MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Topul 5 al celor mai doriți angajatori este dominat de companii din IT
Clasamentul este dominat de IBM România, HP, Ubisoft, Oracle și Amazon Development Center
Topul 5 al celor mai dezirabili angajatori din România este dominat de companii din industria IT iar elemente precum programul de lucru flexibil sau munca de acasă este de așteptat să câștige în importanță în rândul angajaților, în contextul situației generate de COVID-19, potrivit Studiului Randstad Employer Brand. Cei mai de dorit angajatori sunt, potrivit documentului, IBM România, HP, Ubisoft, Oracle și Amazon Development Center. "Clasamentul celor 10 cele mai atrăgătoare sectoare, unde se află cei mai cunoscuți angajatori, este deschis, ca și anul trecut, de industria IT, urmată de FMCG, servicii, telecom, financiar-bancară, automotive, petrol și gaze, industrie - producție și retail. Liderii fiecărei industrii sunt IBM, Coca Cola Romania, HP, Orange Romania, ING Bank, Ford Romania, OMV Petrom, Eaton Electro Producție și Kaufland România", precizează autorii studiului într-un comunicat remis joi AGERPRES. Potrivit sursei citate, rezultatele cercetării aduc în atenție principalele repere ale noului mediu de lucru, unde contextul ce devine normalitate este ghidat de flexibilitate și munca la distanță. Mai mult, cu rata șomajului în creștere în toate cele 33 de piețe analizate, siguranța locului de muncă devine un aspect mult mai important în acest an pentru angajați. "Noul context pe care îl trăim în prezent pe piața muncii a accelerat tendințele prefigurate de Randstad Employer Brand 2020. Cercetarea a indentificat chiar înainte de criza COVID-19 dinamica preferințelor angajaților, care se îndreaptă spre o mai mare flexibilitate a programului și posibilitatea de a lucra de la distanță. Pandemia a accentuat aceste preferințe și i-a determinat pe angajatori să găsească extrem de rapid soluții pentru a se adapta la acest nou mod de a munci", a declarat Mihaela Maranca, director general, Randstad Romania. În cadrul Studiului Randstad Employer Brand 2020, angajatorii au fost evaluați în funcție de 10 criterii. Enumerate în ordinea celor care au reieșit ca fiind cele mai importante pentru angajații români, acestea au fost: salariul și beneficiile atrăgătoare (66%), atmosfera de lucru plăcută (53%), siguranța locului de muncă (51%), evoluția în carieră (49%), echilibrul viață profesională - viață personală (43%), urmate de sănătatea financiară, reputația foarte bună, folosirea tehnologiilor de ultimă oră, responsabilități interesante la locul de muncă, contribuția la comunitate. "Topul 5 al acestor criterii se păstrează aproape de media europeană, cu excepția criteriului echilibrul viață profesională - viață personală, care la nivelul Europei se situează pe locul 4, nu 5, cu 47%, evoluția carierei fiind menționată ca importantă de 36% dintre respondenți. De remarcat este faptul că, deși pentru angajații români primele trei criterii definesc angajatorul ideal, aceștia consideră că ele nu sunt suficient de bine reprezentate în cadrul companiilor din România", se arată în comunicatul citat. Așteptările potențialilor angajați diferă în funcție de generație. Astfel, 41% dintre reprezentanții generației Z (18-24 ani) așteaptă condiții flexibile de lucru de la angajatorul lor, cel mai mare procent comparativ cu millennials (35%), generația X (33%) și boomers (28%). Din perspectiva beneficiilor primite, ei apreciază cel mai mult avantajele legate de vacanțe. Pentru 53% din millennials (25-34 ani), oportunitățile de dezvoltare a carierei sunt decisive în alegerea angajatorului, față de generația Z (46%), X (47%) și boomers (38%). Ei își doresc cel mai mult să aibă posibilitatea de a lucra de acasă (81%). Reprezentativ pentru generația X (35-54 ani) legat de factorii determinanți în ce privește decizia de angajare este preferința acesteia față de salariu și beneficii (69% vs. 52% în cazul generației Z). Ei sunt sensibili cu prioritate la beneficiile privind creșterea copiilor. 36% din reprezentanții generației boomers (55-64 ani) sunt atrași de companiile sănătoase financiar, aspect care contează mai puțin în cazul generației Z (22%) și al celei imediat următoare lor (25%). Pentru aceștia, beneficiile legate de îngrijirea sănătății sunt cele mai importante.
