MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Proiectul de modificare a Codului Fiscal a fost aprobat: ce taxe se vor mări de anul viitor
Afectate vor fi microîntreprinderile, restaurantele, fumătorii și persoanele care preferă băuturile nealcoolice îndulcite
Ministerul Finanțelor a publicat luni noaptea proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, creșterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scăderea pragului veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere, creșterea la 9% a TVA pentru băuturile băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate și majorarea accizelor pentru țigarete. În ceea ce privește impozitarea microîntreprinderilor, proiectul propune reducerea plafonului veniturilor obținute în anul precedent, de la un milion de euro la 500.000 euro, dar și instituirea condiției ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat. În prezent, cotele de impunere sunt diferențiate la microîntreprinderi în funcție de numărul de salariați, fiind aplicabilă o cotă de 1% în cazul în care microîntreprinderea are cel puțin un salariat și o cotă de 3% dacă microîntreprinderea nu are salariați. În condițiile în care, conform noului proiect, microîntreprinderile vor fi obligate să aibă cel puțin un salariat, se elimină cota de impozitare de 3%. Proiectul elimină posibilitatea de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați. La capitolul TVA, majorarea cotei pentru băuturile care conțin adaos de zahăr are în vedere, potrivit documentului citat, descurajarea consumului de astfel de produse, cu impact important asupra sănătății consumatorilor. De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, cota de TVA crește de la 5% la 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman și animal, cât și pentru serviciile de restaurant și de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră. "În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant și de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidența cotei reduse de TVA de 9%. Adoptarea unei astfel de măsuri vizează tocmai facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, și anume aplicarea aceleiași cote indiferent de natura operațiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri. Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare tratează operațiunea distinct, aplicând două cote de TVA diferite (9% și 5%), în funcție de modalitatea de servire a mâncării, în locația restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este și cazul unităților de cazare de tipul demipensiune/pensiune completă/all inclusive care, pe lângă funcția de cazare, asigură și micul dejun/prânzul/cina etc", explică Ministerul Finanțelor. Proiectul de Ordonanță propune majorarea accizelor pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete. "Ținând cont că, începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care să reglementeze cuantumul și perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfășoară activități cu produse accizabile nu vor putea determina acciza datorată și implicit, nu vor putea plăti la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 - 31 decembrie 2026", se mai arată în nota de fundamentare.
Jumătate dintre companii au lungit termenele de plată din cauza incertitudinii
u 65% dintre șefii de companii anticipează un risc crescut de neplată sau întârziere la plată, în următorul an
România se confruntă cu o inflație ridicată, astfel 56% dintre companii sunt îngrijorate de capacitatea lor de a satisface cererea angajaților pentru salarii mai mari, arată Raportul European al Plăților, ediția 2022, publicat de Intrum. 63% dintre respondenți declară că organizația lor nu deține expertiza internă necesară pentru a gestiona impactul unei noi crize asupra afacerii lor. ”România se confruntă cu o inflație ridicată, astfel 56% dintre companii sunt îngrijorate de capacitatea lor de a satisface cererea angajaților pentru salarii mai mari. 63% dintre respondenți declară că organizația lor nu deține expertiza internă necesară pentru a gestiona impactul unei noi crize asupra afacerii lor. 74% dintre companii ar investi în îmbunătățirea performanței sustenabilității, iar 66% ar efectua plata mai rapidă către furnizori”, arată raportul. În România au participat la studiu 360 de companii. ”În ultimele douăsprezece luni, deși companiile au întâmpinat provocări precum efectele Covid 19, inflația, amenințarea întreruperii lanțului de aprovizionare și creșterea ratelor dobânzilor, acestea sunt optimiste și susțin cu prioritate dezvoltarea afacerilor. Astfel, din ce în ce mai multe companii românești (51%) sunt preocupate de consolidarea afacerilor prin întărirea sustenabilității. De asemenea, firmele au în vedere, ca principale acțiuni împotriva plăților întârziate, îmbunătățirea procesului de gestionare a datoriilor (52%) și concentrarea pe restanțele timpurii (67%)”, a declarat Cătălin Neagu, managing director Intrum România. Inflația este cu siguranță o nouă preocupare pentru companiile românești, dar și pentru cele din Europa de Est, adaugă el. Companiile se așteaptă ca inflația, dar și celelalte amenințări politico-economice să afecteze fluxul de numerar în cursul anului următor. 58% dintre respondenți susțin că preconizează ca ratele dobânzilor să crească, așa că sunt mai precauți în ceea ce privește împrumuturile și cheltuielile. Având în vedere că toate sectoarele și domeniile de muncă au fost afectate, influențele externe se reflectă mai ales în comportamenul de plată al clienților, care au necesitat un timp mediu de plată între 42 și 67 de zile. ”Astfel, capacitatea clienților de a plăti la timp a rămas în continuare o preocupare principală pentru companii. În România, 65% anticipează un risc crescut de neplată sau întârziere la plată, în următoarele 12 luni. Pe de o parte, 82% dintre companii au fost nevoite să accepte termene de plată mai mari decât cele cu care erau confortabile. Aceste termene mari de plată oferite clienților, deși riscă să dăuneze afacerilor, sprijină totodată relația de business și reduce posibilitatea apariției falimentului”, mai arată raportul.
