Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: O treime dintre firmele locale nu fac nici un fel de investiții

Ziarul de Vrancea
12 feb 2020 627 vizualizări

în țara noastră, un număr de 71% dintre societăți realizează investiții față de 85% la nivelul UE

Activitatea investițională din România rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în contextul în care doar 71% dintre firmele românești au investit în ultimul exercițiu financiar, față de 85% la nivelul UE, conform sondajului de investiții al BEI, prezentat într-o conferință de presă organizată împreună cu Banca Națională a României. Sondajul BEI mai semnalează că deficitul de investiții persistă, în ciuda creșterii economice puternice din ultimii ani, bazată pe consum, iar incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată și indisponibilitatea personalului calificat sunt principalele bariere în calea investițiilor, se menționează într-un comunicat al BNR. Cercetarea BEI subliniază că majoritatea firmelor românești rămân departe de frontiera productivității UE și există puțini lideri. Diferențele de productivitate în cadrul firmelor românești sunt accentuate, majoritatea firmelor rămân cu performanțe reduse și doar 14% reușesc să crească semnificativ productivitatea. "România trebuie să investească în inovație și în noile tehnologii pentru a crește productivitatea și a evita capcana competitivității scăzute. Investițiile sunt necesare și pentru a stimula tranziția spre o economie ecologică și circulară", mai reiese din sondaj. Noile rezultate ale Sondajului de investiții au fost prezentate de Debora Revoltella, directorul departamentului de economie al BEI. Sondajul de investiții, împreună cu Raportul de Investiții BEI, oferă o imagine de ansamblu asupra dinamicii ciclice și structurale a investițiilor și finanțării acestora în Europa, menționează BNR. "Sondajul EIBIS, care se derulează în Europa, inclusiv în România, oferă Băncii Europene de Investiții un instrument pentru implementarea politicilor economice potrivite: de a înțelege unde și ce tip de sprijin este necesar și modul în care BEI poate aduce o valoare reală economiilor și populației. BEI, ca banca-cheie a UE în combaterea schimbărilor climatice, este partenerul natural al României în sprijinirea schimbării țării către o economie cu emisii reduse de carbon și o creștere durabilă", a declarat vicepreședintele BEI, Andrew McDowell. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat că proiectele finanțate de BEI s-au dovedit a fi un catalizator al dezvoltării, cu efect de multiplicare la nivelul tuturor sectoarelor economice. "În calitate de veteran, ca deținător al mandatului de guvernator din anul 1990, știu cu exactitate în ce măsură România a beneficiat de sprijin semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții", a spus Isărescu. În cadrul conferinței s-au dezbătut teme precum nivelul necesar de investiții și barierele în calea acestora, disponibilitatea surselor de finanțare pentru investiții, în special utilizarea fondurilor UE și rolul instrumentelor financiare ale BEI în sprijinirea investițiilor pe termen lung. Discuția s-a concentrat pe diferența de productivitate dintre lideri și firmele cu productivitate scăzută. S-a punctat, de asemenea, modul în care România ar putea trece la o economie cu emisii reduse de carbon și o eficiență energetică mai ridicată. Studiul Grupului BEI oferă informații specifice despre activitățile investiționale ale firmelor românești, planurile și opiniile lor despre barierele investiționale. BEI dezvăluie că deficiența de investiții percepută, exprimând ponderea firmelor care nu au investit suficient în ultimii ani, rămâne peste nivelul UE. Acest lucru confirmă rata scăzută a investițiilor la nivel macroeconomic și calitatea mai scăzută a activelor. Ponderea medie a utilajelor și echipamentelor de ultimă generație și cea a stocurilor de clădiri eficiente din punct de vedere energetic rămân în continuare sub media UE. În urma contracției activității investiționale din 2018, investițiile în România au crescut în 2019, iar așteptările corporative s-au îmbunătățit. Cu toate acestea, mediul macroeconomic în următorii ani va deveni mai dificil, având în vedere temperarea creșterii economice și înrăutățirea balanței fiscale. Chiar și cu un spațiu fiscal limitat, prioritizarea investițiilor publice față de cheltuielile curente și predictibilitatea fiscală mai bună ar stimula investițiile private, necesare tranziției la o economie ecologică, circulară și inteligentă. Investiția firmelor rămâne concentrată pe extinderea capacității de producție și înclinată spre active corporale. Peste 76% din investiții sunt destinate activelor fixe corporale (63% din UE). În schimb, investițiile în cercetare și dezvoltare și alte imobilizări necorporale sunt mai mici. O privire mai atentă asupra activității de inovare a firmelor din România arată că, printre inovatori, o pondere mai mare se bazează pe adopție și nu pe dezvoltare. De asemenea, firmele românești rămân în urma întreprinderilor din UE când vine vorba de adoptarea de tehnologii digitale cheie.


