MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O treime dintre angajați se gândesc să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni
Principalele două motive sunt: dorința de a primi un salariu mai mare și menținerea unui echilibru echitabil între viața profesională și cea privată
Aproximativ 35% dintre angajați se gândesc să-și schimbe locul de muncă în următoarele 12 luni, în urma pandemiei, printre motivele invocate cel mai des de către respondenți fiind dorința de a primi un salariu mai mare și menținerea unui echilibru între viața profesională și cea privată, arată un raport recent realizat de Kaspersky. "Având în vedere pandemia globală COVID-19, 35% dintre angajați se gândesc să treacă la un nou loc de muncă în următoarele 12 luni, așa cum a dezvăluit raportul Kaspersky "Securing the Future of Work". Principalele două motive pe care oamenii le-au invocat pentru această schimbare legată de carieră sunt atât naturale, cât și de înțeles în aceste circumstanțe. Acestea includ dorința de a primi un salariu mai mare (49%) și menținerea unui echilibru echitabil între viața profesională și cea privată (41%)", se menționează în comunicat. Potrivit raportului, în ciuda incertitudinilor de pe piața muncii, oamenii încă țin cont de ambițiile pe care le au. "În timp ce aproape fiecare a doua persoană ar prefera să rămână în poziția actuală (48%), mulți angajați încă se simt încurajați să-și reconfigureze zilele de lucru pentru a se potrivi mai bine cu viața lor personală. Pe fondul restricțiilor de circulație și al lucrului de la distanță, aceștia au avut, de asemenea, mai mult timp pentru a reflecta la viitoarele lor cariere, pentru a se perfecționa sau a învăța ceva nou", susțin specialiștii Kaspersky. Astfel, indiferent de direcția pe care o aleg, cel mai întâlnit motiv invocat de ei pentru a încerca un nou loc de muncă este reprezentat de obținerea unui salariu mai bun (49%). Crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și viața personală este al doilea motiv important, subliniat de 41% dintre respondenți. Pandemia a scos la iveală bucuria de a petrece mai mult timp acasă, cu familia, precum și tendința de a investi timp în interese personale și hobby-uri. Este posibil ca angajații să dorească să mențină această oportunitate deschisă și pe viitor. După salariu și confort personal, căutarea unui rol care să merite eforturile și care să fie mai interesant este al treilea cel mai important motiv întâlnit în rândul respondenților (35%). S-ar putea ca evenimentele din 2020 să le permită angajaților să-și regândească job-ul actual și să-și dea seama de valoarea timpului lor și de modul în care vor să-l petreacă. "Prin regândirea dorințelor și a capacităților lor, oamenii vor crea o noua realitate de lucru. Fie că își schimbă locul de muncă sau își păstrează rolurile actuale, se vor strădui să mențină beneficiile muncii la distanță și condițiile de lucru mai confortabile. Dar pentru a realiza acest lucru, angajații trebuie să aplice atitudinea adecvată, să învețe să fie flexibili și să lucreze mai inteligent. Și, desigur, trebuie să își organizeze mediul de lucru și să își asume responsabilitatea pentru fiabilitatea și securitatea acestuia. La urma urmei, acest lucru poate deveni chiar și un avantaj competitiv în ochii angajatorilor", spune Sergey Martsynkyan, Head of B2B Product Marketing la Kaspersky. Pentru a descoperi cum va arăta viitorul muncii și cum se adaptează oamenii la noile condiții, Kaspersky prezintă noul joc video de aventură: "Own Your Future". Prin parcurgerea unei zile lucrătoare, acesta descrie obiceiurile și deciziile care îi vor ajuta pe angajați să-și controleze viitorul.
Situație extrem de gravă pe drumurile publice
u jumătate dintre cele 64.000 de mașini verificate în trafic de Registrul Auto Român în 2020 aveau deficiențe tehnice majore și periculoase
Registrul Auto Român (RAR) a anunțat miercuri că a verificat în trafic, din punct de vedere tehnic, pe parcursul anului 2020, 64.096 de vehicule, la nivelul întregii țări, inspectorii constatând că 45,61% dintre acestea aveau deficiențe tehnice majore și/sau periculoase. "Registrul Auto Român a verificat în trafic, din punct de vedere tehnic, pe parcursul anului 2020, 64.096 de vehicule, la nivelul întregii țări. În urma controalelor, inspectorii RAR au constatat că 45,61% dintre acestea aveau deficiențe tehnice majore și/sau periculoase și au fost declarate neconforme. Rezultatele controalelor desfășurate în trafic NU reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliție opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecțiuni", informează RAR. Cele mai multe neconformități au fost constatate la: instalația electrică de iluminare-semnalizare (27,7%); emisiile poluante (21,1%); punți, jante, anvelope și suspensie (12,9%); parbriz, geamuri laterale, lunetă (11,7%). Neconformități la sistemul de frânare au fost depistate la 3,92% dintre vehicule și în 1,51% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcție. În urma măsurătorilor efectuate s-a constatat depășirea nivelului maxim admis de emisii poluante la 2.203 autovehicule. Inspectorii RAR au depistat în trafic și vehicule cu defecțiuni periculoase la sistemele de frânare, direcție sau la punți și fuzete. În cazul a 3.274 vehicule s-a considerat că acestea prezintă pericol iminent de accident. Aproximativ 2,5% dintre vehiculele verificate prezentau probleme legate de inspecția tehnică periodică - ITP fals, expirat sau anulat, arată RAR. "În urma controalelor mixte desfășurate de RAR și Poliția Rutieră, pe parcursul anului 2020, au fost aplicate 20.391 de sancțiuni, au fost retrase 16.592 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 147 vehicule și 269 ITP-uri au fost anulate", spun reprezentanții RAR, fără a preciza care este valoarea amenzilor aplicate. În municipiul București și județul Ilfov au fost verificate, pe parcursul anului trecut, 4.181 de vehicule. Dintre acestea, 73,38% prezentau diferite neconformități tehnice sau legate de acte și 504 (12,05%) prezentau pericol iminent de accident. Din totalul autovehiculelor oprite, în 19,73% din cazuri s-au constatat deficiențe din sfera poluării, 7,63% aveau probleme legate de identificare și 4,57% aveau ITP fals, expirat sau anulat. În urma controalelor mixte desfășurate de RAR și Poliția Rutieră, în Capitală și în județul Ilfov au fost aplicate 2.916 amenzi contravenționale și au fost retrase 2.441 de certificate de înmatriculare.
