Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Patronii cer ca o parte din salariul minim să fie neimpozabilă

Ziarul de Vrancea
7 dec 2022 421 vizualizări

 Jianu (CNIPMMR): Discuțiile pe salariul minim trebuie să continue; obiectivul e ca mai mulți bani să rămână la angajați

Discuțiile privind salariul minim pe economie trebuie să continue, iar noi am cerut suplimentar ca 250 de lei să fie neimpozabili peste cei 3.000 de lei, nivel deja agreat, pentru că obiectivul este ca mai mulți bani să ajungă la angajați, a declarat, ieri, într-o conferință de presă, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu. "Primul mesaj și primul subiect pe care îl abordăm, astăzi, este legat de salariul minim pe economie și refacem apelul către Guvernul României de a continua discuțiile cu privire la stabilirea salariului minim pe economie pentru 2023. Sigur, salariul minim pe economie sau nivelul acestuia l-am stabilit și agreat împreună, și anume 3.000 de lei cu cei 200 de lei deductibili. Ceea ce însă noi considerăm necesar în a continua discuțiile e legat de suma suplimentară, voluntară, pe care angajatorii o pot oferi angajaților. Noi am cerut suplimentar ca 250 de lei să fie neimpozabili peste cei 3.000 de lei, ajungând astfel tot la 450 de lei cum am cerut inițial, care să fie neimpozabili. Obiectivul declarat al Consiliului Național al IMM-urilor a fost întotdeauna ca mai mulți bani să ajungă efectiv la angajați, pentru că de fiecare dată când salariul minim pe economie se stabilește are o anumită structură, la o anumită sumă, iar cel care câștigă întotdeauna este statul, aproape jumătate din sarcina fiscală mergând către stat (...)", a precizat Jianu. Acesta a adăugat că, în cazul în care vor exista și cei 250 de lei suplimentari, neimpozabili, salariul minim net va ajunge la valoarea de 2.114 lei. "Noi, inițial, am cerut de la 2.550 de lei mărirea cu 450 de lei și întreaga sumă să ajungă efectiv în buzunarul angajaților. Astfel, am fi ajuns la un net de 1.974 de lei. În acest moment, cu 200 de lei deducere pentru salariul minim pe economie, netul este la 1.864 de lei și, în condițiile în care noi mai cerem suplimentar, voluntar, încă 250 de lei neimpozabil, netul ar ajunge la 2.114 lei. Considerăm că discuțiile trebuie continuate. De altfel, discuțiile pe salariul minim pe economie ar însemna că punem bazele și pentru anul 2024. Această mărire voluntară, neimpozabilă, poate sta la baza unei măriri a salariului minim pe economie pentru 2024", a spus președintele CNIPMMR. În viziunea lui Jianu, discuția privind majorarea salariului minim în plată "e foarte târzie", în condițiile în care "toate bugetele companiilor din România au fost deja realizate". "Nu e normal și nu ne ascundem în spatele faptului că e foarte târzie această discuție. Suntem în decembrie și discutăm cu aplicabilitate de la 1 ianuarie. Or, toate bugetele companiilor din România au fost deja realizate. E târziu... De aceea, noi încercăm să punem bazele unor discuții multianuale, unor discuții care să aibă în spate mecanisme, unor discuții care să aibă în spate predictibilitate. Sperăm ca, în zilele următoare, să avem din nou întâlnire cu prim ministrul, cu Guvernul României pentru continuarea negocierilor pe salariul minim pe economie și, din informațiile pe care eu le dețin, aceste întâlniri vor avea probabil loc la începutul săptămânii viitoare, luni sau sau marți, pentru a încheia acest subiect", a subliniat Florin Jianu. CNIPMMR a organizat, joi, o conferință de presă în care au fost prezentate, printre altele, propuneri privind salariul minim brut garantat în 2023.

