MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Viorica Dăncilă mai dă o sută la popor Premierul susține că pensiile și salariile nu vor fi înghețate, ci vor crește
“Construcția bugetului pentru anul viitor are în vedere creșterea salariilor în sistemul public cât și veniturile pensionarilor”, arată Dăncilă
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat, vineri, că salariul minim brut va crește de la 1 ianuarie la 2.080 de lei, respectiv 2.350 de lei pentru angajații cu studii superioare și un an vechime în domeniu. Aceasta a precizat că informațiile privind înghețarea pensiilor și salariilor sunt eronate. „Discutăm în ședința de astăzi (vineri-n.r) Hotărârea de Guvern prin care majorăm salariul minim brut la 2080 de lei, respectiv 2350 de lei pentru angajații cu studii superioare și cu un an vechime în domeniul acestor studii. Această decizie va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2019. Adoptăm acest act având în vedere OUG prin care am modificat Codul muncii și am introdus noțiunea de salariu minim diferențiat. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 2.080 de lei reprezintă o creștere de 9,47%, iar nivelul de 2.350 de lei aplicat pentru personalul cu studii superioare și o vechime în muncă de cel puțin un an reprezintă o creștere de 23,68%”, a afirmat Viorica Dăncilă, vineri, la începutul ședinței de Guvern. Aceasta a subliniat că informațiile apărute în spațiul public cu privire la înghețarea unor indemnizații sunt eronate. „Așadar ne îndeplinim angajamentul de majorare a veniturilor populației și vreau să subliniez cu această ocazie că salariile din sistemul bugetar vor continua să crească potrivit legii salarizării unitare adoptată de Parlament. Construcția bugetului pentru anul viitor are în vedere creșterea salariilor în sistemul public cât și veniturile pensionarilor așa cum este stabilit în Legea pensiilor. Cu alte cuvinte salariile și pensiile nu vor fi înghețate, ci vor crește. Aceasta pentru că au apărut în spațiul anumite informații care pot crea incertitudine și cred că nu este corect, nu este drept să ne jucăm cu sentimentele pensionarilor, ale salariaților și să le ducem în spațiul public informații eronate. Am vrut să pun capăt acestor speculații nefondate apărute în spațiul public”, a adăugat Iohannis. Afirmațiile șefului Executivului vin în contextul în care senatorul USR Florina Presadă a spus, miercuri, că Guvernul pregătește o ordonanță de urgență care prevede înghețarea sporurilor, indemnizațiilor și primelor la nivelul lunii decembrie. Senatorul susține că, în OUG, PSD recunoaște că nu poate menține ținta de deficit bugetar de maximum 3%.
Inpectorii fiscului îI sperie cel mai tare pe directorii financiari
65% dintre directorii financiari ai companiilor din România declară că petrec mai mult de două zile în fiecare lună pentru a pregăti declarații fiscale pentru ANAF
Toți directorii financiari incluși într-un sondaj efectuat de EY România consideră că au aplicat corect legea fiscală, dar aproape 60% dintre ei sunt de părere că inspectorii ANAF le-ar impune, în cazul unei inspecții, cel mai probabil, impozite și taxe suplimentare de plată. În același timp, 51% dintre respondenți se așteaptă la o inspecție fiscală în următoarea perioadă din partea ANAF. Rezultatele sondajului derulat recent în rândul a 80 de companii din România relevă că povara administrării fiscale este principala îngrijorare a acestora. Astfel, 65% dintre directorii financiari ai companiilor din România declară că petrec mai mult de două zile în fiecare lună pentru a pregăti declarații fiscale pentru ANAF. Deși utilizează un software pentru pregătirea automatizată a acestor declarații, 77% dintre directorii financiari spun că pregătirea declarațiilor de TVA le ocupă cel mai mult timp. Având în vedere aceste aspecte contradictorii, studiul identifică două posibile explicații: fie soluțiile IT utilizate nu sunt eficiente sau adaptate suficient, fie modificările fiscale sunt atât de dese, încât soluțiile IT nu ajung să țină pasul. Una dintre cauzele posibile ale acestei stări de fapt ar putea fi schimbările dese ale regulilor fiscale și complicarea mecanismelor de raportare. O asemenea volatilitate nu face decât să consume resursele companiilor în vederea conformării cu regulile fiscale și să facă mai complicată administrarea fiscală din partea ANAF. În ultimii 10 ani, România a redus durata de completare și plătire a taxelor cu aproximativ 40 de ore/an, ajungând ca, în anul 2017, să ocupe locul 21 în clasamentul european, cu 163 de ore pe an, aproximativ 2 zile lucrătoare/lună. În comparație cu media europeană, România pregătește și plătește taxele într-un interval de timp mai mare, cu 14 ore/an mai mult timp petrecut în derularea acestor acțiuni. Estonia este țara cu cea mai redusă durată de timp petrecut cu pregătirea și plata taxelor, cu 50 de ore pe an sau o jumătate de zi lucrătoare pe lună. Aceasta este urmată în top de San Marino (52 de ore) și Luxembourg (55 ore). La polul opus, cu cele mai multe ore înregistrate pe an