MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Statul oferă dobânzi de până la 8% pe an pentru economiile populației
Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR destinată exclusiv populației începând de vineri, 3 februarie u dobânzile anuale sunt de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%, în funcție de perioada subscrisă
Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR destinată exclusiv populației începând de vineri, 3 februarie, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată. ”Ministerul Finanțelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat TEZAUR destinată exclusiv populației începând de vineri, 3 februarie, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt în forma dematerializată”, informează ministerul.
Titlurile de stat pot fi cumpărate:
Între 3 – 23 februarie 2023 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar pe numele investitorului. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online;
Între 3 – 24 februarie 2023 de la unitățile Trezoreriei Statului;
Între 3 – 23 februarie 2023 în mediul urban și 3 – 22 februarie 2023 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale Poștei Române.
Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia vor fi publicate la secțiunea ”Datorie publică”, pe site-ul Poștei.
Numărul autorizațiilor de construcție a scăzut anul trecut cu aproape 15%
u în anul 2022 s-au eliberat 43.660 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale
Numărul autorizațiilor de construcție eliberate în 2022 a scăzut cu 14,9% față de 2021, potrivit Institutului Național de Statistică. În anul 2022 s-au eliberat 43.660 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale. Scăderi s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-1.490 autorizații), Nord-Est (-1.296), Sud-Muntenia (-1.184), Vest (-996), Nord-Vest (-857), Centru (-656), Sud-Est (-594) și Sud-Vest Oltenia (-554). În luna decembrie 2022 s-au eliberat 2.691 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (-15,4% față de luna noiembrie 2022), cu o suprafață utilă totală de 834.425 mp (-8,6%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale 68,7% sunt pentru zona rurală. Tot în decembrie 2022 se evidențiază o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-488 autorizații), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această scădere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-155 autorizații), Nord-Est (-103), Centru (-76), Sud-Est (-44), Sud-Vest Oltenia (-40), Sud-Muntenia și Vest (-30, fiecare) și Nord-Vest (-10). În luna decembrie 2022 s-au eliberat 565 autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale (plus 2,9% față de luna noiembrie 2022), în suprafață utilă totală de 370.571 mp (plus 48,6%). Comparativ cu luna precedentă, în luna decembrie 2022 s-a înregistrat o creștere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (plus 121157 mp). În profil teritorial, această creștere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Muntenia (plus 102.555 mp), Sud-Est (plus 46.734), Sud-Vest Oltenia (plus 32.518) și Nord-Est (plus 4.172). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-34.591 mp), Centru (-14.389), București-Ilfov (-11.881) și Nord-Vest (-3.961). În luna decembrie 2022 se evidențiază o scădere atât a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-32,9%) cât și a suprafeței utile totale (-20,6%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2021. În profil teritorial, această scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-1.320 autorizații) este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: București-Ilfov (-269 autorizații), Nord-Vest (-221), Vest (-217), Nord-Est (-160), Sud-Muntenia (-135), Sud-Vest Oltenia (-122), Centru (-119) și Sud-Est (-77). În luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, s-a înregistrat o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri nerezidențiale (-8,4%) și o creștere a suprafeței utile totale (plus 2,8%). În profil teritorial, această creștere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale (plus 9.966 mp) este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud Muntenia (plus 92.010 mp), Sud-Est (plus 28.355), Nord-Est (plus 4.106), Nord-Vest (plus 2.277) și Sud-Vest Oltenia (plus 1.584). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-61.110 mp), București Ilfov (-55.468) și Centru (-1.788).