Miracol! Una din fabricile fanion în comunism a scăpat de insolvență

”ieșirea din insolvență a Clujana dă un nou suflu companiei”, susține administratorul special al firmei

Producătorul de încălțăminte Clujana iese din insolvență, la doi ani de la deschiderea procedurii sub coordonarea CITR și ”reintră însănătoșit în circuitul economic”, a anunțat, ieri, CITR. Ieșirea din insolvență a brandului cu o istorie de peste 100 de ani pune în lumină aspectele pozitive ale insolvenței, spun reprezentanții CITR. ”Rolul nostru de administrator judiciar a fost să insuflăm o nouă viziune brandului Clujana și să ne asigurăm că revitalizarea companiei se află pe agenda tuturor stakeholderilor. Am avut mereu în minte alinierea obiectivelor strategice ale tuturor celor implicați, iar experiența vastă în gestionarea echilibrului dintre creditori și companie a facilitat succesul. Clujana va fi mereu unul dintre proiectele de suflet coordonate de CITR”, a declarat Vasile Godîncă-Herlea, managing partner CITR. Măsurile strategice propuse de CITR prin planul de reorganizare au avut obiectivul de a relansa Clujana nu doar la nivel local, ci și național, atât prin dezvoltarea rețelei de distribuție, cât și prin diversificarea liniei de produse. Din 2019, produsele din piele confecționate de Clujana adresează nevoile unui segment de clienți neexplorat, tineri cu vârste cuprinse între 25-40 de ani, fără a-și pierde autenticitatea. ”Ieșirea din insolvență a Clujana dă un nou suflu companiei. În domeniul nostru de activitate este dificil să rămâi competitiv. E nevoie fie să atragi investiții constante, fie să consolidezi business-ul. După reintegrarea în economie ne concentrăm atenția spre consolidare”, a declarat Florin Gliga, administrator special Clujana. Produsele Clujana sunt vândute în prezent în 14 magazine partenere din România ”Pentru acest brand, procedura insolvenței a însemnat readucerea la viață a unui brand istoric și extinderea la nivel național prin deschiderea a patru noi showroom-uri și un magazin online: al doilea show-room în Cluj-Napoca și primele magazine din Sibiu, Oradea, Bistrița”, adaugă CITR. În această perioadă, Clujana și-a îmbunătățit marja pentru comercializarea produselor – până atunci vândute sub media pieței – iar profitul obținut a fost utilizat pentru finanțarea activității curente și creșterea producției. Totodată, compania a redus ponderea serviciilor de tip lohn în cifra de afaceri, cooptând, în schimb, un designer pentru realizarea produselor sub brand propriu, mai spun aceștia. În noiembrie 2019, veniturile provenite din vânzarea produselor Clujana a crescut cu 136% față de anul precedent. Clujana a reușit să își aducă mai aproape publicul tânăr, adaugă casa de insolvență. ”În plus, brandul îndrăgit de generațiile 'Baby Boomers' și 'Generația X' a făcut un pas mai aproape de 'Millenials', printr-o prezență activă și constantă în social media și prin deschiderea magazinului online”, precizează CITR. Potrivit casei de insolvență, pentru asigurarea stabilității și continuității brandului este necesar ca managementul Clujana să continue măsurile strategice adoptate în perioada de reorganizare: anticiparea tendințelor pieței și crearea unui produs competitiv, lansarea de noi colecții cu design modern, menținerea unui preț de vânzare crescut sau în acord cu nevoile de dezvoltare ale companiei și extinderea rețelei de magazine. ”Totodată, monitorizarea atentă și continuă a costurilor de producție și de funcționare este vitală pentru menținerea unei companii sănătoase și sustenabile”, mai declară reprezentanții CITR. Cu o experiență de 20 de ani pe piața insolvenței și peste 1.000 de proiecte gestionate de-al lungul timpului, CITR administrează anual un patrimoniu de peste 650 de milioane de euro și distribuie anual peste 300 de milioane de euro creditorilor.