Noi reguli pentru practicarea pescuitului recreativ
u ele au fost impuse prin ordin comun al Ministerului Agriculturii și cel al Sănătății
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a pregătit un nou ordin privind practicarea pescuitului recreativ în condiții de siguranță și de limitare a efectelor pandemiei de COVID-19, ordin care îl va modifica pe cel emis cu câteva zile în urmă și ale cărui prevederi au generat controverse. Conform anunțului făcut joi de ministrul Agriculturii Adrian Oros, au fost eliminate obligativitatea ca administratorii locurilor de pescuit să impună interzicea socializării, precum și obligativitatea purtării măștii. Este vorba de un ordin comun al Ministerului Agriculturii și cel al Sănătății, care impune niște reguli și rigori pentru a limita răspândirea pandemiei. ”Pentru că s-au strecurat în vechea formă a Ordinului - pentru că azi discutăm de un alt ordin care a plecat de la minister spre avizare la Ministerul Sănătății - am reformulat și am scos câteva dintre articolele vechiului ordin, și anume: s-a scos obligativitatea ca administratorii să impună interzicea socializării. Apoi, administratorii vor permite prezența vizitatorilor prin perimetrul locului de pescuit. De asemenea, din obligațiile pescarilor recreativi, s-au scos acele articole care se refereau la evitarea socializării cu alți pescari, purtarea măștilor până la momentul accesului în perimetrul locului de pescuit și a rămas ca pescarii să aibă obligativitatea de a lăsa perimetrul de pescuit curat și să respecte cu strictețe regulamentul amenajării piscicole, urmând ca cei care gestionează amenajările piscicole să-și stabilească prin regulament care sunt regulile în interior”, a anunțat joi ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă. De asemenea, s-a eliminat păstrarea distanței de minimum 1,5 metri între pescarii recreativi și evitarea oricărei forme de socializare cu alți pescari reacreativi participanți în aceeși zonă de pescuit. ”Aceasta este forma în care a plecat azi dimineață spre Ministerul Sănătății, unde sper ca cei de acolo să avizeze modificările pe care noi le-am făcut la acest ordin privind regulamentul de practicare a pescuitului reacreativ”, a mai spus ministrul Agriculturii. Ordinul a fost făcut cu consultarea administratorilor amenajărilor piscicole, afirmă ministrul. Conform ordinului publicat marți în Monitorul Oficial, la intrarea pe baltă pescarilor urma să li se măsoare temperatura și să primească măști. De asemenea, nu au voie mai mult de doi pescari pe același stand, cu distanță de cel puțin 2 metri între ei. Pescarii nu au voie să facă grătar și nici să consume alcool. Pescarii trebuie de asemenea ”să evite să socializeze".
