MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: OMV schimbă strategia și se delimitează de Rusia. Austriecii caută gaze în altă parte
Impozit minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari, impozit suplimentar pentru companiile din energie și bănci sunt principalele ținte din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024 - 2026
Companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de minimum 1% pe cifra de afaceri, în timp ce operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale, cu afaceri ce depășesc 50 de milioane de euro, vor avea de achitat un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări, reiese din Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2024 - 2026, publicată miercuri de Ministerul Finanțelor. "Se va impune un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; impozitul se aplică veniturilor totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizare" se precizează în document. De asemenea, instituțiile de credit vor plăti un impozit suplimentar calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare de 2% în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2025, respectiv de 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Documentul oficial arată că valoarea cifrei de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe și comisioane, respectiv alte categorii de venituri. În același timp, începând din 2024 se introduce impozit suplimentar pentru operatorii din sectoarele petrol și gaze naturale, care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro. Acesta va fi 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiții și amortizări. În ceea ce privește microîntreprinderile, Strategia fiscal-bugetară prevede, pentru anul viitor, instituirea a două cote de impozitare pe veniturile acestora. Astfel, este vorba despre o cotă de 1% pentru microîntreprinderile care realizează venituri ce nu depășesc 60.000 euro, respectiv de 3% pentru microîntreprinderile care au venituri ce depășesc 60.000 euro sau desfășoară activități, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilități de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activități juridice (societățile cu personalitate juridică care nu sunt entități transparente fiscal, constituite de avocați), activități de asistență medicală generală sau specializată, stomatologie. De asemenea, persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator vor fi scutite de la plata impozitului pe venit, dar numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuției datorată la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităților fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028. Totodată, în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară, va exista scutire de la plata impozitului pe venit aplicabilă numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parțial, și pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. În plus, este eliminată exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, precum și scutirea de la plata contribuției de asigurări sociale datorată de către angajatori pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite, speciale sau în alte condiții de muncă. De la 1 ianuarie 2024, sumele reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă și a voucherelor de vacanță acordate potrivit legii vor fi incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor. "Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe țară", se precizează în documentul de la Finanțe.
Pensiile se majorează cu 13,8% din ianuarie, iar salariile cu 5%
u munca suplimentară din domeniul bugetar va fi compensată cu timp liber
Pensiile se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, iar salariile de bază ale personalului plătit din fonduri publice vor crește cu 5% de la aceeași dată, excepție făcând personalul din învățământ care va beneficia de o majorare de 20% în două tranșe, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, publicat miercuri. Totodată, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător, cu anumite excepții prevăzute de lege. Pe de altă parte, anul viitor vor primi vouchere de vacanță și indemnizație de hrană numai funcționarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei net/lunar. Valoarea voucherului de vacanță crește de la 1.450 lei/an la 1.600 lei/an pentru a nu fi afectați funcționarii de introducerea CASS de 10% la voucherele de vacanță. Sporul de condiții vătămătoare (sporul de antenă) a fost stabilit la 15% din salariul de bază dar nu mai mult de 1.500 lei brut/lună pentru toate domeniile de activitate din sectorul bugetar. Proiectul de act normativ prevede, de asemenea, desființarea posturilor vacante, diminuarea ponderii funcțiilor publice de conducere în totalul funcțiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8% și limitarea funcțiilor de conducere la maximum 10% pentru celelalte categorii de personal bugetar. De asemenea, pentru constituirea unui serviciu este nevoie de minimum 10 posturi de execuție, pentru o direcție sunt necesare minimum 20 posturi de execuție, iar pentru constituirea unei direcții generale minimum 35 de posturi de execuție. Funcțiile de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreședinte și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora ar trebui să se reducă cu cel puțin 25%. Indemnizația pentru activitatea de liber profesionist, cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, drepturi pentru pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român sunt menținute la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2023 la fel ca și rentele viagere prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000.