Grupul Banca Transilvania a primit undă verde pentru preluarea Certinvest Pensii

BT Asset Management S.A.I. (BTAM) și BT Investments au primit de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) aprobarea achiziției a 100% din administratorul de pensii Certinvest Pensii. Grupul Financiar Banca Transilvania a anunțat în octombrie 2019 intenția de a-și extinde serviciile financiare pentru cei peste 3 milioane de clienți printr-o investiție în domeniul pensiilor private. Tot atunci a avut loc semnarea, în București, a unui agajament ferm între BT Asset Management, BT Investments și Certinvest Pensii privind achiziția. ”Pornim cu aproape 10.000 de clienți și cu peste 75 de milioane de lei în administrare. Urmează o perioadă de integrare a Certinvest Pensii în Grupul Financiar BT și de pregătire pentru clienți. Ne adresăm celor care își stabilesc un plan cu bătaie lungă privind pensia privată, apropiați ai brandului BT”, declară Aurel Bernat, director general BT Asset Management. Grupul Financiar Banca Transilvania își propune ca viitoarea companie de pensii BT să devină un jucător cât se poate de relevant pe piață, pe modelul companiilor din Grupul BT. În plus, urmărește stimularea economisirii de termen lung prin Pilonul III de pensii, variantă opțională, dar cu căutare tot mai mare în rândul persoanelor active, dar și oferirea unei alternative de investiții, atât prin pensiile facultative, cât și prin fondurile de investiții, pe fondul trendului ascendent al economisiri. Tranzacția a fost asistată de BT Capital Partners, divizia de investment banking și piețe de capital a Grupului Financiar BT, membru exclusiv în România al alianței internaționale Oaklins. BT Asset Management S.A.I. este compania Grupului Financiar Banca Transilvania, specializată în administrarea de investiții prin fonduri deschise și închise. BTAM are în prezent peste 4,2 miliarde de lei active, 14 fonduri deschise de investiții în administrare și peste 45.000 de clienți. Datoria externă totală a României a crescut cu 6,16 miliarde euro anul trecut, la 106 miliarde euro Datoria externă totală a României a crescut cu 6,16 miliarde euro anul trecut, față de 2018, la 106 miliarde euro, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). În această perioadă, datoria externă publică a ajuns la 39,49 miliarde euro. În 31 decembrie 2018, datoria externă totală era de 99,841 miliarde euro, iar datoria externă publică era 34,850 miliarde euro, potrivit datelor BNR. În 31 decembrie 2019, datoria externă totală a ajuns la 106 miliarde euro, iar datoria externă publică la 39,49 miliarde euro. Din totalul datoriei externe, datoria externă pe termen lung lung a însumat 72,740 miliarde euro la 31 decembrie 2019 (68,6% din totalul datoriei externe), în creștere cu 6,5% față de 31 decembrie 2018. Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2019 nivelul de 33,260 miliarde euro (31,4% din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,4% față de 31 decembrie 2018. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18% în perioada ianuarie - decembrie 2019, comparativ cu 22,3% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2019 a fost de 4,6 luni, în comparație cu 4,8 luni la 31 decembrie 2018. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2019 a fost de 72,2%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

