MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Rata anuală a inflației a scăzut la 8,8% în septembrie 2023
În septembrie, cea mai mare creștere a prețurilor a fost înregistrată în servicii
Rata anuală a inflației a scăzut în luna septembrie la 8,8%, de la 9,4% în august, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 10,36%, cele nealimentare cu 6,68%, iar serviciile cu 12,10%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate joi. În septembrie, comparativ cu august, rata inflației a fost 0,79%. Rata medie lunară a inflației în primele nouă luni ale acestui an a fost de 0,6%. "Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2023 comparativ cu decembrie 2022) este 5,7%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2023, comparativ cu luna septembrie 2022, este 8,8%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2022 - septembrie 2023) față de precedentele 12 luni (octombrie 2021 - septembrie 2022) este 12,6%", precizează INS. Potrivit sursei citate, indicele armonizat al prețurilor de consum în luna septembrie 2023 comparativ cu luna august 2023 este 100,82%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2023 comparativ cu luna septembrie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 9,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2022 - septembrie 2023) față de precedentele 12 luni (octombrie 2021 - septembrie 2022) determinată pe baza IAPC este 11,4% Banca Națională a României semnala, la începutul lunii octombrie, că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă până la finele anului curent în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (august 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente ale cotațiilor unor mărfuri, precum și în condițiile recoltei bogate pe plan intern și ale plafonării temporare a adaosului comercial la produse alimentare de bază. În august, BNR a revizuit ascendent, la 7,5%, prognoza de inflație pentru finalul acestui an și la 4,4% pentru sfârșitul lui 2024. Fondul Monetar Internațional estimează că rata inflației va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ținta Băncii Naționale a României.
Câștigul salarial mediu net în România a scăzut la 4.531 lei
u valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, respectiv 10.419 lei
Câștigul salarial mediu brut a fost de 7.258 de lei în august 2023, cu 59 de lei (0,8%) mai mic decât în luna precedentă, iar cel net s-a situat la 4.531 de lei, în scădere cu 34 lei (0,7%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), date joi publicității. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), de 10.419 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante - 2.542 de lei. În august 2023, comparativ cu august 2022, câștigul salarial mediu net a crescut cu 15,2%. În raport cu evoluția prețurilor de consum, indicele câștigului salarial real a fost 105,3% în luna august 2023 față de luna august 2022. Indicele câștigului salarial real a fost 98,8% în luna august 2023 față de luna iulie 2023. Față de octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost în august de 229,6%, cu 3,0 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2023. "În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației", precizează INS. În luna august 2023, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2023, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale). Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 18,2% în extracția cărbunelui superior și inferior; între 4,0% și 5,5% în fabricarea produselor textile, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea altor mijloace de transport, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, transporturi aeriene; între 2,0% și 3,5% în alte activități industriale n.c.a., intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, colectarea și epurarea apelor uzate, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută (cu excepția mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite), industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații).
Economia românească a crescut în trimestrul II cu numai 1%
Produsul Intern Brut al României a înregistrat în trimestrul II al anului în curs o creștere cu 1% pe seria brută și cu 2,6% pe seria ajustată sezonier față de același trimestru din 2022, iar raportat la trimestrul I din 2023 a fost în termeni reali mai mare cu 1,7%, potrivit datelor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS), date joi publicității. În semestrul I 2023, PIB a crescut, comparativ cu semestrul I 2022, cu 1,7% pe seria brută și cu 1,9% pe seria ajustată sezonier. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 395,975 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,7% față de trimestrul I 2023 și cu 2,6% față de trimestrul II 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru primele șase luni ale anului în curs a fost de 784,592 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,9% față de semestrul I 2022. Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul II 2023 a fost de 377,209 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1% față de trimestrul II 2022. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost de 695,766 miliarde lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,7% față de semestrul I 2022. "Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul II 2023, dinamica PIB a scăzut cu -0,1 puncte procentuale (de la 101,1% la 101,0%) și valoarea adăugată brută cu -0,1 puncte procentuale (de la 101,0% la 100,9%); volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 0,1 puncte procentuale", precizează INS. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în agricultură, silvicultură și pescuit (Â0,1 puncte procentuale), precum și în activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (Â0,2 puncte procentuale). Modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la 0,0% la Â1,6% și variația stocurilor de la -4,0% la -3,9%. Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 2,4% cât estima în aprilie, până la 2,2%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională.
