MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Prețul mediu al unui hectar de teren arabil a ajuns în România la 39.704 lei/hectar
Cea mai scumpă regiune este București-Ilfov cu 59.263 lei/ha
Prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost, în 2022, de 39.704 lei/ha, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Cel mai scăzut preț mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, 34.743 lei/ha, în timp ce în Regiunea București-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 59.263 lei/ha. ”Acest comunicat de presă, propus a fi difuzat pentru prima dată, prezintă date statistice pentru anul 2022, furnizate de statele membre și diseminate de Eurostat, privind prețurile terenurilor agricole pe categorii de folosință, teren arabil și pășuni permanente. Datele sunt colectate în conformitate cu o metodologie europeană comună ce asigură conceptual comparabilitatea și uniformitatea rezultatelor. Prețurile medii ale terenurilor agricole se referă la valoarea unui hectar de teren agricol în timpul perioadei de referință (un an calendaristic)”, arată datele INS. Trebuie ținut seama de faptul că nivelul prețurilor terenurilor agricole depinde de o serie de criterii precum factori naționali (legislația), factori regionali (clima și apropierea de rețele și sisteme de irigații), factori de productivitate localizați/specifici (calitatea solului, panta sau drenajul). Utilizând metodologia convenită la nivel european, în România, în anul 2022, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 39.704 lei/ha. Cel mai scăzut preț mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, 34.743 lei/ha, în timp ce în Regiunea București-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 59.263 lei/ha. În anul 2022, comparativ cu anul precedent, în România s-a înregistrat o creștere de aproximativ 6,1% a prețului mediu pentru terenul arabil, cea mai însemnată creștere fiind observată în Regiunea de Nord- Vest a României (plus 23,5%). Prețul mediu al pășunilor permanente a înregistrat o creștere de aproximativ 6% în anul 2022, față de anul anterior, pe total țară, cea mai importantă creștere fiind în Regiunea Nord-Est (plus 14,9%). În anul 2022, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în Europa a înregistrat variații semnificative. Potrivit datelor disponibile pentru 19 state membre ale UE în anul 2022, prețurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 3.700 euro în medie în Croația și un maxim de 233.230 euro în medie în Malta, în timp ce în România prețul mediu a fost de 8.051 euro/ha. Prețul mediu al pășunilor permanente în statele membre ale UE, în anul 2022, a variat de la un minimum de 1.887 euro/ha în Bulgaria până la un maximum de 46.305 euro în Luxemburg, în timp ce în România prețul mediu a fost de 5.671 euro/ha.
CFR Călători va emite, de la 1 ianuarie, abonamentele exclusiv în format digital
u este vorba doar despre abonamentele săptămânale și lunare
CFR Călători anunță că, de la 1 ianuarie, va emite abonamentele săptămânale și lunare exclusiv în format digital, fie tip ”card de transport”, fie sub formă de cod QR dinamic. ”În continuarea procesului de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024, CFR Călători va emite abonamentele săptămânale și lunare, exclusiv în format digital, fie tip «Card de Transport», fie sub formă de cod QR dinamic”, anunță, joi, compania CFR Călători. Astfel, abonamentele în format digital se vor putea achiziționa:
- de la casele de bilete - pe card de transport - toate tipurile de abonamente cu plată: lunare cu număr nelimitat de călătorii, săptămânale, lunare cu 5, 10 sau 15 călătorii (la alegerea clientului);
- online pe site și prin aplicația pentru telefon - pe card de transport, doar abonamentele lunare (cu număr nelimitat de călătorii) și cele săptămânale;
- din aplicația pentru telefon - sub formă de cod QR dinamic asociat unui telefon mobil - abonamante cu plată integrală: lunare cu număr nelimitat de călătorii și cele săptămânale; abonamente cu gratuitate sau reducere după caz pentru elevi și respectiv studenți.
- de la automatele de bilete ale CFR Călători – pe card de transport - doar abonamentele lunare (cu număr nelimitat de călătorii) și cele săptămânale.
Ulterior, abonamentele pe card de transport vor putea fi încărcate și online, nemaifiind necesară prezența pasagerilor la casele de bilete sau automate. Potrivit CFR Călători, din luna noiembrie, pasagerii au la dispoziție titluri de călătorie de tip abonamente lunare și săptămânale în format digital. Abonamentele cumpărate prin aplicația “CFR Călători bilete online” sub formă de COD QR dinamic pot fi utilizate numai pe ruta și la rangul de tren pentru care au fost emise. În această etapă de dezvoltare a aplicației, pentru acest tip de abonament este posibilă rezervarea locului de la personalul de tren, în măsura în care există locuri libere.