Afacerile cu flori vor crește anul acesta cu aproximativ 15%

Afacerile cu flori vor crește în 2020 cu aproximativ 15%, până la 450 milioane de lei, potrivit estimărilor analiștilor KeysFin. Conform sursei citate, afacerile cu flori au crescut considerabil în ultimii cinci ani, cu 96% față de 2014 și cu 6% față de 2017, la 330 milioane de lei în 2018. "Florile nu sunt doar frumoase, ci pot fi și profitabile. Business-urile din domeniul floral au căpătat avânt în ultimii ani și nu putem să nu remarcăm faptul că peste 90% din antreprenorii din domeniu sunt români. Creativitatea acestora și pasiunea pentru aranjamente florale cu siguranță că și-au spus cuvântul, însă, pentru ca piața locală să înflorească și mai mult, este nevoie de o strategie clară și de investiții susținute și în ceea ce privește cultivarea florilor. Momentan, creșterea acestui sector a venit doar din consum, însă cu siguranță că poate veni și din producție dacă vor exista inițiative în acest sens", a declarat Roxana Popescu, managing director al KeysFin. În 2018, numărul companiilor care activează în domeniu a fost cu 36% mai mare decât în 2014, în urma analizei calitative rezultând peste 830 de companii în industria florilor. Cu toate acestea, nu toate sunt afaceri înfloritoare, semnalează KeysFin, conform căreia din totalul celor peste 830 de companii analizate, 387 au înregistrat profit, 373 au avut pierderi, iar restul au avut un rezultat nul în 2018. Pe de altă parte, în același an, rezultatul net al business-urilor din domeniul floral (profit minus pierdere netă) a evoluat în ritm susținut, reușind să treacă de la o pierdere de 12,5 milioane de lei în 2014, la un profit de peste 20 de milioane de lei în 2018. În topul celor mai mari companii locale din domeniul floral, după cifra de afaceri, se află: Comgaby Moln SRL (florăriile Magnolia: 31,6 milioane de lei), Flowers Market Holland SRL (26,1 milioane de lei) și Flor de los Andes SRL (17,6 milioane de lei în 2018). Toate cele trei sunt deținute de investitori români și, mai mult decât atât, dintre cele peste 830 de companii analizate, doar 20, respectiv 2% - sub marja statistică de eroare de 3%, sunt controlate de investitori străini. Comerțul internațional de plante vii și produse de floricultură al României (exporturi plus importuri) a înregistrat o creștere de 2,7% față de 2017 și 5,8% față de 2014, la aproape 136 milioane de euro în 2018. Analiștii KeysFin atrag însă atenția asupra majorării deficitului comercial (exporturi minus importuri), care a avansat cu 3,5% față de 2017 și a fost cu 6,6% peste nivelul din 2014, la 130 de milioane de euro în 2018. Valoric, România a importat de 50 ori mai multe flori decât a exportat, în 2018, iar principala sursă a importurilor florale din țara noastră este Olanda. Țara lalelelor este așadar furnizorul oficial de flori al României, iar valoarea importurilor a fost de aproximativ 78 milioane de euro, reprezentând aproape 60% din totalul importurilor de plante vii și produse de floricultură de pe plan local. În topul țărilor din care România importă flori se mai regăsesc și Ungaria, cu 12% din total importuri, și Italia, cu 8% din același total. Olanda este de altfel lider de necontestat în domeniu, cu peste 40% din exporturile de flori la nivel global în 2018, aproximativ 3,7 miliarde de dolari, potrivit datelor Statista. Bucureștiul se află pe primul loc în topul județelor în funcție de cifra de afaceri a business-urilor din domeniul floral care au sediul aici, însumând 113 milioane de lei, 34% din totalul la nivel național. Capitala este urmată în clasament de județul Bistrița-Năsăud, cu 10% din total și o cifră de afaceri de 32,5 milioane de lei, și județul Ilfov, cu 9% din total și o cifră de afaceri de 30 milioane de lei. Companiile înregistrate în cele trei județe cumulează peste 50% din totalul cifrei de afaceri locale a acestui sector. În ceea ce privește forța de muncă din domeniu, aceasta a rămas relativ constantă față de 2017. Astfel, în 2018 existau aproximativ 1.600 de angajați activi în industrie, la nivel național, cu 36% mai mulți decât în 2014. Pe de altă parte, costul mediu per angajat a avut o creștere de aproape două ori mai rapidă decât productivitatea medie per angajat, respectiv de 80% în 2018 versus 44% în 2014. KeysFina semnalează că piața de e-commerce din România crește de la an la an, iar obișnuința românilor de a găsi totul la un click distanță se regăsește și în cazul business-urilor florale. Potrivit datelor din domeniu, în 2019 existau aproximativ 150 de magazine online de flori, iar cele mai ocupate luni sunt februarie, martie și decembrie. Sărbătorile locale, precum 1 martie sau Dragobetele, dar și cele internaționale, precum Valentine's Day sau 8 martie, contribuie semnificativ la veniturile comercianților online de flori.