Fondatorii Instagram se întorc cu o nouă aplicație: Artifact
La mai bine de patru ani după ce fondatorii Instagram au părăsit compania, aceștia s-au întors cu o nouă aplicație. Kevin Systrom și Mike Krieger au anunțat lansarea Artifact, o aplicație ce promite "un flux de știri personalizat" alimentat de inteligența artificială, relatează CNN. Într-o postare pe Instagram, Mike Krieger a declarat că el și Kevin Systrom "au lucrat cu o echipă talentată" timp de mai bine de un an pentru a lansa acest serviciu. O listă de așteptare pentru a intra în aplicație s-a deschis marți pentru public. "Lăsăm treptat oamenii să intre, pe măsură ce ne extindem", a scris Krieger. Spre deosebire de Instagram, aplicația se concentrează mai degrabă pe articole decât pe fotografii. Artifact va recomanda conținut pe baza domeniilor de interes ale utilizatorilor și va permite discuții cu prietenii, potrivit Platformer, primul site care a anunțat lansarea. Un feed principal va afișa articole populare de la organizații media mari până la bloggeri mai mici, iar feed-ul unui utilizator va deveni mai personalizat în funcție de ce articole accesează acesta. Lansarea vine într-un moment de activitate renăscută în lumea social media. În urma tulburărilor și a incertitudinii de la Twitter sub conducerea noului proprietar Elon Musk, o serie de servicii mai noi au ajutat utilizatorii să primească știri și actualizări personale într-un feed. Între timp, ascensiunea rapidă a TikTok continuă să forțeze numeroase aplicații, inclusiv Instagram, să îi copieze caracteristicile. Platformer spune că Artifact este "un TikTok pentru text" și, posibil, "chiar un atac-surpriză asupra Twitter". După ce au lansat Instagram împreună în 2010, Kevin Systrom și Mike Krieger au vândut aplicația către Meta pentru 1 miliard de dolari în 2012. Cei doi au părăsit Instagram în 2018, informațiile apărute la acea vreme sugerând că plecarea s-a datorat tensiunilor cu CEO-ul Mark Zuckerberg cu privire la direcția aplicației și la dorința de a o încorpora mai mult în Facebook. "Una dintre caracteristicile-cheie ale Instagram a fost independența și unicitatea sa față de Facebook. Fondatorii au avut foarte mare grijă de acest lucru", a declarat la vremea respectivă pentru CNN Debra Aho Williamson, analist principal la eMarketer. De atunci, Systrom și Krieger au creat o firmă axată pe aplicațiile sociale ale viitorului, potrivit Platformer. Artifact este primul produs al acestei companii.
Băncile resping fără motiv doar 4,5% din cererile consumatorilor
u așa indică o analiză a Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar
Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit anul trecut 2.627 cereri de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.712 cereri) și IFN-urilor (915 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. Începând cu anul 2016, până în prezent, CSALB a înregistrat peste 12.000 de solicitări. Anul trecut au fost închise în instanță 145 de procese: părțile au vrut să găsească o soluție amiabilă în cadrul CSALB. Este o dublare a numărului de cazuri față de 2021, când s-au înregistrat 67 de situații de acest fel. ”2022 este cel mai eficient an în relația dintre consumatori, bănci și IFN-uri, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Au vut loc cele mai multe negocieri încheiate cu împăcarea părților; 145 de procese au fost închise pentru că părțile au dorit o rezolvare amiabilă; IFN-urile au rezolvat direct aproape 40% din solicitările care le-au fost adresate, iar beneficiile totale obținute în urma negocierilor au fost cele mai mari din ultimii 7 ani”, arată CSALB. 2.627 cereri a primit CSALB în anul 2022 de la consumatorii care au solicitat băncilor (1.712 cereri) și IFN-urilor (915 cereri) intrarea într-o negociere în cadrul Centrului. În cei 7 ani de activitate este cel mai mare număr anual de cereri pentru rezolvarea amiabilă a nemulțumirilor în relație cu creditorii. Începând cu anul 2016, până în prezent, CSALB a înregistrat peste 12.000 de solicitări. Majoritatea dintre ele au fost completate direct pe site-ul csalb.ro. O pondere importantă între cererile clasate (pentru care nu se formează un dosar de conciliere) sunt cererile respinse din motive obiective. De exemplu, în 2022 CSALB a primit 1.034 de cereri care vizează radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, dintre care: 317 cereri în raport cu băncile (reprezentând 18,5% din totalul cererilor adresate băncilor) și 717 cereri în raport cu IFN-urile (reprezentând 78,4% din totalul cererilor adresate IFN-urilor). IFN-urile rezolvă direct (după sesizarea CSALB, dar fără aportul unui conciliator) aproximativ 40% din totalul cererilor care le sunt adresate, obiectul majoritar al acestora fiind radierea înregistrărilor din Biroul de Credit. ”Reamintim că cererile care au ca obiect radierea înregistrărilor din Biroul de Credit, negocierea creditelor din programul Prima Casă, creditele cesionate etc., sunt clasate în mare parte. Motivul este că în fiecare dintre aceste cazuri există legislație specială aplicabilă, iar marjele reale de negociere sunt foarte limitate ori inexistente”, precizează CSALB.