce telefonul în timpul zilei. Perioada dimineții reprezintă momentul preferat pentru încărcare pentru doar 8% dintre respondenți. "Cu toate acestea, specialiștii arată că nu este recomandat ca telefoanele să fie lăsate la încărcat peste noapte, fiindcă, în timp, acest obicei poate duce la deterioarea bateriei", susțin specialiștii. Cercetarea de specialitate subliniază să peste un sfert dintre români (27%) își încarcă telefoanele mobile utilizând cabluri de alimentare de la alt dispozitiv, iar 4% apelează la o altă metodă. Potrivit sursei citate, 38% din totalul celor chestionați au declarat că își încarcă telefonul în mașină, în timp ce trei din zece persoane (31%) optează la o baterie externă și doar 28% preferă să-și încarce dispozitivul doar acasă. Studiul online, comandat de Oppo România și implementat de iSense Solutions, a fost realizat în perioada august - septembrie 2023, pe un eșantion reprezentativ de o mie de respondenți din mediul urban și rural, cu vârste cuprinse între 18 și 65 ani, la nivel de educație mediu și ridicat. Oppo este un brand global de dispozitive inteligente, ce are în portofoliu telefoane din seriile Find și Reno. Brandul este prezent în peste 60 de țări și regiuni, cu mai mult de angajați.
Taxa pe cifra de afaceri va cauza pierderi de până la 83% distribuitorilor de bunuri
u așa arată o analiză a Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România
Taxa pe cifra de afaceri va cauza pierderi cuprinse între 35% și 83% companiilor din sectorul distribuției de bunuri, susțin reprezentanții Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR). "În baza semnalelor primite de la membrii din teritoriu și a analizelor făcute cu privire la activitatea partenerilor noștri din comerțul tradițional, majoritatea lor fiind mici retaileri, Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR) atrage atenția că taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra sectorului economic de distribuție de bunuri, și implicit asupra economiei naționale, din următoarele motive: Potrivit variantei de proiect aflată pe masa Guvernului și care urmează să fie trimisă Parlamentului, toate companiile care își desfășoară activitatea în țara noastră ar urma să fie impozitate cu 1% din cifra de afaceri, dacă aceasta depășește suma de 50 milioane de euro. Menționăm că o astfel de impozitare nu poate fi susținută de companiile de distribuție din FMCG, unde marja de profit funcție de produsele distribuite se situează în medie între 0,47% și 3,4%. Aplicarea unei astfel de impozitări în sectorul de distribuție tradițională de bunuri de larg consum ar avea un impact negativ asupra activității desfășurate de companiile care sunt membre ale ACDBR și nu numai, cât și asupra comerțului tradițional, adică a micilor retaileri și a celor din HoReCa din țara noastră", se precizează într-un comunicat al asociației remis AGERPRES. Potrivit organizației, în acest moment, în mod real, marja de profit a unei companii de distribuție în domeniul produselor din tutun (produse care generează, după produsele din petrol, cea mai mare valoare din accize la bugetul statului) este între 0,47% și 1,37%, iar a unei companii din domeniul distribuției de băuturi și alimente este între 1,5% și 3,4%. ACDBR menționează că aplicarea unei cote de impozit de 1% pe cifra de afaceri care depășește 50 milioane euro ar împovăra situația financiară a companiilor de distribuție, făcând practic nerentabilă această activitate și blocând aprovizionarea celor peste 60.000 de firme din piața tradițională și domeniul HoReCa. "Din analiza noastră privind companiile de distribuție de țigări, alimente și băuturi, rezultă că impactul asupra profitului cauzat de aplicarea IMCA este între 35% pentru companiile FMCG și 83% pentru companiile distribuitoare de țigări, ceea ce înseamnă o dublare a impozitului actual. Mai mult, datorită sezonalității în primele cinci luni ale anului, majoritatea companiilor din distribuție înregistrează pierderi, care sunt recuperate în următoarele luni ale anului. Prin aplicarea IMCA (impozitul minim pe cifra de afaceri) de 1%, companiile ar plăti un impozit trimestrial foarte mare fără să aibă profit, ceea ce ar conduce la reducerea capitalizării și a lichidităților necesare susținerii afacerii în piață, generând împrumuturi bancare pentru susținerea cash-flow-ului și, automat, costuri mai mari. De aceea, am trimis adrese către domnul prim-ministru Marcel Ciolacu, către Guvern și către decidenții politici din Parlament prin care propunem ca firmele care activează în sectorul economic al distribuției de bunuri FMCG identificate prin codurile CAEN: 4631, 4632, 4633, 4634, 4635, 4636, 4637, 4638, 4639, 4617 fie exceptate de la plata IMCA, pentru că, altfel, activitatea va fi perturbată serios, ducând la închiderea acestor afaceri cu toate repercusiunile pe care le va avea asupra celor peste 60.000 de companii din piața de comerț tradițional, care este dominată de cele mai multe insolvențe și închideri ale activității", se menționează în comunicat.
