MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE:Numărul locurilor de muncă în septembrie, în creștere cu 26% față de anul trecut
Domeniile pentru care s-au căutat cei mai mulți angajați au fost Retail, Transport/Logistică, Prestări servicii, Industria alimentară și IT/Telecom
Peste 38.000 de noi locuri de muncă au fost create pe piața muncii în luna septembrie a acestui an, în creștere cu 26% față de aceeași lună a anului trecut, arată datele unei platforme de recrutare. "Peste 38.000 de noi locuri de muncă au fost create pe piața muncii în luna septembrie a acestui an, numărul fiind în creștere cu 26% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară. Vorbim de o creștere inclusiv față de 2019, cu 19 procente, an în care, așa cum știm, piața muncii trecea printr-un adevărat boom", se arată într-un comunicat al platformei de recrutare transmis luni AGERPRES. Cele mai multe locuri de muncă disponibile în septembrie 2021 au fost publicate de angajatorii din Capitală (peste 16.000). Următoarele clasate, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov, au depășit din nou Bucureștiul la oferta cumulată de joburi, cu peste 17.000 de noi locuri de muncă disponibile în același interval de timp. Domeniile pentru care s-au căutat cei mai mulți angajați au fost Retail, Transport/Logistică, Prestări servicii, Industria alimentară și IT/Telecom, fiecare dintre acestea având deschise peste 4.000 de poziții noi în luna septembrie. "Lunile de toamnă, în general, sunt perioade în care piața muncii își dă un restart după concediile de vară și în care sunt lansate tot mai multe proiecte care necesită întregirea echipelor. În 2021, pe întreg parcursul anului au fost înregistrate recorduri în ceea ce privește numărul de noi locuri de muncă apărute și chiar și vara a fost una atipică, cu o ofertă de joburi ieșită din tipare. Cu atât mai mult, ținând cont de toate aceste recorduri, ne bucurăm să vedem că trendul se menține crescător și că și acest sezon a debutat în forță", spune Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România. În ceea ce privește cei mai căutați candidați de pe piața muncii, aceștia sunt, în continuare, absolvenții cu studii superioare. Pentru ei, luna trecută au fost create aproape 29.000 de locuri de muncă. În plus, din totalul locurilor de muncă apărute în septembrie, 5,8% au fost remote, în creștere față de septembrie 2019, când acestea reprezentau doar 1,3% din întreaga ofertă de angajare și chiar și față de 2020, când totalizau 4,2% din numărul total de joburi. Și interesul candidaților pentru găsirea unui nou loc de muncă rămâne ridicat la început de sezon, joburile postate de către angajatori atrăgând, în total, peste 1,1 milioane de aplicări din partea acestora. Se observă un interes ridicat pentru joburile remote și din partea candidaților, 12,8% dintre aplicări fiind pentru astfel de locuri de muncă, în creștere față de septembrie 2019 (când totalizau doar 1,3% din aplicări) și chiar față de 2020 (când atrăgeau 9,6% din candidaturi). Pe de altă parte, interesul candidaților pentru joburile în afară rămâne scăzut (doar 1,2% din totalul de aplicări). Și interesul pentru locurile de muncă în sistem de freelancing rămâne la un minim istoric în luna septembrie, atrăgând sub 1% dintre aplicări. Peste 900.000 din totalul de aplicări înregistrate de eJobs România au fost pentru locurile de muncă full-time. "Avem semnale pozitive din piața muncii în ceea ce privește menținerea unui trend ascendent de angajări. În următoarele luni e posibil să simțim o ușoară domolire a ritmului de creștere și totul e strâns legat de cum va evolua situația sanitară și ce restricții noi se vor impune. Cu toate acestea, o mare parte dintre angajatori sunt deja pregătiți pentru munca de la distanță și vor continua să recruteze. Astfel, indiferent de context, atât companiile, cât și candidații se vor adapta la noile condiții de lucru", spune Roxana Drăghici. În acest moment, aproape 35.000 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.
