MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: ANAF continuă executarea Elenei Udrea
Instituția a scos la vânzare cel mai scump activ de până acum, un teren de 5.000 de metri pătrați în zona Lacului Străulești u terenul, evaluat la aproape 2 milioane de euro
ANAF a scos la vânzare un teren de 5.000 de metri pătrați, din București, aparținând fostului ministru Elena Udrea, anunță Profit.ro. Terenul este situat în zona lacului Străulesti, similar cu câteva loturi mai mici de teren pe care ANAF încercat în mai multe rânduri să le vândă, prima tentativă fiind în octombrie 2022. Lotul de 5.000 de metri pătrați scos acum la vânzare este evaluat la aproape 2 milioane de euro (9 milioane de lei, inclusiv TVA), sumă care ar fi suficientă pentru a acoperi prejudiciul care ar trebui recuperat de la fostul politician, potrivit unor calcule ale ANAF consultate de Profit.ro. Nu este clar cum ar fi distribuite sumele încasate la o eventuală vânzare, printre creditori fiind, pe lângă ANAF, și Biroul de Turism pentru Tineret. ANAF scoate la vânzare frecvent bunuri mobile și imobile, atât pentru recuperarea de datorii către stat rezultate din neachitarea de taxe și impozite, precum și pentru recuperarea unor prejudicii în dosare penale. Procedura Fiscului este ca prețul de pornire al bunurilor care nu se vând la prima licitație să fie redus la a doua cu 25%, iar la a o a treia încercare cu încă 25% din prețul inițial. Ulterior, prețul nu mai scade.
Economistul șef al BNR susține că a venit nota de plată a politicilor promovate începând cu 2015
u “din 2015 s-a mers în mod deliberat pe forțarea creșterii prin consum”, consideră Valentin Lazea
România a avut un model de creștere economică bazat pe consum, prin scăderea fiscalității și prin importuri, iar acum a venit nota de plată, a afirmat economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea. "Primul mesaj are de-a face cu mirarea care există în mediul de afaceri că, vezi Doamne, în ultimii ani economia mergea foarte bine, zbârnâia și anul ăsta cine știe ce accident s-a întâmplat, cineva, un ministru de finanțe n-a fost atent sau un director de la buget n-a fost atent și pe o situație care altminteri era foarte roz și foarte bună și o mașină care, vezi Doamne, performa, a greșit cineva și ne-a băgat într-o problemă. Eu vreau să spun și studiul dumneavoastră arată acest lucru că din 2015 s-a mers în mod deliberat pe forțarea creșterii prin consum, printr-un consum mai mare decât oferta internă, adică prin importuri și an de an lucrul ăsta s-a promovat și a convenit tuturor. Hai să fim serioși! Deci modelul de creștere pe consum, prin scăderea fiscalității, prin creșterea de importuri și prin deficite a fost foarte convenabil. S-ar fi văzut acest lucru și anul trecut, dacă nu era criza energetică și inflația care a rezultat. S-ar fi văzut și din 2020-2021, dacă nu era pandemia și consumul nu ar fi fost reprimat din cauza aceea. Dar, toată lumea a tăcut, s-a complăcut. A zis mașina merge, nu s-a uitat că, vorba domnului Dăianu, era cu benzină de import. Deci modelul a fost deliberat făcut. A convenit tuturor creșterea pe consum și nu pe investiții și nu prin exporturi, iar acum a venit în sfârșit, după nu știu câți ani, nota de plată", a spus Valentin Lazea, la evenimentul de lansare "The Tax Institute", primul think tank dedicat fiscalității. De asemenea, economistul-șef al BNR a susținut că "schimbarea de filosofie" a avut loc în 2015, când guvernul Ponta a schimbat Codul fiscal. "Voi ați spus că toate măsurile alea au apărut în 2016, 2017, și nici măcar nu ați luat ca an de bază, față de care să faceți comparațiile, 2015, care a fost ultimul an "normal". Acela a fost ultimul an "normal". În 2015 s-a făcut ce s-a făcut. După aceea, an de an, a reverberat și a crescut valul acesta de exceptări. E adevărat, dar hai să punem responsabilitățile acolo unde sunt, să începem povestea acolo unde trebuie începută povestea. În 2015 s-a dat semnalul: cota unică nu mai reprezintă nimic. Puteți să exceptați de la ea cât vreți. Grupurile de interese pot să apese când și cum au chef și așa mai departe. Dar 2015, nu 2016, 2017, 2019, 2021 cum vă rezultă vouă din cifrele acelea", a adăugat Lazea. Economistul-șef al Băncii Naționale a României a participat vineri la evenimentul de lansare "The Tax Institute", primul think tank dedicat fiscalității. Cu această ocazie s-a lansat primul studiu realizat de specialiștii The Tax Institute, intitulat "Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar și impact (2015 - 2023)".