Ionescu (ASF): Am văzut că unele societăți de asigurări au avut anumite scăpări
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a descoperit, în controalele efectuate la unele societăți de asigurări, anumite scăpări nu pentru că a existat această intenție, ci pentru că au luat cotă de piață și nu au avut personal suficient, a afirmat, joi, Valentin Ionescu, șeful Direcției Generale Asigurări din cadrul ASF. "Din păcate, în controalele pe care le-am făcut, am văzut că unele societăți de asigurări au avut anumite scăpări nu pentru că au fost rău intenționate sau că au vrut să greșească. Pur și simplu au luat cotă de piață și nu au avut oameni, au uitat să facă angajări, lucru pe care îl înțelegem și încercăm să nu fim foarte aspri cu această situație, pentru că suntem toți în situația asta. Tocmai de aceea cred că este foarte important să contribuim la dezvoltarea pieței de asigurări, să facem un sector din ce în ce mai atractiv ca să fie și solicitat de cei care termină diverse universități sau cei care vor să schimbe jobul", a spus Ionescu, la conferința "Asigurăm viitorul pe piața muncii". În altă ordine de idei, el a precizat că există o problemă pe piața asigurărilor în ceea ce privește asigurarea locuințelor care au montate pe acoperișuri panouri fotovoltaice. "Am o situație, un broker foarte cunoscut în piață, care se chinuie să găsească pentru clienții lui asigurare pentru locuință pentru case care au panouri fotovoltaice și asigurătorii dumneavoastră, aici prezenți, le fac viața foarte grea. Cereți lucruri imposibil de dat. Cum poate să crească gradul de cuprindere în asigurări de case care au panouri fotovoltaice deasupra, și sunt foarte multe în România, când dumneavoastră, asigurătorii, practic faceți imposibil acest lucru? Este un exemplu", a susținut acesta.
Modificările fiscale își spun cuvântul, angajații din IT vor să-și schimbe jobul
Pe fondul ultimelor discuții despre noile măsuri fiscale, angajații din domeniul IT iau în calcul metode prin care să atenueze impactul financiar al acestora, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare online Bestjobs. Astfel, mai mult de o treime dintre ei se bazează pe faptul că angajatorul va compensa scăderea salariului rezultată din impozitare, 21% plănuiesc să își deschidă SRL, în timp ce alți 19% se gândesc să colaboreze cu angajatorul prin PFA, iar ceilalți își asumă efectele acestor schimbări fiscale. ”Pentru candidații din IT, activând într-un domeniu care a crescut foarte mult în România ultimilor ani, salariul este foarte important, așa cum reiese din sondajul bestjobs. Tocmai de aceea, peste 40% dintre angajați și-ar schimba actualul job pentru un salariu mai mare, care să acopere noile taxe, 35% pentru proiecte provocatoare, în timp ce 21% vizează pachete de beneficii mai generoase. Alți 4% își doresc doar o schimbare de mediu”, precizează Bestjobs. În România, la finalul anului 2022, cei care figurau ca salariați în domeniul informațiilor și comunicațiilor reprezentau 3,4% din totalul populației active în câmpul muncii, potrivit datelor INS. Pe lângă aceștia, mai sunt și alții care colaborează cu companii din IT în sistem de PFA sau microîntreprindere. Mulți dintre aceștia ar urma să fie afectați de măsurile fiscale care sunt în dezbatere, după o perioadă foarte lungă în care au beneficiat de numeroase facilități. ”Pe Bestjobs, sectorul IT atrage lunar, în medie, peste 100.000 de aplicări, în timp ce mulți alții sunt contactați direct de către angajatori. 3 din 4 au în plan să-și schimbe jobul pentru anul viitor, așa cum reiese din răspunsurile la sondajul bestjobs. Posibilitatea de a lucra doar de acasă este foarte importantă pentru aproape 60% dintre respondenți, alături de flexibilitatea programului de lucru. Peste jumătate preferă să lucreze după propriul program, cu focus pe finalizarea taskurilor și nu pe numărul de ore lucrate. Doar un sfert au declarat că se împacă mai bine cu un program fix, în timp ce 17% au spus că preferă să lucreze câteva ore dimineața și câteva seara”, precizează compania.
