MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: ANAF: Am găsit societăți cu sute de autoturisme care erau comercializate și nu erau declarate
„De două luni colaborăm cu ARR-ul foarte bine pe acest domeniu”, a afirmat președintele ANAF, Lucian Heiuș
Președintele ANAF, Lucian Heiuș, afirmă că inspectorii fiscali care fac verificări cu privire la comerțul cu autovehicule second hand au descoperit, în ultimele luni, adevărate ”mecanisme” puse în aplicare de cei care practică acest tip de comerț pentru a evita plata taxelor. Șeful ANAF a arătat că au fost descoperite, printre altele, firme înființate în Bulgaria pentru a evita plata taxelor. ”De două luni de zile, ANAF-ul a semnat un protocol de colaborare cu ARR-ul, Autoritatea Rutieră Română, tocmai pentru a obține informațiile în timp real pentru cei care aduc foarte multe mașini de afară și le valorifică, deci practic nu le aduc pentru ei, ci fac o faptă de comerț și nu sunt înregistrați pentru acest lucru și chiar am avut câteva rezultate foarte bune. Am găsit societăți cu sute de autoturisme care erau comercializate și nu erau declarate, societăți care erau deschise în Bulgaria, pentru a evita plata TVA-ului și multe alte mecanisme. De două luni colaborăm cu ARR-ul foarte bine pe acest domeniu”, a afirmat președintele ANAF, Lucian Heiuș, marți, în cadrul unei conferințe Curs de Guvernare, răspunzând unei întrebări privind zonele unde se știe că se practică intens comerț care nu este fiscalizat, precum piața autoturismelor uzate. Șeful ANAF a precizat că unul dintre elementele pe care ANAF va direcționa analiza de risc în anul viitor îl reprezintă acele industrii care au înregistrat o creștere, dar unde veniturile declarate nu sunt în concordanță cu această creștere. O altă direcție privind analiza de risc realizată de ANAF anul viitor este cea legată de companiile care au primit ajutoare din partea statului. ”Vom analiza societăți comerciale care au fost beneficiare de ajutoare de stat sau de alt sprijin din partea statului în anii care au trecut și să vedem dacă într-adevăr se și reflectă în activitatea lor sumele de bani cu care au fost ajutate din partea statului. Este normal să existe o asemenea verificare ulterioară”, a mai spus Heiuș.
Afacerile din comerț au urcat cu aproape o treime
u cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a crescut, în termeni nominali, în primele opt luni, ca serie brută, cu 26,5%, arată INS
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, în termeni nominali, în primele opt luni, față de perioada similară din 2021, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 26,5%, respectiv cu 26,4%, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VIII.2022, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2021, a înregistrat o creștere, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 26,5%, datorită creșterii comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus 57,6%), activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus 53,7%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus 36,2%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus 21,4%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 15,6%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 15,2%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus 15%) și comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 10,3%)”, arată datele INS. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie-31 august 2022, comparativ cu perioada 1 ianuarie-31 august 2021, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 26,4%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna august 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus 11,5%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus 8%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (plus 6,7%) și din comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus 4,3%). Scăderi s-au înregistrat în: comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (-12,8%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (-2,9%), activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (-1,4%) și comerțul cu ridicata nespecializat (-0,1%). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna august 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 0,6%.
Nicolescu: Dezvoltarea rețelei de gaze în mediu rural este o greșeală
Investițiile în dezvoltarea rețelei de gaze în mediul rural ar fi o mare greșeală strategică a României, pentru că ar adânci dependența de importuri, iar oamenii nu-și pot permite schimbarea tuturor echipamentelor din casă, a declarat, marți, Răzvan Nicolescu, membru în board-ul Instituției Europene responsabile de Inovare și Tehnologie (EIT) și fost ministru al Energiei. "Suntem mult prea săraci să facem două tranziții energetice, să ne permitem două tranziții energetice. Cea mai mare greșeală pe care o putem face acum este să investim sute de milioane de euro într-o tranziție în mediul rural care va genera peste câțiva ani o altă tranziție. Nu este niciun dubiu, gazul este un combustibil poluant. Noi să investim acum sute de milioane în rețele de gaze în loc să investim în rețele de energie electrică este, din punctul meu de vedere, cea mai mare greșeală strategică sau una dintre cele mai mari greșeli strategice pe care o poate face România, mai ales în acest moment, în contextul cu Rusia și când regiunea noastră depinde foarte mult de gaz natural", a spus Nicolescu, în cadrul unei dezbateri organizate de Expert Forum și Greenpeace. El a precizat că până și conductele sunt importate în cea mai mare parte din Rusia, unele provin din Turcia, iar sudorii sunt majoritatea din Vietnam. "Deci nu este niciun efect economic, nu este ca și când ai face investiții și generezi un return, taxe sau un impact pentru buget. În plus, investițiile nu se termină la poarta omului. Oamenii trebuie să-și schimbe, aragazul, sistemul de încălzire, boilerul de apă, iar investițiile astea trebuie asumate de localitățile respective, care nu au acești bani. De aceea spun că nu suntem atât de bogați în mediul rural încât să facem două tranziții. Încurajarea consumului de gaz în sectorul rezidențial în centrale individuale este o mare, mare greșeală strategică pe care o putem facem", a subliniat Nicolescu. Pe de altă parte, starea rețelelor electrice în România este extrem de proastă, ceea ce generează blocaje în dezvoltarea sectorului energiei regenerabile.