Administrator temporar la Euroins

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a fost desemnat administrator temporar la societatea Euroins, pentru o perioadă limitată de timp, până la numirea noului Consiliu de Administrație, aflat în proces de autorizare. Conform unui comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară, rolul FGA va fi acela de a superviza procedurile și operațiunile curente desfășurate de societate, în acest interval. "ASF menționează că numirea unui administrator temporar nu reprezintă instituirea procedurii de administrare specială. Administrarea specială este o măsură care se aplică de regulă în cazul deteriorării situației financiare a unei societăți. Autoritatea respinge orice speculație care se poate face în această privință în cazul Euroins", se menționează în comunicat. Autoritatea subliniază că Euroins îndeplinește indicatorii de prudențialitate, atât în ceea ce privește cerințele minime de capital (MCR - Minimum Capital Requirement), cât și în ceea ce privește cerințele de capital de solvabilitate (SCR - Solvency Capital Requirement). Miercuri, Consiliul ASF a decis sancționarea societății Euroins cu amendă în cuantum de 500.000 de lei, ca urmare a încălcării unor prevederi ale Legii 132/2017. Consiliul ASF a impus măsuri de natură operațională menite să conducă la remedierea deficiențelor constatate.

Rata anuală a inflației a scăzut în ianuarie până la 3,6%

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut în ianuarie până la 3,6%, după ce a urcat în decembrie 2019 la 4,04%, în condițiile în care prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a scăzut în ianuarie, față de decembrie, cu 2,1%, potrivit datelor publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). În ianuarie, față de aceeași lună a anului anterior, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,75%, prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 2,68%, iar prețurile serviciilor au crescut cu 4,01%. Totodată, în ianuarie, față de decembrie, printre cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la transportul aerian (50,34%), servicii poștale (7,4%) și alte legume și conserve de legume (3,68%). În ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a scăzut, față de decembrie, cu 2,1%.  În februarie, Banca Națională a României (BNR) a scăzut de la 3,1% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an, în contextul în care cererea a rămas robustă, pe fondul creșterilor salariale și a creditării, dar rămân incertitudini legate inclusiv de politica fiscală într-un an electoral. Totodată, BNR a anunțat menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,50% pe an, dar și reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 6% de la 8%.

Deficitul de cont curent se apropie de 10,5 miliarde euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 10,48 miliarde euro în 2019, cu 16,94% mai mare față de cel înregistrat în anul anterior, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni. În 2018, deficitul de cont curent a fost de 8,96 miliarde euro, potrivit datelor BNR.  Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României.  Deficitul comercial al României a avansat cu 14,3% în 2019, la 17,28 miliarde de euro, față de anul anterior, arată datele publicate, recent, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor BNR, balanța bunurilor a consemnat, în 2019, un deficit de 17,36 miliarde euro, în creștere cu 2,55 miliarde euro față de anul anterior. Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 194 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 533 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 309 milioane euro. În 2019, investițiile directe ale nerezidențilore în România au însumat 5,296 miliarde euro (comparativ cu 5,266 miliarde euro în 2018), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 5,177 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 119 milioane euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.