PIB-ul estimat pentru 2022 a ajuns la 1.401 miliarde lei prețuri curente
Produsul Intern Brut al României, estimat pentru anul 2022 – date semidefinitive – a fost de 1.401.345.400.000 lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,1% față de anul 2021, anunță Institutul Național de Statistică (INS). ”Produsul intern brut estimat pentru anul 2022 – date semidefinitive a fost de 1.401.345 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 4,1% față de anul 2021. Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2022 s-a redus cu 0,6%”, arată datele INS. În anul 2022, modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat:
Agricultura, silvicultura și pescuitul, de la -0,5% la -1,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -11,8 puncte procentuale (de la 88,4% la 76,6%);
Industria, de la -0,5% la -0,9%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -2,3 puncte procentuale (de la 97,7% la 95,4%);
Construcțiile, de la plus 0,7% la plus 0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -8,7 puncte procentuale (de la 111,2% la 102,5%);
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hoteluri și restaurante, de la plus 1,2% la plus 1,5%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 0,4 puncte procentuale (de la 106,7% la 107,1%);
Informațiile și comunicațiile, de la plus 1,3% la plus 1,6%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 2,7 puncte procentuale (de la 120,0% la 122,7%);
Intermedierile financiare și asigurările, de la plus 0,0% la -0,5%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -18,0 puncte procentuale (de la 100,8% la 82,8%);
Tranzacțiile imobiliare, de la plus 0,7% la plus 0,9%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 3,2 puncte procentuale (de la 108,4% la 111,6%);
Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport, de la plus 0,9% la plus 1,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 4,6 puncte procentuale (de la 113,1% la 117,4%);
Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială, nu a suferit modificari (plus 0,2%), modificarea volumului de activitate scazand cu -0,6 puncte procentuale (de la 101,7% la 101,1%);
Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii, de la plus 0,2% la plus 0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu plus 9,6 puncte procentuale (de la 107,5% la 117,1%);
BNR: Peste 21 milioane de carduri erau active în România, la finele lunii iunie 2023
Numărul total de carduri active era, la finele lunii iunie 2023, de 21.078.127 de unități, în creștere cu 442.781 carduri, comparativ cu sfârșitul anului trecut, arată datele centralizate de Banca Națională a României (BNR). Dintre acestea, 20.958.154 aveau funcție de numerar, cu 388.146 mai multe în comparație cu finele lunii decembrie 2022. Pe de altă parte, la 30 iunie 2022, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.244, în creștere cu 104 față de finele anului trecut, cel al POS-urilor se situa la 409.072 (plus 35.265), în timp ce punctele EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) ajunsese la 399.132 (plus 33.341).
Inteligența artificială nu poate fi declarată ca inventatoare într-o cerere de brevet
Inteligența artificială nu poate fi declarată ca inventatoare într-o cerere de brevet, a hotărât miercuri cea mai înaltă instanță din Marea Britanie, într-o decizie care ar putea avea un impact semnificativ pe măsură ce instrumentele de AI sunt tot mai utilizate, transmite CNBC. Cazul are legătură cu două cereri de brevet depuse de Stephen Thaler în 2018, una pentru o formă de ambalaj alimentar și una pentru un tip de lumină intermitentă. În loc să se declare inventator, și-a numit aparatul AI, numit ”DABUS”. Apoi a afirmat că dreptul personal la brevete este ”proprietatea mașinii de creativitate ‘DABUS’”. Oficiul de Proprietate Intelectuală din Regatul Unit a răspuns inițial că nu a respectat prevederile privind brevetele, care cer ca o persoană să fie declarată ca inventatoare și pentru o descriere a modului în care drepturile sale de proprietate au derivat de la acea persoană (în acest caz AI). Thaler a contestat decizia și a susținut că a îndeplinit toate cerințele din legislația privind brevetele din 1977, care a fost respinsă. El a făcut recursuri suplimentare la Înalta Curte și la Curtea de Apel din Regatul Unit, dar ambele i-au respins cererea, negând că AI ar putea fi listată ca inventator. În hotărârea sa de miercuri, Curtea Supremă a declarat că nu se pronunță cu privire la întrebarea generală dacă progresele tehnice create de instrumentele și mașinile alimentate cu inteligență artificială ar trebui să fie brevetabile sau dacă sensul termenului ”inventator” ar trebui extins. Cu toate acestea, a constatat că, în conformitate cu legislația în vigoare privind brevetele, ”inventatorul” specificat trebuie să fie ”o persoană fizică”. De asemenea, a respins afirmația lui Thaler că ”el avea totuși dreptul să depună cereri și să obțină acordarea de brevete pentru invențiile descrise și dezvăluite în fiecare dintre cereri, pe baza dreptului său de proprietate asupra DABUS”.