Șefa ANAF a găsit explicația pentru rămânerea instituției în “epoca de piatră” a digitalizării
O analiză realizată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a arătat că Agenției i-a lipsit expertiza în domeniul IT pentru a duce la bun sfârșit reforma din perspectiva digitalizării, a declarat, miercuri, președintele instituției, Mirela Călugăreanu, la o conferință de specialitate. "Uitându-ne în trecut, apropo de procesul de digitalizare, am început în anul 2019 o analiză extrem de sinceră în interiorul Agenției, ce a lipsit ANAF ca să poată duce la bun sfârșit reforma din perspectiva digitalizării. Cel mai important lucru pe care l-am constat este faptul că a lipsit o pregătire a procesului de reformă din perspectiva digitalizării. Lucrurile nu sunt simple și știți la fel de bine ca și mine că implementarea nu începe pur și simplu. Ea trebuie pregătită. Trebuie să ai o foaie de parcurs clară, să ai obiectivele bine marcate, responsabilitățile dar și beneficiile de asemenea clar definite. Și nu în ultimul rând, să dezvolți în interiorul organizației, să extinzi acele locomotive ale reformei pentru că ele te vor ajuta să depășești rezistența la schimbare pe care orice organizație, de altfel, o manifestă. Cu siguranță că un număr restrâns de 70-80 de oameni este insuficient să dezvolte un proiect de astfel de anvergură și să fie locomotivele acestei reforme. Dar cel mai mult a lipsit Agenției Naționale de Administrare Fiscală expertiza în domeniul IT. Expertiza internă, mă refer de data asta. Ne-au lipsit specialiștii în zona IT și mă refer la specialiști care să cunoască noile tehnologii și care împreună cu direcțiile de business să poată implementa proiectele majore în domeniul digitalizării", a spus Călugăreanu, la dezbaterea online cu tema: 'Viitorul începe azi: De la supraviețuire la reconstrucție. Noua politică fiscală, la ce ne așteptăm?', organizată de PwC România. Șeful ANAF a precizat, în context, că, o dată cu eliminarea restricțiilor cu privire la recrutarea de personal de specialitate, foarte curând instituția va avea angajați calificați în domeniul IT. Totodată, Mirela Călugăreanu consideră că este nevoie ca Agenția să înceapă un proces de întinerire a personalului.
Ce spun oficialii BNR despre creșterea euro
Deprecierea înregistrată miercuri de moneda națională a fost provocată de componente externe, fiind o perioadă de consolidare a nivelului monedei europene în jur de 4,87 de lei/euro, susține purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, Dan Suciu. Declarația acestuia vine în contextul în care leul s-a depreciat miercuri, cu 0,21 bani față de euro (0,04%), moneda europeană atingând un nou maxim istoric, de 4,8768 lei/euro. "Au fost tensiuni pe piețele internaționale care s-au resimțit mai mult pe piețele emergente. Dacă vă uitați în zilele precedente am avut creșteri mai mari și pe zlot și forint. Astăzi s-au resimțit și pe leu. E o perioadă de consolidare în jurul acestui nivel, de 4,87 de lei/euro. Variațiile sunt relativ mici în jurul acestui nivel cauzate mai degrabă de componente externe", a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Dan Suciu. Marți, BNR a cotat euro la 4,8747 de lei. Pe piața interbancară, moneda națională s-a tranzacționat miercuri între 4,8731 și 4,8804 de lei pentru un euro.