Bernstein: Apple primește spre 20 de miliarde de dolari de la Google
Între 18 și 20 de miliarde de dolari plătește Google pe an pentru ca Apple să-i stabilească drept implicit motorul de căutare pe iPhone, estimează firma de consiliere financiară Bernstein. Suma reprezintă între 14% și 16% din profiturile operaționale obținute anual de Apple. De asemenea, estimarea oferită de Bernstein este mult mai mare decât ceea ce crede autoritatea americană pentru concurență, care, estima valoarea contractului dintre cei doi giganți la 10 miliarde de dolari. Bernstein, spune că, din cauza faptului că există șanse ca Google să piardă procesul în care este acuzat de monopol, acordul cu Apple este în pericol. Google ar putea fi forțat să renunțe la toate acordurile prin care își impune motorul de căutare, inclusiv cele pe care le are cu producătorii smartphone-urilor cu Android. Însă, o decizie nu este așteptată mai devreme de 2024, după care poate dura alți ani până când vor fi epuizate toate căile legale de atac. Deși ar putea pierde banii de Google în urma procesului, Bernstein crede că Apple va compensa printr-un motor propriu de căutare.
Prețurile petrolului au scăzut cu peste 2%
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu peste 2%, deoarece temerile de întrerupere a aprovizionării din cauza conflictului din Orientul Mijlociu au scăzut la o zi după ce Arabia Saudită, principalul producător din cadrul OPEC, s-a angajat să contribuie la stabilizarea pieței, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 1,83 dolari, sau cu 2,1%, până la 85,82 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2,48 dolari, sau cu 2,9%, la 83,49 dolari pe baril. Prețurile pentru petrolul Brent și WTI au crescut luni cu peste 3,50 dolari, în temeiul că ciocnirile dintre Israel și grupul islamist palestinian Hamas ar putea escalada într-un conflict mai larg, care ar putea perturba aprovizionarea globală cu petrol. Prețurile au scăzut marți, după ce Arabia Saudită a declarat că lucrează cu parteneri regionali și internaționali pentru a preveni o escaladare și și-a reafirmat eforturile de a
Vânzările auto din China au crescut cu 4,7% în septembrie
Vânzările de mașini din China au crescut cu 4,7% în septembrie, față de aceeași lună a anului trecut, au arătat datele oficiale, stimulate de numărul mai mare de cumpărători de modele noi, atrași de discounturi înainte de sărbători, transmite Reuters. Vânzările de vehicule de pasageri au totalizat 2,04 milioane de unități în septembrie, a anunțat miercuri Asociația pentru Autoturisme din China (CPCA). Rata de creștere anuală a fost mai mare decât creșterea anuală de 2,2% din august, arată datele. Vânzările de vehicule propulsate de forme noi de energie (NEV) au crescut cu 22,1% în septembrie față de anul precedent, reprezentând 36,6% din vânzările totale de mașini și ajutând mai multe mărci locale să stabilească vânzări record. Creșterea vânzărilor NEV a încetinit de la o creștere de 34,5% în august. Septembrie este, în mod tradițional, o lună excepțională pentru vânzările de mașini în China, parțial pentru că mulți oameni merg la cumpărături înaintea Festivalului de la mijlocul toamnei și a sărbătorilor de Ziua Națională. Secretarul general al CPCA, Cui Dongshu, a spus că scăderea pieței imobiliare este de bun augur pentru vânzările de mașini, deoarece mulți oameni aleg acum să cumpere mașini în loc să investească în locuințe.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