Warner Bros. Discovery și Paramount Global, în discuții pentru a fuziona
Warner Bros. Discovery și Paramount Global au purtat discuții cu privire la o potențială fuziune a celor două companii media, a confirmat Variety. Directorul general al Warner Bros. Discovery, David Zaslav, s-a întâlnit cu directorul general al Paramount Global, Bob Bakish, în cadrul unui prânz de lucru, marți, la New York, unde au discutat despre o posibilă fuziune, au declarat sursele Variety. Zaslav a discutat, de asemenea, cu Shari Redstone, a cărei companie National Amusements Inc. deține o participație de control la Paramount Global, despre o potențială combinație a companiilor. Reprezentanții Paramount Global și WBD au refuzat să comenteze. Axios a relatat pentru prima dată despre aceste discuții. Termenii unei posibile fuziuni a companiilor nu au putut fi aflați. Ambele companii au apelat la bancheri, dar stadiul discuțiilor este descris ca fiind preliminar. La sfârșitul celui de-al treilea trimestru, Paramount Global a raportat o datorie pe termen lung de 15,6 miliarde de dolari, considerabil mai puțin decât WBD - a cărei datorie se ridica la 43,5 miliarde de dolari. Dar în ceea ce privește valoarea de piață, Warner Bros. Discovery are o capitalizare de piață de 28,4 miliarde de dolari la închiderea ședinței de tranzacționare din 20 decembrie, față de 10,3 miliarde de dolari pentru Paramount Global.
Rosneft va discuta cu Berlinul o posibilă vânzare a activelor germane
Reprezentanții Rosneft vor călători vineri la Berlin pentru a discuta despre o posibilă vânzare a activelor germane ale gigantului petrolier rus, printre alte opțiuni, cu oficiali guvernamentali, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu chestiunea. Întâlnirea este prima de acest gen de când Berlin a plasat sub tutelă unitățile locale ale Rosneft, care deține 54,17% din rafinăria PCK Schwedt, păstrând Rosneft drept proprietar legal al participaiei, dar blocându-i capacitatea de a exercita controlul. De asemenea, vizita vine la o săptămână după ce Shell a anunțat vânzarea pachetului de 37,5% din rafinăria care furnizează cea mai mare parte a combustibilului din Berlin, către Prax Group din Marea Britanie, și după ce Rosneft a depus un dosar la Curtea Constituțională Federală a Germaniei împotriva tutelei. Vânzarea pachetului de acțiuni al Rosneft este o opțiune care va fi discutată în cadrul întâlnirii cu Philipp Steinberg, șeful unității de stabilizare economică și securitate energetică din Ministerul Economiei, a spus sursa.
Încrederea consumatorilor din SUA este în creștere
Încrederea consumatorilor din SUA a crescut în decembrie la cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni, americanii devenind din ce în ce mai optimiști cu privire la condițiile actuale și viitoare de afaceri, precum și cu privire la piața muncii, ceea ce ar putea ajuta la susținerea economiei la începutul anului viitor, transmite Reuters. Creștere încrederii raportată miercuri de Conference Board a avut loc la toate grupele de vârstă și nivelurile de venituri ale gospodăriilor. Deși consumatorii au continuat să-și facă griji cu privire la inflație, mulți plănuiesc să cumpere vehicule cu motor, case și electrocasnice majore, cum ar fi frigidere și uscătoare de rufe în următoarele șase luni. Indicele de încredere a consumatorilor al Conference Board a crescut la 110,7 în această lună, cea mai mare valoare din iulie, de la nivelul de 101,0 revizuit în scădere în noiembrie. Economiștii chestionați de Reuters au estimat că indicele va crește la 104,0, de la nivelul 102,0 raportat anterior. Creșterea încrederii a fost cea mai mare în rândul gospodăriilor din grupa de vârstă 35-54 de ani și cu venituri anuale de cel puțin 125.000 de dolari.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