Azomureș anunță reluarea producției de îngrășăminte complexe
Compania Azomureș anunță, vineri, reluarea producției de îngrășăminte complexe NPK, Azotat de Amoniu și Nitrocalcar la 50% din capacitate. ”Azomures a încheiat în aceste zile contracte de achiziționare de gaze naturale, care permit reluarea producției de îngrășăminte la 50% din capacitatea totală a fabricii, începand cu luna octombrie 2023. Achiziția de gaze naturale s-a făcut în ciuda provocărilor continue pe care le vedem în structura piețelor locale de energie, precum și a taxelor suplimentare care tocmai au fost anunțate, care cu siguranță vor crește costurile noastre”, au transmis, vineri, oficialii Azomureș. Directorul general al companiei, Josh Zacharias, a precizat că ”asigurarea aprovizionării cu îngrășăminte pentru sezonul agricol următor (2023 – 2024) este pur și simplu prea importantă pentru a fi ignorată pentru sectorul agricol românesc”. ”Era momentul să acționăm. Intenția noastră este de a menține în funcțiune producția de Amoniac (gazul fiind aici materie primă), precum și instalațiile de produs finit NPK, Azotat de Amoniu și Nitrocalcar atât timp cât condițiile o permit, cu mențiunea că volatilitatea piețelor pentru gaze și îngrășăminte este încă la cote istorice, deci viitorul este încă incert”, a declarat Josh Zacharias, director general al Azomureș. Platforma Azomureș produce amoniac (produs intermediar pentru fabricarea îngrășămintelor) în doua instalații similare, codificate III și IV. Potrivit companiei, repornirea Amoniac III și a instalațiilor conexe vor permite fabricarea unei cantități importante de îngrășăminte pentru fermierii din România care pregătesc culturile din noul sezon agricol. Capacitatea totală de producție a platformei este de 1,6 milioane de tone, din care 80 – 85% sunt destinate pieței agricole românești. ”Azomureș și îngrășămintele joacă un rol vital în economia românească, conectând cele două mari sectoare ale energiei și agriculturii. Am avut un dialog continuu cu Guvernul României și în special cu ministerele Economiei, Energiei și Agriculturii pentru a identifica cele mai bune soluții care să ne permită să ne reluăm pe deplin activitatea într-un mod sustenabil”, a mai transmis directorul companiei.
McDonald’s mărește redevențele pentru restaurantele noi ale francizaților săi
Francizații McDonald’s care deschid restaurante noi vor trebui în curând să plătească redevențe mai mari, acestea urmând să fie majorate pentru prima oară în ultimele trei decenii, de la 4% la 5%, de la 1 ianuarie, transmite Reuters. Schimbarea nu va afecta francizații existenți care își mențin numărul actual al restaurantelor sau care cumpără un restaurant în franciză de la un alt operator. De asemenea, nu se va aplica restaurantelor existente reconstruite sau restaurantelor transferate între membrii familiei. Cu toate acestea, redevența mai mare va afecta noii francizați, cumpărătorii de restaurante deținute de companie, restaurantele relocate și alte scenarii care implică francizorul. ”În timp ce am creat industria pe care o conducem acum, trebuie să continuăm să redefinim cum arată succesul și să ne poziționăm pentru succesul pe termen lung, pentru a ne asigura că valoarea mărcii noastre rămâne mai puternică ca niciodată”, a declarat într-un mesaj președintele McDonald’s din SUA, Joe Erlinger. De asemenea, McDonald’s va înceta să numească plățile ”comisioane de serviciu” și va folosi în schimb termenul ”redevențe”, pe care îl preferă majoritatea francizorilor. ”Nu schimbăm serviciile, dar încercăm să schimbăm mentalitatea făcându-i pe oameni să vadă și să înțeleagă puterea a ceea ce cumperi , atunci când cumperi marca McDonald’s, sistemul McDonald’s”, a spus Erlinger pentru CNBC. Francizații gestionează aproximativ 95% din aproximativ 13.400 de restaurante McDonald’s din SUA. Ei plătesc chirie, redevențe lunare și alte comisioane, cum ar fi comisioanele anuale pentru aplicația mobilă a companiei, pentru a funcționa ca parte a sistemului McDonald’s.
Ministrul Agriculturii: Continuăm și accelerăm investițiile în infrastructura de irigații
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că vor continua investițiile în infrastructura de irigații din România, deoarece aceste sisteme salvează culturile din România și îi ajută pe fermierii români. Barbu a explicat că momentan avem aproape 3.000 de km de canale de irigații. ”Sistemele de irigații reabilitate salvează agricultura românească și îi ajută pe fermierii români! Azi, în județul Buzău, i-am găsit pe câmp pe fermierii Alexei Lefter și Miron Teșcan, care finalizau campania de recoltare la porumb. Mă bucur că am avut ocazia să stăm de vorbă despre soluțiile pentru agricultura românească și să aflu că în acest an destul de dificil, au obținut o producție de 16 tone/ha la porumb, datorită sistemului de irigații”, a scris ministrul Agriculturii pe Facebook, vineri seară. Florin Barbu a precizat că sunt în România aproape 3.000 de km de canale de irigații cu peste 300 de beneficiari, dar că vor continua investițiile în acest domeniu. ”Acum avem aproape 3000 de km de canale de irigații cu apă la nivel național, de care beneficiază 342 de organizații ale utilizatorilor de apă. Continuăm și accelerăm investițiile în infrastructura de irigații pentru a le oferi fermierilor noștri condițiile necesare pentru a obține producții cât mai bune!”, a mai scris Barbu.