Bugetul pentru anul viitor: creștere economică de 3,4% și inflație medie anuală 6%
Bugetul de stat pentru anul viitor este construit pe o creștere economică de 3,4% și o inflație medie anuală de 6% și deficit de 5% din PIB, potrivit Strategiei Fiscal - Bugetare 2024 - 2026 publicate miercuri. "Cererea internă va constitui elementul principal prin componenta investițională reprezentată de formarea brută de capital fix (plus 6,5%), efect al dezvoltării unor proiecte importante de investiții publice și private, concomitent cu o majorare a consumului final, ușor sub cea a produsului intern brut, respectiv 3,3%. Pe latura ofertei, construcțiile vor continua să fie cel mai dinamic sector cu o majorare a VAB de 7,1%, bazată în principal pe atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene. Sectorul terțiar va avea la rândul său un aport pozitiv la avansul economic cu un spor de 3,5%. Pentru industrie s-a prevăzut o creștere modestă a valorii adăugate brute, respectiv de 1,2%, în condițiile menținerii unui context geopolitic incert", se precizează în document. Produsul Intern Brut este estimat la 1.733 miliarde de lei prețuri curente, iar deficitul bugetar la 5% din PIB, în condițiile unor venituri de peste 586 miliarde de lei și ale unor cheltuieli de 673 miliarde de lei. Ponderea cheltuielilor totale în PIB este estimată la 38,8%, iar cea a veniturilor la 33,8% din PIB. Numărul total al șomerilor este estimat la 215.000 persoane iar câștigul salarial mediu net la 4.733 lei
Câștigul salarial mediu net a crescut cu 2,2% în octombrie, la 4.692 de lei
Câștigul salarial mediu net în luna octombrie a fost 4.692 de lei, în creștere cu 99 lei (plus 2,2%) față de luna septembrie 2023, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (11.127 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.591 lei). În luna octombrie 2023, câștigul salarial mediu brut a fost 7.509 lei, cu 159 lei (plus 2,2%) mai mare decât în luna septembrie 2023. Câștigul salarial mediu net a fost 4.692 lei, în creștere cu 99 lei (plus 2,2%) față de luna septembrie 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (11.127 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.591 lei). Comparativ cu luna octombrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 17,1%. Indicele câștigului salarial real a fost 108,4% în luna octombrie 2023 față de luna octombrie 2022. Indicele câștigului salarial real a fost 101,6% în luna octombrie 2023 față de luna septembrie 2023. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 234,6%, cu 3,7 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna septembrie 2023. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna octombrie 2023, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna septembrie 2023, ca urmare a aplicării prevederilor legale, acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
Rata anuală a inflației a scăzut la 6,72%, în luna noiembrie, de la 8,07% în octombrie
Rata anuală a inflației a scăzut în luna noiembrie la 6,72%, de la 8,07% în octombrie, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 6,84%, în noiembrie 2023 față de noiembrie 2022, mărfurile nealimentare cu 5,08%, iar serviciile cu 11,18%. ”Indicele prețurilor de consum în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 99,99%. Rata inflației de la începutul anului (noiembrie 2023 comparativ cu decembrie 2022) a fost 6,3%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2022 a fost 6,7%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) față de precedentele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) a fost 11,2%”, arată datele INS. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 99,90%. Rata anuală a inflației în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 6,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) față de precedentele 12 luni (decembrie 2021 – noiembrie 2022) determinată pe baza IAPC a fost 10,3%. Dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit berea, cu 16,17%, în noiembrie 2023 față de noiembrie 2022, și cu 0,13% față de octombrie 2023, dar și peștele proaspăt, cu 16,13%, în noiembrie 2023 față de noiembrie 2022, și cu 0,39% față de octombrie 2023. Uleiul comestibil s-a ieftinit cel mai mult, cu 27,51%, în noiembrie 2023 față de noiembrie 2022. Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 23,58%, în noiembrie 2023 față de noiembrie 2022, și cu 1,52% față de octombrie 2023. Energia electrică s-a ieftinit cu 11,54%, în noiembrie 2023 față de noiembrie 2022.