Fondurile de pensii private din România au cumulat active de 92,04 miliarde lei

u așa arată datele publice prezentate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară

Fondurile de pensii private din România au cumulat active în cuantum de 92,04 miliarde lei la finalul lunii septembrie 2022, în creștere cu 2% comparativ cu luna septembrie a anului anterior, dar în scădere cu 0,5% comparativ cu decembrie 2021, potrivit unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară. Comparativ cu luna iunie 2022, activele totale ale fondurilor de pensii private au crescut cu 1,5%. Astfel, la finalul primelor nouă luni ale anului 2022, fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II) au cumulat active în cuantum de 88,71 miliarde lei, cu 2% mai mult față de luna septembrie a anului anterior, în scădere cu 0,5% comparativ cu finalul anului 2021 și în creștere cu 1,5% comparativ cu luna iunie 2022. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au cumulat active în valoare de 3,34 miliarde de lei, cu 0,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului anterior, în scădere cu 2% față de luna decembrie 2021 și în creștere cu 1,1% comparativ cu luna iunie 2022. La 30 septembrie 2022, erau înscriși 8.512.355 de participanți la cele 17 fonduri de pensii private, în creștere față de finalul lunii decembrie 2021, când au fost înregistrați 8.357.559 de participanți. Numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la 30 septembrie 2022 a fost de 7.908.319 de persoane, față de 7.793.087 de persoane înregistrate în luna decembrie a anului 2021. Numărul de participanți înregistrați în sistemul pensiilor facultative, la 30 septembrie 2022, a fost de 604.036 de persoane, comparativ cu 564.472 de persoane înregistrate la 31 decembrie 2021. Conform ASF, politica investițională din cadrul portofoliilor de active ale fondurilor de pensii private continuă să fie concentrată pe piața locală de capital, în timp ce ponderea investițiilor în instrumente cu venit fix reprezenta 74% din totalul portofoliului investițional al fondurilor de pensii private, iar un procent de 21% a fost investit în acțiuni la finalul primelor nouă luni ale anului 2022. Raportul amintește că Uniunea Europeană și zona euro au înregistrat creșteri economice consistente în primele două trimestre ale anului 2022, însă în trimestrul III creșterea reală a PIB a încetinit semnificativ. În trimestrul IV al anului 2022, Comisia Europeană prognozează intrarea în recesiune a UE, zonei euro și majorității statelor membre. În România, în trimestrul III 2022, creșterea PIB a fost superioară creșterii din UE și zona euro. Totuși, pentru anul 2023, cele mai recente prognoze ale principalelor instituții internaționale semnalează o înrăutățire a perspectivelor economice.

Vasilescu (BNR): Pentru noi această inflație este nedreaptă

Inflația este nedreaptă pentru societatea românească, pentru că n-am făcut nimic ca să o aducem, iar la această oră băncile centrale sunt singurele care pot să lupte eficient cu inflația, având o armă urâtă de toată lumea și anume dobânda de politică monetară, a declarat, miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Națională a României. "Dacă privim ce se întâmplă în interiorul societății românești, aș putea să spun că pentru noi, și nu cred că greșesc, această inflație este nedreaptă, pentru că n-am făcut nimic ca s-o aducem. Practic, inflația a început în ianuarie 2021, treptat, așa, încetul cu încetul, și dintr-o dată a luat avânt. Toată lumea întreabă: Cum vom ieși? Cum se va termina? Inflația este ca un avion cu reacție. Pleacă pe pistă cu viteză, la un moment dat se desprinde de pistă, face unghi drept și o zbughește către cer? Așa, dintr-o dată. Când se întoarce la aterizare, e mai complicat. Vine încet...avioanele astea cu reacție au nevoie de o pistă lungă, la un moment dat mai dau drumul și la o umbrelă. Cam așa a început inflația și cam așa se va încheia. Când? Marile centre de analize din lume spun în anii, nu 2023, ci 2024-2025. Atunci inflația ar trebui să ajungă în matca ei de 2%. 2% consideră toată lumea noastră, din America și până în Japonia, că ar fi inflația ideală.(...) Și la această oră, băncile centrale sunt singurele care pot să lupte eficient cu inflația, având această armă urâtă de toată lumea: dobânda de politică monetară", a spus Vasilescu la Gala Financial Intelligence. El a subliniat că în 2020, lună de lună, din ianuarie și până în decembrie, România a avut constant, în tabloul european al celor 27 de state membre UE, "absolut cea mai bună poziție". "Sunt foarte multe voci care spun lucruri neadevărate despre inflația din România. Sigur că inflația este mare, dar din zona aceasta, care exprimă de fapt o anumită conjunctură, anumite condiții sociale, politice, economice, în zona asta noi avem din nou cea mai bună poziție. Bulgarii sunt deasupra noastră, cu inflație mai mare, ungurii sunt cu inflație mai mare, polonezii cu inflație mai mare, cehii sunt cu foarte multe procente peste noi. Așa era și atunci ", a explicat oficialul BNR.