Un român din cinci a folosit servicii online pentru asigurări
Un român din cinci (21%) a folosit în anul 2022 servicii online pentru achiziționarea/utilizarea unei polițe de asigurare, cu 3 puncte procentuale mai mult față de 2021, arată barometrul publicat de Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). ”1 din 5 români (21%) a folosit în anul 2022 servicii online pentru achiziționarea/utilizarea unei polițe de asigurare, cu 3 puncte procentuale mai mult față de 2021”, arată rezultatele celei mai noi ediții a Barometrului UNSAR- IRES privind Percepția riscului și cultura asigurărilor din România. Totodată, aproximativ două treimi dintre participanții la studiu (64%) au declarat că soluțiile online sunt importante (36%) și foarte importante (28%) pentru ei atunci când achiziționează sau beneficiază de acoperirile unui asigurări. În același timp, și ponderea celor care folosesc servicii online în general, altele decât cele de asigurări, este mai mare: 59% în 2022, față de 56% în 2021. Aceste cifre indică faptul că există, în continuare, un potențial de creștere important pentru serviciile care pot să ușureze accesul oamenilor la protecția financiară oferită de asigurări. Categoria de populație pentru care soluțiile online au o importanță mai crescută este reprezentată de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani (77%), cu educație superioară (77%) și care locuiesc în mediul urban (68,9%). De altfel, serviciile online reprezintă, după interacțiunea cu personalul, al doilea factor de satisfacție în ceea ce privește experiența cu companiile de asigurări. 71% dintre participanții la studiu au declarat că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de instrumentele online existente în asigurări. “Industria de asigurări din România urmează trendul existent la nivel mondial și se află într-un continuu proces de digitalizare. Companiile de asigurări au respectat nevoile oamenilor și au implementat soluții simple prin care orice client poate utiliza o poliță de asigurare, de la distanță, fie că vorbim de achiziție, reînnoire, notificare daune, solicitare despăgubiri”, a declarat Adrian Marin, președintele UNSAR. În ceea ce privește luarea deciziei de cumpărare a unei asigurări, principalele elemente pe care participanții la studiu se bazează sunt modul în care acestea le acoperă nevoile (20%), rapiditatea în plata despăgubirilor (12%), consultanța oferită de compania de asigurare (7%), sfaturile celor apropiați (16%) sau prețul asigurării (9%).
Ryanair a avut în iunie cea mai aglomerată lună a sa din toate timpurile
Ryanair a avut în iunie cea mai aglomerată lună a sa din toate timpurile, transportând 15,9 milioane de pasageri, în creștere față de doar 5,3 milioane cu un an mai devreme și depășind un record anterior stabilit în mai, transmite Reuters. Factorul său de încărcare, care măsoară cât de bine ocupă o companie aeriană locurile disponibile, a ajuns la 95% pentru prima dată de la începutul pandemiei de Covid-19. Compania aeriană irlandeză, cea mai mare din Europa după numărul de pasageri, a declarat că a operat peste 88.500 de zboruri în iunie, factorulul de încărcare crescând de la nivelul de 92% al lunii precedente, când a transportat 15,4 milioane de pasageri. Factorul de încărcare al Ryanair a atins în mod regulat cel puțin 96% cu o lună înainte de pandemie și a atins 97% în iunie 2019. Compania aeriană low cost se așteaptă să transporte cu 15% mai mulți pasageri în această vară decât în același sezon din 2019 și va transporta un record de 165 de milioane de pasageri în anul care se va încheia în martie 2023. Ryanair a transportat puțin sub 100 de milioane de pasageri în anul încheiat în martie 2022, iar cel mai mare record înainte de Covid-19 a fost de 149 de milioane de pasageri. Compania a declarat săptămâna trecută că mai puțin de 2% din zborurile sale au fost afectate de un val inițial de greve din partea sindicatelor personalului navigant din Belgia, Spania, Portugalia, Franța și Italia. Ryanair a adăugat sâmbătă că se așteaptă la ”întreruperi minime (dacă vor exista)” din cauza altor 12 zile de grevă anunțate de personalul navigant din Spania, pentru sfârșitul acestei luni.