Radu Hanga: Cred că bursa românescă înregistrează acum o nouă decolare
u președintele BVB crede că statul va continua listările companiilor pe care le deține
Anul acesta bursa românească a depășit listările cumulate din ultimii 6 ani iar acum instituția înregistrează o nouă decolare îndeplinindu-și astfel tot mai bine scopul, de a ajuta companiile locale să se finanțeze, susține președintele Bursei de Valori București, Radu Hanga. Acesta a vorbit într-un interviu acordat AGERPRES despre procesul de rebranding al instituției și despre planurile pentru anul viitor. Președintele BVB crede că statul va continua listările companiilor pe care le deține arătând, de asemenea, că multe listări sunt un succes pentru stat, nu doar din prisma valorii de piață a companiilor, ci și pentru faptul că managementul de acolo are o expunere, o interacțiune cu o paletă mult mai largă de investitori. Hanga a vorbit și despre promovarea României la statutul de piață emergentă de către MSCI explicând că țara îndeplinește criteriile calitative, dar nu și pe cele cantitative, iar listarea Hidroelectrica ar simplifica lucrurile foarte mult și ar face procesul să se întâmple mult mai repede. Bursa de Valori București lucrează de un an la noua identitate de brand, iar aceasta a fost realizată pentru a transmite mesajul că BVB evoluează, a explicat luni președintele Bursei de Valori București, Radu Hanga, în cadrul unei conferințe de presă. "Cea mai complexă întrebare la care trebuie să răspundem în zilele astea este de ce am făcut acum schimbarea. Adică este o întrebare la care e foarte greu de răspuns pentru că totdeauna când schimbi ceva schimbi la un moment dat. Și e foarte greu să explici de ce e momentul. Am simțit că trebuie să schimbăm, am simțit că trebuie să transmitem mesajul că Bursa de Valori București evoluează. Am simțit nevoia să transmitem mesajul că Bursa de Valori București merge înainte. E un subiect la care lucrăm de un an", a declarat Radu Hanga. Potrivit unui comunicat presă, BVB are o nouă identitate de brand, menită să repoziționeze bursa drept o alegere potrivită pentru investițiile fiecărui român și un catalizator pentru dezvoltarea companiilor din România. BVB își propune, printr-un stil și un limbaj vizual modern și actual, să atragă noi companii, parteneri și investitori și, în același timp, să-și consolideze rolul de nucleu al pieței de capital locale și reper pentru evoluția economiei. Noua identitate plasează brandul BVB în contextul actual, guvernat de digitalizare, oferindu-i o formă minimalistă, scalabilă și ușor recognoscibilă. Simbolul este o interpretare stilizată a celui anterior, având ca inspirație în execuția lui elemente din iconografia românească. Prin noua sa formă, acesta integrează perfect ideea de trecut și viitor și transmite cu forță valorile care au contribuit la dezvoltarea BVB de-a lungul timpului. "Prin noua identitate, ne respectăm istoria și ne punem în valoare viitorul. Suntem într-un punct de inflexiune în care schimbarea la față a bursei a devenit o necesitate. România a primit statutul de Piață Emergentă, pe care și-l consolidează și pe care îl va extinde în rândul furnizorilor globali de indici. În tot acest timp, tot mai multe companii apelează la mecanismele pieței de capital pentru finanțare și dezvoltare. Totodată, în decembrie anul viitor, vom sărbători 140 de ani de existență a bursei în spațiul românesc", a declarat Radu Hanga, Președintele Consiliului de Administrație al BVB.
“Comisia Europeană va anunța marți recomandările pentru sprijinul consumatorilor de energie”
Comisia Europeană va anunța, marți, recomandările pentru măsurile pe care le pot lua țările membre pentru a reduce impactul creșterii prețurilor la energie și gaze asupra populației, a declarat, luni, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. El a fost audiat în Comisia parlamentară de anchetă privind prețurile energiei. "Mâine, Comisia Europeană va veni cu recomandările ei. Ce înțelegem noi din draft este că ne vor recomanda să nu afectăm funcționarea pieței. Recomandarea noastră ar fi să găsim acele metode care nu descurajează economia la energie, pentru unii consumatori e recomandabil un anumit stimulent pentru a face economie și a cumpăra echipamente cu consum mic", a spus oficialul Concurenței. Potrivit acestuia, plafonarea prețului gazelor la producător, pe bursă, ar duce la situația în care gazele ieftine din România ar fi exportate. "Piața angro nu mai este piață națională. Plafonarea pe piața de angro nu văd cum o putem face cât timp avem libera circulație. Dacă noi am decide mâine că la noi prețul e 68 de lei, spre