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,18% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 7,18% pe an, de la 7,19% pe an, în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la nivelul de 7,52% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a crescut la 7,89% pe an, de la 7,86% pe an în ședința anterioară. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,71% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul III 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 4,06%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Fondul suveran de investiții al Norvegiei, pierdere de 164 de miliarde de dolari
Fondul suveran de investiții al Norvegiei a raportat marți o pierdere record de 1.640 miliarde de coroane norvegiene (164 de miliarde de dolari) pentru întregul an 2022, invocând condițiile de piață ”foarte neobișnuite”, transmite CNBC. Așa-numitul Government Pension Fund Global, printre cei mai mari investitori din lume, a avut o rentabilitate de -14,1% anul trecut, ceea ce a spus că este cu 0,88 puncte procentuale mai bună decât rentabilitatea indicelui său de referință. ”Piața a fost afectată de războiul din Europa, de inflația ridicată și de creșterea ratelor dobânzilor. Acest lucru a avut un impact negativ atât pe piața de acțiuni, cât și pe piața obligațiunilor în același timp, ceea ce este foarte neobișnuit”, a declarat Nicolai Tangen, directorul general al Norges Bank Investment Management, într-un comunicat. El a mai spus că toate sectoarele de pe piața de acțiuni au avut randamente negative, cu excepția energiei. Cea mai mare pierdere anterioară a fondului a fost de 633 de miliarde de coroane în 2008, pe fondul crizei financiare globale. Fondul de 1.300 de miliarde de dolari a fost înființat în anii 1990, pentru a investi veniturile excedentare din sectorul petrolului și gazelor din Norvegia.
Profitul și veniturile McDonald's au depășit așteptările
Prețurile mai mari ale meniurilor și vizitele clienților au urcat profitul și vânzările trimestriale ale McDonald's peste estimările de pe Wall Street, dar acțiunile au scăzut când lanțul de burgeri a avertizat că inflația va afecta marjele în 2023, transmite Reuters. Investitorii urmăresc companii precum McDonald's pentru orice semne că clienții lor reduc cheltuielile. Cererea consumatorilor este cheia pentru a determina dacă înăsprirea politicii monetare a Rezervei Federale va ajuta la temperarea economiei SUA fără a provoca o recesiune. În general, consumatorul, fie că este în Europa sau în SUA, rezistă de fapt mai bine decât... ceea ce m-aș fi așteptat acum un an sau acum șase luni”, a declarat directorul general Chris Kempczinski, în timpul unei teleconferințe cu investitorii. Chiar și așa, el a spus că producătorul Big Mac încă se așteaptă la o recesiune ușoară până la moderată în SUA în acest an, cu o recesiune mai profundă și mai lungă în Europa. Marjele de profit la restaurantele administrate de companie au fost de aproximativ 15% în trimestrul raportat, din cauza costurilor mai mari cu forța de muncă, energie și mărfuri.
Spotify a depășit pragul de 200 de milioane de abonați plătitori
Cu 10 milioane de noi abonați plătitori adăugați în ultimul trimestru al anului trecut, Spotify a devenit primul serviciu de streaming audio care trece de 200 de milioane de abonați plătitori. Spotify a anunțat rezultatele financiare pentru T2 2022, trimestru în care veniturile companiei cu ajuns la 3,2 miliarde de euro, cu o creștere anuală de 18%. Costurile operaționale ale companiei au crescut cu 44% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce a dus la pierderi de 270 de milioane de euro. Cu un an în urmă, pierderea companiei era de 39 de milioane de euro. Pe tot anul trecut, Spotify a pierdut 430 de milioane de euro la venituri de 11,7 miliarde de euro. În ultimele trei luni Spotify a dobândit 10 milioane de abonați plătitori noi și are acum 205 milioane de abonați care plătesc pentru unul dintre abonamentele premium. În total, Spotify are acum 489 de milioane de abonați, cu șanse mari ca după primele trei luni ale acestui an să treacă de 500 de milioane de abonați. Cu doar o săptămână în urmă, Spotify anunța că urmează să disponibilizeze 6% din forța de muncă, decizie care va afecta în jur de 600 de angajați.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