Gilda Lazăr (JTI): Codul Fiscal ar fi trebuit să fie Biblia fiscalității
Codul Fiscal a suferit 554 de amendamente în opt ani, având ca rezultat final scăderea veniturilor în PIB cu 0,5%, iar în prezent sunt 108 pagini de modificări care vor fi aduse Codului Fiscal, apărute pe surse, pentru care Guvernul intenționează să își asume răspunderea fără dezbateri reale, a declarat vineri Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs și Comunicare JTI, cu prilejul lansării The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România. "Codul Fiscal este acel document elaborat de Ministerul Finanțelor în 2004, care ar fi trebuit să fie Biblia fiscalității, o carte aproape de neschimbat. Un Cod, fie el Fiscal, Penal sau Civil, e Cod pentru că este legitate, nu simplă legislație, care să nu poată fi modificată de oricine, oricând, pentru orice. Stabilitatea, echitatea impunerii, predictibilitatea, sunt principii care guvernează Codul Fiscal. Și pe care toată lumea le-a ignorat și le ignoră sub presiunea urgențelor, de am ajuns să transformăm sita în ciur", a declarat Gilda Lazăr. Potrivit studiului "Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar și impact (2015-2023)", realizat de echipa The Tax Institute, în perioada 2015-2023 au fost aduse 554 de amendamente noului Codului Fiscal. Ceea ce înseamnă 74 norme modificate pe an. Din punct de vedere calitativ, 32% au fost măsuri proaste și foarte proaste, cu impact negativ asupra contribuabililor sau bugetului. 26% au fost modificări de formă, fără un impact real, 33% au fost măsuri bune, cu impact pozitiv limitat și doar 9% măsuri foarte bune. Rezultatul în urma modificărilor repetate este o scădere a veniturilor bugetare de 0,53% din PIB în 2022, față de 2016. "Aceste 554 de amendamente privesc doar noul Cod Fiscal, în vreme ce vechiul Cod a avut 250 de amendamente in zece ani. Așadar, ritmul se întețește. Cu toate că și înalții reprezentanți ai autorităților spun că este inadmisibil, ne confruntăm cu inițiative similare, apărute în diverse variante, în presă, neasumate oficial. Din iulie și până acum, noi, reprezentanții mediului de afaceri, am avut tot felul de "blind dates". Adică ne-am întâlnit cu Prim ministrul, cu Președintele Senatului, cu Ministrul de Finanțe, dar fără să avem un document cu propuneri concrete în față... Ceea ce ne dorim mult, și asta ține nu doar de fiscalitate, dar și de viața de zi cu zi, este să avem puțină stabilitate. Cerem, ca mediu de afaceri și ca oameni simpli, un guvern de patru ani. Să avem continuitate și cu cine discuta", a adăugat Gilda Lazăr. The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România, a lansat studiul "Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar și impact (2015-2023)". Evenimentul de lansare a The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România a avut loc vineri la Banca Națională a României.
Magnatul media Byron Allen dă 10 miliarde de dolari pe rețeaua de televiziune ABC
Magnatul media Byron Allen a făcut o ofertă de 10 miliarde de dolari pentru a cumpăra rețeaua de televiziune ABC și alte active de la Walt Disney, inclusiv canalele de cablu FX și National Geographic, potrivit unui purtător de cuvânt al lui Allen, transmite Reuters. Disney a purtat, de asemenea, discuții exploratorii despre vânzarea ABC către operatorul regional de televiziune Nexstar Media, au declarat joi două persoane familiare cu chestiunea. Discuțiile vin după ce CEO-ul Disney, Bob Iger, a declarat în iulie că compania ar putea vinde unele dintre activele sale TV tradiționale, care au avut probleme de ani de zile din cauza creșterii serviciilor de streaming. Interesul Nexstar este preliminar și s-ar putea să nu conducă la niciun acord, a spus o sursă. Ambele surse au cerut anonimatul, deoarece problema este confidențială. Un purtător de cuvânt al Disney a declarat că, deși compania este ”deschisă să ia în considerare opțiuni strategice pentru afacerile sale liniare”, nu a luat încă o decizie cu privire la vânzarea ABC sau a oricărei alte proprietăți. Nexstar și Disney nu au răspuns solicitărilor de comentarii. Bloomberg News a relatat pentru prima dată despre discuțiile Nexstar-Disney și oferta lui Allen pentru ABC. ABC cuprinde o rețea națională de televiziune și opt posturi regionale. Are acorduri de afiliere cu aproximativ 240 de posturi de televiziune locale, care ajung la aproape toate gospodăriile de televiziune din SUA. În 1995, directorul general al Disney, Michael Eisner, a fost de acord să cumpere Capital Cities/ABC, pentru 19 miliarde de dolari. Nexstar are 200 de posturi deținute sau partenere, pe 116 piețe, ajungând la peste două treimi din populația SUA, precum și la rețele naționale de televiziune precum CW și NewsNation. Are o valoare de piață de 5,25 miliarde de dolari.