pentru pregătirea și plata taxelor se afla bulgarii cu 453 de ore/an adică 56 de zile, dar și Bosnia și Herțegovina (411 ore/an). (Sursa: Banca Mondială) “Este surprinzător că, deși vedem în jurul nostru un avans uriaș al tehnologiilor de orice fel, simpla raportare fiscală în România încă dă bătăi de cap directorilor financiari. Dacă ne uităm la alte state membre UE, precum Ungaria, Polonia, Spania, observăm că este posibilă implementarea unor modalități electronice de raportare fiscală extrem de eficiente. Sperăm ca aceste soluții să fie adoptate și de ANAF. Acest lucru ar face viața mai ușoară nu doar companiilor, ci ar ajuta și la identificarea mult mai facilă a celor care eludează legea”, a declarat Adrian Teampău, Partener Asociat, Diviza de Impozite Indirecte, EY România. Cât privește interacțiunea cu ANAF, deși majoritatea directorilor financiari (59%) declară că se așteaptă la taxe și impozite suplimentare de plată în urma controalelor fiscale, 55% dintre aceștia nu știu dacă vor contesta impozitele și taxele suplimentare impuse de ANAF. Doar 42,5% au declarat că ar depune contestație într-o asemenea situație. În relația cu ANAF, o majoritate covârșitoare a directorilor financiari din România (95%) sunt de acord că derularea unor controale prin metode electronice ar fi mai eficientă și, probabil, mai puțin intruzivă în activitatea companiilor. Nu de puține ori, contribuabilii au denunțat faptul că multe dintre inspecțiile fiscale derulate s-au întins pe perioade destul de mari de timp, unele dintre acestea depășind chiar termenul legal.
Economia a înregistrat în trimestrul III o creștere de 4,3%
Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul III, față de același trimestru din anul 2017, o creștere de 4,3% pe seria brută și cu 4,1% pe seria ajustată sezonier, iar în primele nouă luni indicatorul a crescut cu 4,2%, comparativ cu perioada similară din 2017, informează INS. Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 239,765 miliarde lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 1,9% față de trimestrul II 2018 și cu 4,1% față de trimestrul III 2017. Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2018 a fost de 699,367 miliarde lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 4,2% față de perioada 1.I-30.IX 2017. Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul III 2018 a fost de 263,744 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,3% față de trimestrul III 2017. Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2018 a fost de 663208,1 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,2% față de perioada 1.I-30.IX 2017. La creșterea PIB, în primele nouă luni, față de perioada similară din 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având industria (plus 1,1%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB și al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,4%; comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (plus 0,6%), cu o pondere de 18,4% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,1%; agricultura, silvicultura și pescuitul (plus 0,6%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,5%), dar care au înregistrat o creștere semnificativă a volumului de activitate (10,6%). O contribuție pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (plus 1,0%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor de 110,4%. Construcțiile au avut un impact negativ la creșterea PIB (-0,2%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 4,6%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 5,0% contribuind cu plus 3,1% la creșterea PIB. Un impact negativ la creșterea PIB l-au avut cheltuiala pentru consumul final al administrațiilor publice, cu o contribuție de -0,2%, consecință a reducerii cu 1,4% a volumului său; formarea brută de capital fix, cu o contribuție de -0,2%, consecință a diminuării volumului său cu 1,1%; exportul net (-1,5%), consecință a creșterii cu 5,9% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu o creștere mai mare a volumului importurilor de bunuri și servicii (9,1%).
Guvernul majorează suma alocată subvenției pentru motorină
Guvernul va adopta un act normativ prin care va crește suma alocată subvenției acordate pentru motorina folosită în agricultură, a anunțat premierul Viorica Dăncilă înaintea ședinței de vineri a Executivului. Majorarea va fi cu 67 de milioane, de lei, astfel încât suma totală acordată anul acesta pentru subvenții la combustibilul folosit în agricultură să fie de 487 de milioane de lei. Dăncilă a precizat că în aceeași ședință vor fi aprobate sumele destinate susținerii sectorului zootehnic, suma total alocată fiind de peste 14 milioane de euro. "O altă veste bună a venit în această dimineață de la Comisia Europeană, este legată de ajutoarele privind combaterea pestei porcine. astfel, României i se acordă un grant în valoare de 34.278.750 de euro reprezentând 75 la sută din costurile eligibile pe care țara noastră le-a angajat pentru măsurile de urgență de combatere a pestei porcine africane" a anunțat Dăncilă.