Companiile tehnologice din Europa au pierdut 400 de miliarde de dolari din valoare

Valoarea de piață a industriei tehnologice din Europa a scăzut cu peste 400 de miliarde de dolari în acest an, potrivit companiei de investiții Atomico, citată de CNBC. Valoarea combinată a tuturor firmelor tehnologice europene publice și private a scăzut la 2.700 miliarde de dolari, de la un vârf de 3.100 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2021, a declarat miercuri Atomico, în raportul său anual ”Starea tehnologiei europene”. Cifrele subliniază că 2022 a fost un an dificil pentru tehnologie. Odată ce companiile de tehnologie bogate și-au văzut acțiunile sub presiunea factorilor globali, între care invazia Rusiei în Ucraina și o politică monetară mai strictă a băncilor centrale. Rezerva Federală și alte bănci centrale măresc ratele dobânzilor și inversează stimulentele din perioada pandemiei pentru a împiedica accelerarea inflației. Acest lucru i-a determinat pe investitori să își reevalueze pozițiile față de companiile tehnologice cu pierderi, ale căror evaluări se bazează de obicei pe așteptările referitoare la fluxurile viitoare de numerar. ”A fost un an greu, război în Ucraina, inflație, creșteri ale ratelor dobânzilor, tensiuni geopolitice pe tot continentul. Este cel mai provocator mediu macroeconomic de la criza financiară globală”, a declarat Tom Wehmeier, partener la Atomico, pentru CNBC. În Europa, unele companii au înregistrat scăderi abrupte ale valorilor lor de piață. Evaluarea Klarna, grupul suedez specializat în sistemul ”cumpără acum, plătește mai târziu”, a scăzut cu 85%, de la 45,6 miliarde dolari la 6,7 miliarde dolari. Între timp, acțiunile serviciului de streaming de muzică Spotify au scăzut cu peste 60% în ultimul an. Finanțarea totală cu capital de risc a startup-urilor europene este de așteptat să scadă la 85 de miliarde de dolari în acest an, potrivit raportului Atomico, care se bazează pe date cantitative și sondaje din 41 de țări. Aceasta reprezintă în scădere cu 18% față de cele peste 100 de miliarde de dolari atrase de startup-urile europene în 2021.

IATA: Industria aeriană globală va reveni la rentabilitate anul viitor

Industria aeriană globală urmează să revină la rentabilitate anul viitor, după o scădere de aproape trei ani alimentată de pandemia de Covid-19, potrivit așteptărilor Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA), care anticipează ca sectorul va înregistra un profit net ”mic”, de 4,7 miliarde de dolari în 2023, cu peste 4 miliarde de pasageri gata să călătorească cu avioanele, transmite CNBC. Directorul general Willie Walsh a declarat pentru CNBC că previziunile marchează ”un pas în direcția cea bună” pentru o industrie afectată de restricțiile de călătorie induse de pandemie și de lipsa de personal rezultată. ”Recuperarea merge bine. șExistăț încă un drum lung de parcurs pentru a ne întoarce unde eram în 2019, dar ne îndreptăm în direcția cea bună”, a spus Walsh pentru CNBC. Creșterea prognozată, prezentată într-un nou raport, indică primul an profitabil pentru sectorul aerian din 2019, când profiturile nete au fost de 26,4 miliarde de dolari, și semnalează o îmbunătățire a perspectivei publicată de asociație în iunie, când a spus că profitabilitatea este ”aproape”. Pentru 2022, IATA și-a redus, de asemenea, previziunile privind pierderile la nivel de industrie la 6,9 miliarde de dolari, de la 9,7 miliarde de dolari antncipată în iunie.