Lipsa semiconductorilor va reduce producția de vehicule a Stellantis cu până la 220.000
O criză globală a aprovizionării cu semiconductori ar putea costa Stellantis în acest an o producție mai mică cu până la 220.000 de vehicule în Italia, a avertizat sindicatul FIM CISL, adăugând că acest lucru va marca al cincilea an la rând cu o producție în scădere în țară, transmite Reuters. FIM CISL a declarat în raportul său periodic privind producția grupului în Italia că Stellantis a fabricat 351.890 de vehicule în prima jumătate a acestui an, cu aproape 14% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut, uzina cheie din Melfi și unitatea de fabricare a dubițelor Sevel fiind cele mai afectate. Folosind datele pentru prima jumătate a anului și potențiala producție pe întregul an bazată pe comenzile rezervate, sindicatul estimează că Stellantis ar putea pierde între 200.000-220.000 de vehicule în 2022, a declarat Ferdinando Uliano, șeful sindicatului FIM CISL. ”Este ca și cum una dintre marile fabrici ale grupului s-ar fi oprit pentru un an”, a spus el, adăugând că situația aprovizionării cu cipuri nu se îmbunătățește în acest an și ar urma să afecteze și producția în 2023. Uliano a spus că factori precum războiul din Ucraina și întreruperea aprovizionării cu gaze rusești către Europa nu vor face decât să înrăutățească situația aprovizionării cu piese pentru industria auto. Un purtător de cuvânt al Stellantis a refuzat să comenteze datele și prognozele furnizate de FIM CISL, dar a repetat că producătorul auto a luat decizii cu privire la gestionarea operațiunilor sale zi de zi, fabrică cu fabrică, de la începutul pandemiei de Covid-19.
HBO Max oprește producțiile din multe țări europene
Warner Bros. Discovery a decis că este timpul să facă economii și a oprit producția de conținut local din multe țări europene, inclusiv România. În ultimele zile, abonații HBO Max din România și alte țări europene au putut observa cum, fără nicio avertizare sau vreun anunț oficial, mai multe filme și seriale locale au dispărut de plataforma de streaming. Acum, HBO Max confirmă pentru Variety că a decis să înceteze producția de conținut local în Europa Centrală, Europa de Nord, Olanda și Turcia. Singurele țări care au scăpat sunt Franța și Spania. Tăierea conținutului produs în aceste zone face parte, spun surse din cadrul companiei, dintr-un plan mai amplu prin care Warner Bros. Discovery vrea să reducă cheltuielile cu trei miliarde de dolari. Nu doar că a încetat producția locală în regiunile amintite, însă, platforma americană a scos de la vizionare și conținutul creat până acum. Este al doilea semn clar că perioada de grație a serviciilor de streaming video s-a încheiat, după problemele pe care Netflix a început să le aibă din primul trimestru al acestui an, când, pentru prima oară după aproape zece ani, a pierdut abonați.
Inflația din Turcia, cea mai ridicată din ultimul sfert de secol
Inflația din Turcia s-a apropiat luna trecută de 79%, fiind cea mai ridicată înregistrată de această țară în ultimul sfert de secol, transmite CNBC. Rata anuală a inflației a fost de 78,62% în luna iunie, potrivit Institutului de Statistică din Turcia, depășind prognozele. Aceasta este cea mai mare valoare anuală a inflației din ultimii 24 de ani. Creșterea lunară a prețurilor a fost de 4,95%. Creșterea prețurilor de consum a lovit puternic populația de 84 de milioane, cu puține speranțe de îmbunătățire pe termen scurt, ca urmare a războiului Rusia-Ucraina, prețurilor ridicate ale energiei și alimentelor și a deprecierii bruște a lirei turcești. Prețurile transporturilor au crescut cu 123,37% față de anul precedent, iar prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au avansat cu 93,93%, potrivit datelor guvernamentale. Turcia s-a bucurat de o creștere economică rapidă în anii precedenți, dar președintele Recep Tayyip Erdogan a refuzat în ultimii ani să majoreze semnificativ dobânzile pentru a reduce inflația rezultată, descriind ratele dobânzilor drept ”mama tuturor răului”.
Prețurile petrolului au crescut cu peste 2%
Prețurile petrolului au crescut luni cu peste 2%, preocupările legate de aprovizionare, cauzate de producția mai scăzută a OPEC, tulburările din Libia și sancțiunile împotriva Rusiei, depășind temerile privind o recesiune globală care ar afecta cererea, transmite Reuters. Inflația din zona euro a atins încă un maxim record record în iunie, întărind argumentele pentru creșterea rapidă a ratei dobânzilor Băncii Centrale Europene, în timp ce încrederea în economie a consumatorilor din SUA a atins un minim record. Prețul țițeiului Brent a crescut cu 2,26 dolari, sau cu 2%, la 113,89 dolari pe baril, până la ora 16:48 GMT (19:48 ora României) după o scădere de peste 1 dolari la începutul tranzacțiilor. Cotația țițeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,20 dolari, sau cu 2%, la 110,63 dolari pe baril, în volum redus în timpul sărbătorii de Ziua Independenței SUA. Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a ratat obiectivul de a crește producția în iunie, a constatat un sondaj Reuters. În Libia, stat membru al OPEC, autoritățile au declarat forță majoră în porturile Es Sidr și Ras Lanuf, precum și în câmpul petrolier El Feel, spunând că producția de petrol a scăzut cu 865.000 de barili pe zi (bpd).