exemplu, în timp ce în străinătate e mai mare, oricine din România îl va lua la 68 de lei și-l va vinde peste graniță. Putem să o facem la consumatorul individual, e la decizia Guvernului", a precizat Chirițoiu. Pe termen mediu și lung este nevoie de investiții, a adăugat el. Persoanele fizice al căror consum de energie electrică în perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022 se situează între 150 kwh și 1.000 kwh, inclusiv, vor primi o compensare la plata facturilor în valoare de 0,21 lei kwh, potrivit unui proiect de act normativ publicat de Ministerul Energiei. "Prin proiectul de act normativ se reglementează o schemă de acordare a unei compensări lunare consumatorilor casnici pentru plata facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale în perioada noiembrie 2021 - martie 2022. Schema de compensare pentru energie electrică vizează acordarea unei compensări la plata facturilor de energie electrică în valoare de 0,21 lei kwh, care reprezintă media aritmetică a tarifelor reglementate (compus din tarif serviciului de de distribuție, tarif mediu de transport și componentele tarifului de transport și tariful pentru servicii de sistem) a energiei electrice pentru cele 8 regiuni", se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de Ordonanță a Guvernului privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și stabilirea schemei de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. Compensarea se aplică facturilor de energie electrică emise în perioada 1 noiembrie 2021 - 30 aprilie 2022, pentru consumul facturat aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare. În ceea ce privește facturile la gaze naturale, compensarea se realizează prin aplicarea unei cote procentuale de 25% la un preț de referință de 125 lei /MWh. Clienții casnici beneficiari ai schemei de compensare aferente consumului de gaze naturale sunt persoanele fizice al căror consum de gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022 se situează între 80 metri cubi - 960 metri cubi, inclusiv. Compensările se aplică facturilor emise în perioada 1 decembrie 2021 - 30 aprilie 2022, pentru consumul facturat aferent perioadei 1 noiembrie 2021 - 31 martie 2022, indiferent de tipul de factură - estimat sau regularizare.
Operațiunea ”Escalin”: Criza carburanților din UK, rezolvată cu ajutorul a 200 de militari
Aproximtiv 200 de militari au început să fie desfășurați luni, în Regatul Unit, în vederea unei aprovizionări cu benzină a stațiilor de alimentare cu carburant, luate cu asalt de către automobiliști, și în vederea unei soluționări a unor penurii de benzină, relatează AFP. Acești aproximativ 200 de militari - care au fost formați să conducă TIR-uri și să umple pompe de benzină și dintre care jumătate sunt șoferi - sunt desfășurați în cadrul unei operațiuni - denumită ”Escalin”. Ei sunt trimiși într-o primă fază la Londra și în sud-estul Angliei, unde se concentrează problemele. ”Cooperăm strâns cu industria pentru a ajuta la creșterea stocurilor de carburant și există semne de îmbunătățire a stocurilor la stații de alimentare cu carburant în întreg Regatul Unit, iar cererea continuă să se stabilizeze”, a anunțat un purtător de cuvânt al Guvernului. ”Stocurile de la Londra și din sudul Angliei se refac într-un ritm ușor mai lent decât în alte reguni ale Regatului Unit. Am început, așadar să desfășurăm personal militar în vederea unei creșteri a aprovizionării în aceste regiuni”, subliniază Guvernul. În pofida faptului că premierul conservator Boris Johnson a anunțat duminică faptul că situația ”se potolește”, 22% dintre stațiile de alimentare cu carburant de la Londra și din sud-estul Angliei nu au carburant, a anunțat luni directorul executiv al Petrol Retailers Association (PRA), Gordon Balmer. Unele dintre cele aproximativ 1.100 de stații cu care se afla în contact duminică seara nu mai aveau carburant de o săptămână, a precizat el. ”Sperăm ca situația să se îmbunătățească săptămâna aceasta”, a declarat la Sky News Gordon Balmer, care a avertizat că ar putea dura până la zece zile să se reconstituie stocurile. De zece zile, cozi lungi de aștetare se formează la stații de alimentare cu carburant, care se confruntă cu probleme de aprovizionare din cauza unei ipse de șoferi de TIR - 100.000 potrvit industriei. La unele dintre aceste cozi au avut loc altercații între automobiliști nervoși. Această situație excepțională este ultima consecință dintr-o serie a unor penurii ale forței de muncă, cauzate de pandemia covid-19 și Brexit. Probleme de livrare afectează, de asemenea, unele raioane ale supermarketurilor, lanțuri fast-food sau puburi.