Dizolvările de firme au crescut cu 14,14% în primele șapte luni din 2023
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 14,14%, în primele șapte luni din 2023, până la 22.193, față de 19.443 în aceeași perioadă din 2022, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 4.657 de firme (număr în creștere cu 28,47% față de primele șapte luni din 2022), și în județele Cluj (1.165, plus 26,36%), Timiș (1.155, plus 33,84%), Constanța (1.030; plus 4,25%) și Ilfov 990, plus 22,52%). La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Covasna, respectiv 122 (-12,23%), Ialomița (132, plus 37,5%) și Mehedinți (132, plus 3,94%). Domeniul de activitate care a consemnat cele mai multe dizolvări de firme, în primele șapte luni ale acestui an, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 6.160 de dizolvări la nivel național. Față de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 2,7%. Potrivit sursei citate, activitățile profesionale, științifice și tehnice, construcțiile, precum și industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, și anume 2.189 (plus 30,30%), 2.074 (plus 13,71%), respectiv 1.933 (plus 15,2%). În luna iulie 2023, au fost înregistrate 2.751 dizolvări de firme, cele mai multe în București (538) și în județele Cluj (161), Constanța (138), Timiș (138) și Ilfov (120).
Șefa BCE Christine Lagarde a confiscat telefoanele mobile ale colegilor săi
Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a confiscat telefoanele mobile ale colegilor săi, la ședința pentru stabilirea nivelului dobânzilor de săptămâna aceasta, și i-a mustrat pentru că au scurs informații esențiale înainte de a decide politica monetară, au declarat două surse pentru Reuters. Măsura fără precedent este cel mai îndrăzneț pas pe care Lagarde l-a făcut pentru a opri scurgerile de informații din Consiliul Guvernatorilor, o problemă care a afectat președinția ei, precum și pe cea a predecesorului ei, Mario Draghi. Celor 26 de membri ai Consiliului guvernatorilor li s-a spus să-și predea telefoanele mobile miercuri, în prima zi a reuniunii, în vreme ce factorii de decizie erau pe cale să o aleagă pe Claudia Buch drept principala supraveghetoare bancară a BCE, au spus surse familiare cu chestiunea. Telefoanele au fost returnate după ce a fost anunțată nominalizarea lui Buch ca președinte al Consiliului Unic de Supraveghere, care supraveghează peste o sută dintre cele mai mari bănci ale zonei euro, au adăugat sursele.
SUA intenționează să crească producția lunară de obuze la 100.000
Statele Unite intenționează să crească producția lunară de obuze de artilerie de 155 de milimetri la 100.000, până în 2025, potrivit principalului cumpărător de arme al Pentagonului, citat de Reuters. ”Vom fi la 100.000 pe lună în 2025. Eram la 14.000 pe lună în urmă cu 6 sau 8 luni, acum suntem la 28.000 pe lună”, a declarat Bill LaPlante, cumpărătorul șef de arme al Pentagonului, la o conferință de presă de vineri. Cererea de cartușe de artilerie de 155 mm a crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina, din februarie 2022. Dar proviziile aliaților pentru propria apărare au fost epuizate, deoarece au trimis obuze Kievului, care trage mii de cartușe pe zi.
California a dat în judecată mari companii petroliere
Statul California a dat în judecată mari companii petroliere, inclusiv Exxon Mobil, Shell și Chevron, acuzându-le că minimalizează riscurile prezentate de combustibilii fosili, potrivit unui articol al New York Times, citat de Reuters. Procesul, care vizează și grupurile BP și ConocoPhillips, susține că acțiunile giganților energetici au cauzat daune de zeci de miliarde de dolari și îi acuză că au înșelat publicul, se arată în articol, care citează documentele depuse la o curte superioară din San Francisco. Institutul American pentru Petrol, un grup comercial din industrie, a fost, de asemenea, enumerat ca pârât în acest caz, se arată în articol, adăugând că statul California a dorit crearea unui fond pentru a plăti daunele viitoare cauzate de dezastrele climatice din stat. Acțiunea în justiție urmează unor zeci de procese intentate în ultimii ani împotriva industriei combustibililor fosili de către state și municipalități din Statele Unite ale Americii,cerând în general daune pentruimpactul climatic, inclusiv vremea extremă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