Prețurile petrolului au scăzut la noi minime ale acestui an

Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu aproape 3%, la noi minime ale acestui an, în tranzacții volatile, după ce datele guvernamentale americane au arătat o creștere neașteptat de mare a stocurilor de combustibili, alimentând temerile legate de cererea pe o piață deja speriată de o economie incertă, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrarea în februarie au scăzut cu 2,18 dolari, la 77,17 dolari pe baril, reprezentând o pierdere de 2,8%. Prețul țițeiului american a coborât cu 2,24 dolari, la 72,01 dolari pe baril. Ambele contracte de referință au încheiat tranzacțiile la noi minime ale acestui an. Stocurile de produse distilate din SUA au înregistrat o creștere de 6,2 milioane de barili, potrivit Energy Information Administration, depășind cu mult estimările pentru o creștere de 2,2 milioane de barili. Stocurile de benzină au urcat cu 5,3 milioane de barili față de așteptările pentru o creștere de 2,7 milioane de barili. Creșterea stocurilor de combustibili a depășit o reducere de 5,2 milioane de barili a stocurilor de țiței.

Economia Japoniei ar putea intra în recesiune anul viitor

Economia Japoniei va intra în recesiune pe măsură ce creșterea exporturilor va încetini, potrivit așteptărilor economiștilor de la Capital Economics, transmite CNBC. ”Credem că economia japoneză va intra într-o recesiune cândva anul viitor”, a declarat Marcel Thieliant, economist senior japonez la Capital Economics. El a mai spus că recesiunea va fi ”în mare parte determinată de o scădere a exporturilor și, de asemenea, de o precauție mai mare, ceea ce se întâmplă de obicei atunci când exporturile încep să scadă”. Japonia a raportat cel mai recent un deficit comercial peste așteptări, de 15 miliarde de dolari pentru luna octombrie. Exporturile au crescut cu 25,3%, mai lent decât o creștere anuală de 28,9% observată în septembrie. Între timp, importurile au avansat în octombrie cu 53,5% de la an la an, mai mult decât o creștere anuală de 45% în luna precedentă. Japonia urmează să raporteze datele comerciale lunare pe 15 decembrie. Separat, Japonia va publica joi PIB-ul revizuit din trimestrul al treilea. Analiștii chestionați de Reuters anticipează o contracție anuală de 1,1% pentru perioada iulie-septembrie, după ce economia a înregistrat o contracție de 1,2% în trimestrul precedent.

Datele salvate pe iCloud vor putea fi protejate cu criptarea E2E

Apple le va oferi utilizatorilor opțiunea criptării end-to-end a datelor personale salvate în iCloud, însă, în acest caz, recuperarea datelor va cădea exclusiv în sarcina utilizatorilor. În prezent, backup-urile făcute prin iCloud sunt criptate, însă cheile de verificare se află în posesia Apple, care le poate folosi pentru recupere, în cazul în care utilizatorul pierde sau uită informațiile folosite pentru autentificare. Începând cu iOS 16.2, va exista o nouă opțiune, numită Advanced Data Protection. Aceasta va folosi criptarea end-to-end pentru securizarea datelor personale salvate în iCloud. Advanced Data Protection va cripta datele următoarelor aplicații și servicii: backup-uri, mesaje, iCloud Drive, Notes, Photos, Reminders, bookmark-uri de Safari, Siri Shortcuts, Voice Memos și cardurile din Wallet. În fapt, doar e-mail-ul, calendarul și contactele nu vor fi criptate prin Advanced Data Protection. Asta din cauza modului în care acestea sunt legate de restul aplicațiilor din sistemul de operare. Acest mod va însemna două lucruri. În primul rând, datele vor fi mai sigure și nici Apple nu va mai avea acces la ele. În al doilea rând, tocmai din această cauză, Apple nu va mai putea ajuta utilizatorul să redobândească accesul în cazul în care acesta nu mai poate să se logheze.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.