Ce spune Isărescu despre pachetul UE de redresare din criza COVID-19
Situația economică viitoare va depinde, în principal, de evoluțiile în planul sănătății publice și de succesiunea acestora, iar pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranță o contribuție importantă în susținerea eforturilor noastre de relansare, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. "Situația economică viitoare va depinde, în principal, de evoluțiile în planul sănătății publice și de succesiunea acestora. Pentru aceasta, vom continua să monitorizăm și să actualizăm evaluările noastre cu privire la starea economiei și a situației privind sănătatea publică și vom canaliza măsurile în direcția furnizării lichidității necesare și menținerii stabilității financiare, precum și asigurării unei tendințe sustenabile de scădere a ratelor de dobândă. Deoarece colaborarea cu Guvernul este importantă, vom continua să conlucrăm pentru a asigura o revenire rapidă a economiei față de situația curentă. De asemenea, Pachetul UE de redresare din criza COVID-19 va avea cu siguranță o contribuție importantă în susținerea eforturilor noastre de relansare", a declarat Mugur Isărescu, într-o Alocuțiune în cadrul celei de 43-a Reuniuni a Clubului Guvernatorilor din Zona Marii Negre, Balcani și Asia Centrală. El a menționat că BNR este pregătită să-și îndeplinească rolul care îi revine, reiterând recunoștința pentru cei care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei. "Cu toate acestea, pe termen lung, singura opțiune viabilă o reprezintă revenirea la o conduită 'normală' de politică monetară, conștienți fiind însă cu toții că noua normalitate va fi oarecum diferită de cea din trecut. Pentru aceasta, intenționăm să intervenim gradual, adaptându-ne în permanență la mediul aflat în continua schimbare, dar cu respectarea cadrului legal", a afirmat Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR a precizat că, anterior izbucnirii pandemiei COVID-19, economia României a înregistrat o evoluție relativ bună, cu o creștere medie anuală de 4,1% în anul precedent, consemnându-se o ușoară decelerare în trimestrul III. La începutul anului curent, perspectivele privind evoluția economiei românești pentru perioada următoare indicau continuarea acestui trend pozitiv. "Într-adevăr, cele mai recente date statistice relevă o creștere economică de 2,7% pentru primele trei luni ale anului 2020 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reprezentând cea mai mare creștere dintre țările UE. Cu toate acestea, aș dori să subliniez că, pe parcursul ultimilor patru ani, această creștere economică a fost susținută în special prin creșteri salariale și majorarea puternică a consumului, în timp ce dezechilibrele fiscale și externe s-au accentuat, iar rata anuală a inflației s-a situat în jurul valorii de 4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu țările din UE. În acest context marcat de politici fiscale semnificativ prociclice, BNR a menținut o politică monetară mai restrictivă, prin păstrarea la un nivel relativ ridicat atât a ratei dobânzii de politică monetară, respectiv la 2,5%, cât și a ratelor rezervelor minime obligatorii ale instituțiilor de credit pentru pasivele în lei și cele în valută (respectiv la 8%)", a spus Mugur Isărescu.
Germania a convenit un program de stimulare a economiei de 130 de miliarde de euro
Coaliția de guvernare din Germania condusă de cancelarul Angela Merkel a convenit miercuri seara târziu un program în valoare de 130 de miliarde de euro pentru susținerea redresării economiei după criza coronavirusului, transmite Reuters. Vorbind la o conferință de presă după discuții maraton care s-au prelungit până noaptea târziu, Merkel a spus că pachetul se va ridica la 130 de miliarde de euro (146 miliarde de dolari) și va include o taxă pe valoarea adăugată mai mică (TVA) pentru a stimula consumul. ”Dimensiunea pachetului se va ridica la 130 de miliarde de euro pentru anii 2020/2021, din care 120 de miliarde vor fi cheltuiți de guvernul federal. Deci avem un pachet de stimulente economice, un pachet pentru viitor”, a declarat Merkel. Programul de stimulare urmează unui pachet de salvare de 750 de miliarde de euro, convenit în martie, care cuprindea un buget suplimentar finanțat prin datorii, de 156 miliarde de euro. Măsurile Germaniei, care împreună cu suplimentarea lichidităților și garanții de împrumut sunt echivalente cu peste 30% din producția sa economică, depășind substanțial oricare alte programe naționale de urgență lansate de țări din zona euro. Merkel a declarat că TVA va fi redusă de la 19% la 16% pentru o perioadă de șase luni, începând cu 1 iulie. O rată mai scăzută de TVA pentru sectorul ospitalității, de 7%, va fi redusă cu două puncte în aceeași perioadă. Costul total al măsurilor legate de TVA se ridică la 20 de miliarde de euro. Ministrul Finanțelor, Olaf Scholz, a declarat că pachetul va fi finanțat parțial prin noi împrumuturi. El aadăugat că nu au fost încă accesate împrumuturi de aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un total de împrumuturi de 156 de miliarde de euro aprobate în martie. Germania își poate permiteo suplimentare generoasă a cheltuielilor, având în vedere că înaintea pandemiei avea un buget echilibrat din 2014 și un raport între datorie publică și PIB de 60%, cu mult sub nivelul existent în alte state din zona euro, precum Italia, Spania și Franța. "Putem face acest lucru pentru că am economisit bine în ultimii ani. Vrem să ieșim puternici din această criză”, a spus Scholz. Pachetul include, de asemenea, cel puțin 10 miliarde de euro pe an pentru a ajuta municipalitățile care înregistrează încasări fiscale mai mici cu investiții publice pentru infrastructură și locuințe.