Înmatriculările de autoturisme ecologice au crescut în România cu 31,5%
Numărul autoturismelor "verzi", înmatriculate în România în primele 11 luni ale anului, a crescut cu 31,5% față de aceeași perioadă din 2022, în timp ce cota de piață a ajuns la 24,1%, arată datele publicate, miercuri, de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), pe baza statisticii Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV). La nivel general, din ianuarie până la finele lunii noiembrie 2023, înmatriculările de autoturisme noi au fost în creștere cu 13,8%, comparativ cu anul precedent. Pe piața națională în topul primelor zece mărci de autoturisme și autovehicule comerciale, pe primul loc se află Dacia - cu 42.706 de unități. Pe pozițiile următoare se situează Renault - cu 13.878 de unități, Toyota (10.598), Volkswagen (10.251), Skoda (9.623), Ford (9.245), Mercedes Benz (8.318), Hyundai (8.183), Suzuki (4.420) și BMW (4.320). Conform datelor oficiale, autoturismele (care reprezintă aproximativ 83% din total) au consemnat, în luna noiembrie 2023, un volum de 10.994 de unități, cu 0,4% mai mult decât în luna similară din 2022.
Inteligența Artificială poate face multe, dar nu chiar totul
Tehnologia Inteligenței Artificiale Generative (AI) poate face multe, dar nu poate face totul, iar în 2024, organizațiile o vor integra pentru a complementa strategii AI specifice industriilor, conform predicțiilor publicate, miercuri, de liderul global în noi tehnologii și analytics, SAS. "Tehnologia AI-ului generativ poate face multe, dar nu poate face totul. În 2024, organizațiile vor trece de etapa în care văd AI-ul generativ ca pe o unealtă de sine stătătoare și o vor integra pentru a complementa strategii AI specifice industriilor. În domeniul bancar, simulările de date privind crizele și analiza de scenarii vor ajuta la predicția riscurilor și evitarea pierderilor. În domeniul sanitar, înseamnă generarea de planuri de tratament individuale. În manufactură, AI-ul generativ poate simula producția pentru a identifica îmbunătățiri în zonele de calitate, fiabilitate, mentenanță, eficiență energetică și randament", susține Bryan Harris, Chief Technology Officer (CTO), în cadrul SAS. O altă predicție pentru anul viitor este că AI va genera locuri de muncă, în ciuda temerilor din 2023, că meseriile ar putea dispărea odată cu implementarea Inteligenței Artificiale. "Un exemplu evident este ingineria de prompt-uri, de mesaje pentru AI, care creează o punte între potențialul unui model și eficiența sa în lumea reală. AI ajută lucrătorii de orice nivel să fie mai eficienți. Și chiar dacă unele tehnologii AI din 2024 sau ulterioare vor genera perturbări pe termen scurt pe piața muncii, acestea vor duce ulterior la apariția multor altor locuri de muncă, ce vor contribui la creșterea economică", a explicat Udo Sglavo, vicepreședinte al Departamentului Advanced Analytics al SAS.
Prețurile petrolului au scăzut cu mai mult de 3%
Prețurile petrolului au scăzut marți cu mai mult de 3%, atingând cel mai redus nivel din ultimele șase luni, pe fondul îngrijorărilor crescânde privind supraoferta și noile date economice din SUA care semnalează o cerere mai scăzută în lunile următoare, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent cu livrare în februarie au scăzut cu 2,90 dolari, sau cu 3,8%, la 73,13 dolari pe baril, iar în timpul tranzacțiilor au coborât până la 73,08 dolari, cel mai redus nivel din iunie. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate cu livrare în ianuarie a scăzut cu 2,79 dolari, sau cu 3,91%, până la 68,53 dolari pe baril. ”Sentimentul negativ față de complexul petrolier încă este copleșitor în acest moment”, a spus analistul Kpler Matt Smith. Cererea slabă și îngrijorările că acordul OPECplus nu va face suficient pentru a limita oferta de petrol continuă să afecteze prețurile, a adăugat el. Atât OPEC și AIE își actualizează previziunile în această săptămână. După publicarea cifrelor referitoare la inflația din SUA aferentă lunii noiembrie, care au confirmat așteptările, investitorii așteaptă acum rezultatul reuniunii Federal Reserve de miercuri.