Prețurile producției industriale pe total au crescut în august cu 15,9%
Prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 15,9% în luna august a acestui an, față de aceeași lună a anului trecut, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). "În luna august 2021, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 1,5% față de luna iulie 2021. În luna august 2021, comparativ cu luna august 2020, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 15,9%", arată datele INS. În industria extractivă, prețurile au crescut în august cu 15,09% față de august 2020 și cu 2,82% față de iulie 2021. La această categorie cel mai mult s-a scumpit extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 28,65% față de august 2020 și cu 5,06% față de iulie. Activitățile de servicii anexe extracției s-au ieftinit cu 6,13% față de august 2020 și cu 0,1% față de iulie 2021. În industria prelucrătoare, prețurile au crescut cu 13,52% în august 2021 față de august 2020 și cu 1,18% față de iulie 2021. La această categorie, cel mai mult s-a scumpit fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, cu 62,26% față de august 2020 și s-a ieftinit cu 0,11% față de iulie. Prețurile în industria metalurgică au crescut cu 60,05% față de august 2020 și cu 5,29% față de iulie. În producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat prețurile au crescut cu 30,22% față de august 2020 și cu 2,91% față de iulie.
Un fost manager Facebook acuză compania că încurajează ura
Denunțătorul din spatele mai multor dezvăluiri recente a apărut la televiziune și a adus o serie întreagă de acuze grave, dar nu noi, companiei conduse de Mark Zuckerberg. Duminică seară, în cadrul emisiunii 60 minutes de la CBC News, a apărut denunțătorul, până acum secret, care a furnizat presei americane, în ultimele săptămâni, un mare număr de documente. Printre altele, din aceste documente a ieșit la iveală studiul care arăta că Instagram este nociv pentru adolescenți. Denunțătorul este Frances Haugen, fost manager de produs la Facebook, membru al unui grup de Integritate Civică. Haugen spune că Facebook încurajează voit ura, pentru că aceasta contribuie la creșterea veniturilor companiei. Controversa generează mai multă implicare din partea utilizatorilor, ceea ce duce la mai multe afișări pentru reclamele vândute în cadrul rețelei sociale. În cadrul Facebook a existat un conflict intern, spune Haugen, între cei care susțineau schimbările bune pentru public și cei care urmăreau doar ce este bun pentru Facebook, cu câștig de cauză pentru cei din urmă. Haugen este convinsă că la baza tuturor problemelor stă modul în care funcționează algoritmul ce prioritizează conținutul în cadrul platformei sociale. Acesta ar fi gândit să crească engagement-ul cu orice preț.
Apple câștigă din jocuri mai mult decât dezvoltatorii de jocuri
Apple nu produce jocuri, dar câștigă de pe urma acestora mai mulți bani decât unii dintre marii dezvoltatori de jocuri la un loc. Procesul dintre Apple și Epic, încheiat cu victoria de etapă a producătorului iPhone-ului, a scos la iveală cât de mulți bani câștigă Apple din jocuri, prin comisionul pe care-l percepe. Conform documentelor prezentate în instanță, în anul fiscal 2019, Apple a avut un profit operațional de 8,5 miliarde de dolari de pe urma jocurilor. Astfel, fără să producă un singur joc propriu, Apple a atras acum doi ani cu 2 miliarde mai mult decât Sony, Activision, Nintendo și Microsoft la un loc. Cheia succesului pentru Apple este comisionul de 15/30% pe care-l percepe din fiecare vânzare realizată prin App Store de aplicațiile și jocurile disponibile pe platformele sale. Aceste venituri sunt în prezent amenințate, în mai multe țări discutandu-se despre a forța legal Apple să accepte sisteme alternative de plată, care ar priva gigantul american de comisionul actual. Deja există un precedent, după ce Coreea de Sud a devenit prima țară care a adoptat o lege ce interzice expres unor companii precum Apple sau Google să forțeze dezvoltatorii să folosească un sistem unic de plăți.
"Cel mai spectaculos muzeu al banilor" din Europa
Banca Națională a Ungariei va deschide Muzeul Banilor din Ungaria și Centrul pentru Vizitatori în Palatul Poștal din Piața Széll Kálmán pe 15 martie 2022, a anunțat banca centrală, potrivit Budapest Business Journal. Odată cu deschiderea „celui mai spectaculos muzeu al banilor din Europa”, banca centrală a Ungariei a anunțat că își propune să facă dezvoltarea culturii financiare accesibilă tuturor segmentelor societății, atât copiilor, cât și adulților. Muzeul interactiv va prezenta 58 de instrumente, variind de la proiectarea bancnotelor până la realizarea lingourilor de aur, cu aproape 2.000 de obiecte expuse. Site-ul muzeului a fost lansat deja la penzmuzeum.hu.