Apple, judecată din cauza scăderea cererii de iPhone-uri
Un judecător federal a decis că Apple trebuie să fie judecată pentru că a ascuns în mod fraudulos scăderea cererii de iPhone-uri, în special în China, care a provocat acționarilor pierderi de zeci de miliarde de dolari, transmite Reuters. Chiar dacă a respins majoritatea acuzațiilor, judecătorul districtual Yvonne Gonzalez Rogers a decis că acționarii pot intenta un proces legat de afirmațiile directorului general Tim Cook care a lăudat cererea puternică pentru iPhone-uri, într-o conferință cu analiștii care a avut loc pe 1 noiembrie 2018, cu doar câteva zile înainte ca Apple că spună celor mai mari producători ai săi să reducă producția. ”În lipsa unor dezastre naturale sau a altor motive, nu este plauzibil că Tim Cook nu a știut că cererea de iPhone-uri din China este în scădere, cu doar cu câteva zile înainte de a reduce producția”, a scris Rogers. Judecătorul din Oakland, California, a mai spus că decizia Apple de a nu mai publica numărul de iPhone-uri vândute ”sugerează în mod plauzibil că pârâții se așteptau la declinul vânzărilor”. Apple nu a răspuns miercuri solicitărilor de comentarii. Plângerea, care este condusă de Sistemul de Pensii al Angajaților din Rhode Island, a fost făcută după ce, pe 2 ianuarie 2019, Cook a redus în mod neașteptat estimările referitoare la venituri cu până la 9 miliarde de dolari, parțial din cauza tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China.
Primul iPad cu 5G ar putea fi lansat anul viitor
Dacă anul acesta sunt șanse mari ca noile iPhone-uri, care urmează să fie lansate în toamnă, să fie dotate cu 5G, în cazul tabletelor Apple suportul pentru noul standard ar putea să întârzie un an. Surse anonime din cadrul Apple spun că anul viitor compania americană va lansa un iPad Pro cu 5G. Acesta ar urma să folosească chipset-ul Snapdragon X55 5G, dezvoltat de Qualcomm. Snapdragon X55 5G va conferi celei mai performante și mai scumpe tablete Apple capacitatea de a folosi atât benzile 5G de sub 6GHz, cât și mai rapidul mmWave. Același iPad Pro ar urma să folosească un ecran Mini-LED. Apple va opta pentru acest ecran deoarece are anumite beneficii similare OLED-urilor, precum iluminarea locală și o paletă largă de culori, însă este mai ieftin de produs. Alături de 5G și un nou tip de ecran, printre noutățile cu care va veni iPad Pro anul viitor se număr și chipset-ul. Acesta se va numi A14X și, deși nu se cunosc detaliile tehnice, va aduce, cu siguranță, un plus de performanță față de generația actuală. Apple și-a făcut un obicei de a prezent noile iPad Pro în luna martie, astfel că se poate presupune că acest model va fi lansat în martie 2021.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 2,25%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut joi la 2,25%, de la nivelul de miercuri de 2,27%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Acesta este cel mai redus nivel consemnat de ROBOR la 3 luni după data de 23 aprilie 2018, când a fost de 2,22%. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la nivelul de 2,37% atins miercuri la 2,34%. Consiliul de administrație al BNR a decis vineri, 29 mai, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie, precum și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