Industria japoneză de anime a generat venituri de 19,1 miliarde de dolari
Industria japoneză de anime a generat anul trecut venituri record de 19,1 miliarde de dolari, potrivit raportului anual emis de Association of Japanese Animations (AJA), citat de The Hollywood Reporter. Piața japoneză, unde populația este îmbătrânită, a continuat să scadă din 2014. Din fericire pentru industrie, același an a reprezentat începutul unei creșteri puternice la nivel internațional, grație unor giganți de streaming ca Netflix, Amazon și platforme din China. La nivel internațional, luând în calcul și box office-ul, drepturile pentru televiziune, cele de remake și comercializarea obiectelor promoționale, vânzările au crescut cu 8,81 de miliarde de dolari, cu mai mult de 30% față de anul precedent. În plus, începând cu 2014, exporturile s-au triplat, iar evenimentele reprezintă o parte importantă în industrie. Anul 2017 a fost al cincilea consecutiv în care au fost înregistrate venituri record.
Johnson & Johnson va plăti 360 de milioane de dolari ca să scape de investigații
O divizie a grupului Johnson & Johnson va plăti guvernului american 360 de milioane de dolari pentru închiderea unei investigații referitoare la sprijinul financiar acordat unei organizații de caritate care a ajutat pacienții asiguranți prin Medicare să acopere costurile mari ale medicamentelor, a anunțat joi Departamentul de Justiție, transmite Reuters. sAcordul convenit de Actelion Pharmaceuticals Us, care a devenit o filială a J&J după preluarea sa de către acest grup, în 2017, include cea mai mare penalizare rezultată până în prezent în urma unei investigații la nivelul industriei farmaceutice referitoare la spijinul acordat de producătorii de medicamente organizațiilor de caritate care sprijină pacienții. Guvernul a acuzat că Actelion s-a folosit de o organizație de caritate, în perioada 2014-2015, pentru a plăti în mod ilegal obligațiile de co-plată a mii de pacienți din cadrul Medicare, folosindu-se de tratamentele pentru hipertensiunea arterială pulmonară Tracleer, Ventavis, Veletri și Opsumit. Organizația respectivă, Caring Voice Coalition, a sistat ajutoarele după ce guvernul i-a revocat dreptul de a face acest lucru, în 2017, din cauza îngrijorărilor că producătorii de medicamente au o influență ilegală asupra acestora.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Investigația SUA împotriva Huawei include și acuzații de fraude bancare
Directorul financiar al grupului Huawei Technologies, Meng Wanzhou, a fost arestat în cadrul unei investigați referitoare la o schemă de utilizare a sistemului bancar mondial pentru a evita sancțiunile americane împotriva Iranului, potrivit unor surse apropiate anchetei, transmite Reuters. Statele Unite au cercetat încă din 2016 dacă Huawei Technologies a încălcat sancțiunile impuse Iranului. Recent, în anchetă a fost inclusă și folosirea de către compania chineză a băncii HSBC Holdings pentru a efectua tranzacții ilegale legate de Iran. Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei, a fost arestată în Canada și riscă să fie extrădată în Statele Unite, provocând temeri că acest caz poate relansa conflictul comercial dintre SUA și China și agita piețele de acțiuni. În 2012, HSBC a plătit 1,92 de miliarde de dolari și a încheiat un acord cu procuratura din Brooklyn pentru încălcarea legilor referitoare la sancțiuni și spălarea banilor. Un purtător de cuvânt al HSBC a refuzat să comenteze. HSBC nu este investigată, a declarat o persoană apropiată situației. Un purtător de cuvânt al HSBC a refuzat să comenteze.
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
OPEC nu reduce producția de petrol
Membrii OPEC au încheiat joi mult-așteptata lor reuniune de la Viena fără un acord final referitor la reducerea producției, amânând publicarea detaliilor referitoare la decizia lor până la întâlnirea oficială de vineri cu producătorii din afara organizației, relatează MarketWatch. Cartelul ar urma să ofere noi detalii vineri, ”dar traderii sunt îngrijorați că măsurile vor fi insuficiente să susțină prețurile”, a spus David Madden, analist la CMC Markets. La reuniunea de joi s-a discutat despre o reducere de 1,4 milioane de barili, dar au apărut informații potrivit cărora Arabia Saudită dorește o reducere de doar 1 milion de barili, a spus Madden. După reuniunea de joi, ministrul saudit al Energiei, Khalid al-Falih, a declarat reporterilor că ”nu are încredere” că OPEC și aliații săi producători de petrol vor ajunge vineri la un acord de reducere a producției. Dow Jones a relatat că guvernatorul iranian al OPEC a declarat că organizația a ajuns la ”un fel de acord”, dar a adăugat că Iranul, Libia, Nigeria și Venezuela nu acceptă acordul final. El a explicat că există numeroase nemulțumiri.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