Angajații români s-au concentrat cel mai mult pe creșterea veniturilor
Angajații români s-au concentrat cel mai mult în acest an pe creșterea veniturilor pentru a face față scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%) și pe dezvoltarea profesională în cadrul poziției actuale (13%), potrivit unui sondaj realizat de o platformă de recrutare online. "Dacă 2021 poate fi considerat un an de sedimentare a schimbărilor apărute după debutul pandemiei, 2022 a adus noi provocări și incertitudini. Cu toate acestea, pe plan profesional, 37% dintre angajații români consideră că nu au fost mari diferențe față de anul anterior, 26% au perceput acest an ca fiind mai rău, în timp ce pentru 31% a fost chiar mai bun. După toate schimbările din anii precedenți, angajații români s-au concentrat cel mai mult în acest an pe creșterea veniturilor pentru a face față scumpirilor (25%), pe găsirea unui nou job (20%), pe dezvoltarea profesională în cadrul poziției actuale (13%), pe regăsirea satisfacției la job (10%), pe evitarea burnout-ului (8%) și pe păstrarea jobului actual (6%)", după cum arată cercetarea BestJobs. Totodată, 34% dintre angajații care au răspuns la sondaj declară că au reușit în acest an să restabilească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, în timp ce 28% și-au crescut veniturile. Pentru alții, important a fost să obțină o promovare (14%) sau să ducă la bun sfârșit un proiect dificil (10%). 65% dintre respondenții la sondaj sunt de părere că un angajat ar trebui să își caute un job care să îi aducă satisfacție astfel încât să își dorească să evolueze, în timp ce 25% consideră că trebuie să fie tot timpul proactiv și să încerce să își depășească atribuțiile și numai 7% au spus că trebuie îndeplinite doar sarcinile din fișa postului și nimic în plus. În perspectivă, o treime dintre angajați spun că și-ar pierde motivația dacă angajatorul nu le-ar mări salariul astfel încât să compenseze scumpirile. Ceilalți au menționat lipsa aprecierilor (17%), stresul (16%), lipsa de împlinire la job (11%) și volumul prea mare de muncă (7%) printre cauzele demotivării.
Indicele ROBOR la trei luni a crescut ușor la 8,18% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marți la 8,18% pe an, de la 8,17% pe an, luni, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 8,28% pe an, de la 8,27% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la nivelul de 8,40% pe an, de la 8,39%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Exxon Mobil a plecat cu mâna goală din Rusia
Exxon Mobil a anunțat luni că a părăsit complet Rusia, după ce președintele Vladimir Putin i-a expropriat proprietățile, în urma a șapte luni de discuții privind transferul ordonat al pachetului său de 30% deținut la proiect petrolier major Sahalin-1, transmite Reuters. Exxon nu a spus dacă a primit vreo compensație pentru activele pe care le evaluase la peste 4 miliarde de dolari. Un purtător de cuvânt al Exxon a refuzat să comenteze dacă va continua să conteste confiscarea printr-un proces de arbitraj internațional, o posibilitate semnalată în august. Plecarea Exxxon ilustrează ciocnirea dintre Occident și Rusia din cauza energiei, în urma invadării Ucrainei de către Moscova, la sfârșitul lunii februarie, și a amenințărilor cu utilizarea armelor nucleare împotriva țării și a susținătorilor acesteia. BP, TotalEnergies, Equinor și Shell au transferat proprietăți partenerilor ruși sau au lăsat operațiunile în urmă. ”Am depus toate eforturile pentru a discuta cu guvernul rus și cu alte părți interesate”, a spus purtătorul de cuvânt al Exxon.
Ministerul Finanțelor a atras 493,7 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 493,7 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 144 de luni, la un randament mediu de 9,33% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 754,7 milioane de lei. Marți este programată o licitație suplimentară prin care statul vrea să atragă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligațiuni. Ministerul Finanțelor (MF) a planificat, în luna octombrie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 3,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 465 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni. Suma totală, de 3,865 de miliarde de lei, este cu 760 de milioane de lei mai mică față de cea care a fost programată în septembrie, de 4,625 de miliarde lei, și va fi destinată refinanțării datoriei publice și finanțării deficitului bugetului de stat.
Meta atacă serviciul iMessage al Apple într-o nouă reclamă
Meta atacă serviciul iMessage al Apple într-o nouă reclamă care sporește rivalitatea dintre cele două companii, transmite CNBC. CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a postat luni o fotografie a unui anunț în Penn Station din New York, care sugerează că serviciul WhatsApp al Meta este mai sigur și oferă o confidențialitate mai bună decât sistemul de mesagerie al Apple și mesajele text tradiționale, transmite Reuters. ”WhatsApp este mult mai privat și mai sigur decât iMessage, cu criptare end-to-end care funcționează atât pe iPhone, cât și pe Android, inclusiv prin chat-uri de grup”, a postat Zuckerberg pe Instagram. Criptarea end-to-end înseamnă că sistemul de mesagerie este construit într-un mod în care furnizorul serviciului nu poate vedea conținutul textelor și nu le poate furniza ca răspuns la o solicitare legală. Atât WhatsApp, cât și iMessage sunt criptate. Însă, mesajele și copiile de rezervă ale dispozitivului pe oricare dintre servicii ar putea fi stocate într-un mod în care compania le poate accesa. Mesajele SMS sunt stocate de operatori de telefonie mobilă fără fir. WhatsApp a introdus backup-uri criptate anul trecut, a remarcat Zuckerberg. El a subliniat, de asemenea, o caracteristică care permite utilizatorilor WhatsApp să seteze mesaje noi pentru a le șterge automat.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