BNR lansează un set de monetărie cu tema 175 de ani de la adoptarea tricolorului
Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic, începând de luni, un set de monetărie cu tema 175 de ani de la adoptarea tricolorului, conform unui comunicat de presă al instituției. Setul de monetărie va conține monedele românești aflate în circulație, cu valoare nominală de: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani și o medalie din argint. Aversul prezintă un grup de revoluționari pașoptiști purtând steagul tricolor și inscripția "175 de ani de la adoptarea tricolorului". Reversul redă reprezentarea unui fragment din pictura "România revoluționară" și inscripțiile "România Revoluționară" și "1848". Setul de monetărie va fi prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, piesele componente fiind încastrate în locașuri speciale. Medalia din argint și monedele care alcătuiesc setul sunt realizate în condiții de calitate proof like. Tirajul maxim al acestei emisiuni numismatice este de 5.000 seturi. Prețul de vânzare, exclusiv TVA, pentru setul de monetărie este de 400 de lei.
Nici măcar 1,4 miliarde de oameni nu pot umple toate locuințele nevândute din China
Nici măcar populația Chinei, de 1,4 miliarde de locuitori, nu ar fi suficientă pentru a umple toate locuințele goale din întreaga țară, a declarat sâmbătă un fost oficial, într-o critică publică rară la adresa pieței imobiliare din țară, afectată de criză, informează CNN. Sectorul imobiliar din China, cândva pilonul economiei, s-a prăbușit din 2021, când gigantul imobiliar China Evergrande Group a intrat în incapacitate de plată a datoriilor sale, în urma unei măsuri drastice de restricționare a noilor împrumuturi. Dezvoltatorii cu nume mari, precum Country Garden Holdings, continuă să se clatine aproape de incapacitate de plată chiar și în prezent. La sfârșitul lunii august, suprafața totală a locuințelor nevândute era de 648 de milioane de metri pătrați, conform ultimelor date ale Biroului Național de Statistică (BNS). Aceasta ar fi egală cu 7,2 milioane de locuințe, potrivit calculelor Reuters, pe baza unei dimensiuni medii a locuinței de 90 de metri pătrați. Acest lucru nu ia în calcul numeroasele proiecte rezidențiale care au fost deja vândute, dar care nu au fost încă finalizate din cauza problemelor de cash-flow, sau multiplele locuințe cumpărate de speculatori în ultima revenire a pieței din 2016 care au rămas vacante, care împreună reprezintă cea mai mare parte a spațiului neutilizat, estimează experții.
Porumboiu: Domnul prim-ministru face pe croitorașul cel viteaz-taie, taie, taie!
Adrian Porumboiu, om de afaceri cu investiții în domeniul agricol, susține că eliminarea facilităților pentru angajații din construcții și din agricultură va provoca un nou exod al forței de muncă din România. ”Dacă un angajat avea 5.000 de lei brut, lua 4.000 de lei în mână. Dacă avea 6.000 de lei brut, lua spre 5.000 net. Pe salariat nu-l interesează cât îi dai brut, el vrea să vadă ce are în mână. Vor pleca iar”, a declarat Adrian Porumboiu, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV. ”Prima dată, am fost încântat când văzut că, după Marghiloman, a apărut un prim-ministru din Buzău. Mă refer la domnul Ciolacu. Numai că Marghiloman era capitalist și știa ce trebuie să facă. Acum, domnul prim-ministru face pe croitorașul cel viteaz: taie, taie, taie! Taie de unde trebuie, dar lasă sectorul privat să trăiască! Au dat o Hotărâre de Guvern (ordonanță de urgență – n.r.), care era valabilă până în 2028, referitoare la anumite facilități: pentru construcții, agricultură și industrie alimentară. Nu plăteau CASS. Se stabilizase cât de cât relația cu forța de muncă, pentru că foarte mulți pleacă afară. Dacă un angajat avea 5.000 de lei brut, lua 4.000 de lei în mână. Dacă avea 6.000 de lei brut, lua spre 5.000 net. Pe salariat nu-l interesează cât îi dai brut, el vrea să vadă ce are în mână, să cumpere ce are de cumpărat. Vor pleca iar. Nu poți să spui după un an de zile că venim și modificăm pentru că bugetul e găurit. Dar cine l-a găurit? L-au găurit firmele private? L-au găurit tot ei, pentru că nu au luat măsurile care se impun”, a spus Adrian Porumboiu la Prima TV.