7.000 de companii locale au datorii de peste 1 milion de lei la bugetul de stat
Companiile care vor să depășească acum criza și să treacă în următoarea etapă de dezvoltare trebuie să fie pregătite să anticipeze schimbările și să investească în soluții care să le ajute să gestioneze mai bine riscurile, arată o analiză a CITR, potrivit căreia după doi ani de creștere economică și un an de pandemie, 7.000 de companii înregistrează debite restante la bugetul de stat de peste 1 milion de lei fiecare, aceste afaceri cumulând 73 miliarde de lei datorii. "Conform CITR, liderul pieței de restructurare din România, în 2021, companiile care vor să depășească criza și să treacă în următoarea etapă de dezvoltare trebuie să fie pregătite să anticipeze schimbările și să investească în soluții care să le ajute să gestioneze mai bine riscurile. Deși 15% dintre managerii români respondenți ai studiului Confidex by Impetum Group au declarat că presiunea pe cashflow a scăzut comparativ cu primele trimestre ale crizei, iar încrederea managerilor în economie e în creștere, atingând 45 de puncte din 100, datoriile la bugetul de stat continuă să se acumuleze. După doi ani de creștere economică și un an de pandemie, 7.000 de companii înregistrează debite restante la bugetul de stat de peste 1 milion de lei fiecare, conform Termene.ro. Aceste afaceri cumulează 73 miliarde de lei datorii și reprezintă companii importante pentru economie, pe care se sprijină piața și IMM-urile. Dintre acestea, 66%, respectiv 4.600, se află în stare de insolvență iminentă, dar nu au apelat încă la vreo procedură de redresare", arată CITR. Aceste 7.000 de companii asigură peste 130.000 de locuri de muncă la nivel național, care ar putea fi salvate prin accesarea la timp a măsurilor de redresare preventivă sau printr-o măsură de reorganizare. "În 2021 companiile trebuie să fie dispuse să facă schimbări profunde în modul în care fac business, să își regândească strategiile, să schimbe piețele pe care activează, să își adapteze produsele și procesele de producție, și să-și revizuiască planurile de extindere și de dezvoltare. Într-un moment în care tendința este de a eficientiza și reduce cât mai mult costurile, câștigătorii vor fi cei care vor inova, vor investi în digitalizare și în dezvoltarea capabilităților resurselor umane și vor fi dispuși să apeleze la mecanisme de redresare și să acționeze preventiv. Adaptabilitatea, puterea de anticipare a schimbărilor și gestionarea riscurilor sunt cheia prevenției pentru companiile românești”, a declarat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.
Asigurarea obligatorie a locuințelor este în creștere ușoară
Gradul de acoperire printr-o asigurare obligatorie a locuinței a înregistrat o ușoară creștere în 2020, 1,75 milioane de locuințe fiind asigurate printr-o poliță PAD (asigurarea obligatorie a locuinței) la finalul anului trecut, conform unui comunicat al PAID - Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. "2020 a fost un an special în care prioritățile și stilul de viață s-au schimbat pentru mare parte dintre români. Locuințele au devenit mai importante ca oricând în contextul pandemiei și al restricțiilor impuse. La nivelul pieței de asigurări, acest lucru s-a tradus printr-o ușoară creștere a gradului din acoperire printr-o asigurare obligatorie a locuinței. 1.753.520 de locuințe erau asigurate printr-o poliță PAD (asigurarea obligatorie a locuinței) la finalul anului 2020 gradul de cuprindere în asigurare ajungând la 19,28%, comparativ cu 19,18% în 2019. Creșterea numărului de polițe PAD încheiate în 2020 s-a resimțit și la nivelul asigurărilor facultative de locuință, numărul acestora crescând și el ușor", se spune în comunicat.
Conform sursei citate, 75% dintre polițele PAD active au fost încheiate în mediul urban și 25% în mediul rural. În funcție de tipul locuinței, 94,7% dintre polițele PAD au fost încheiate pentru cele de tip A și 5,3% pentru cele de tip B.
Investitorii străini laudă programul de investiții
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) anunță că elementele centrale ale construcției actualului buget sunt bine conturate prin estimarea realistă a veniturilor viitoare și încadrarea deficitului bugetar general consolidat (de 7,16%) în limite acceptabile la nivelul UE, iar investițiile programate în acest an ating un maxim istoric, însumând 61,4 miliarde lei, putând juca rolul de catalizator în relansarea creșterii economice. "Prin măsurile adoptate și aplicate încă de la începutul crizei sanitare, România a dovedit că principala preocupare este depășirea problemelor din sistemul de sănătate, asigurarea securității cetățenilor săi, în paralel cu susținerea economiei. Consiliul Investitorilor Străini (FIC) salută adoptarea bugetului de către Parlament și consideră că acesta reflectă o viziune echilibrată și favorabilă relansării economice a României. Considerăm că elementele centrale ale construcției actualului buget sunt bine conturate prin estimarea realistă a veniturilor viitoare și încadrarea deficitului bugetar general consolidat (de 7,16%) în limite acceptabile la nivelul UE. Toate acestea pot asigura succesul implementării măsurilor din programul coaliției de guvernare, cum ar fi stabilitatea nivelului de taxare, asigurarea reducerii cheltuielilor administrative în următorii ani, continuarea consolidării fiscale și orientarea către proiecte mari de investiții", arată FIC.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 1,70%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut miercuri de la 1,68% la 1,70%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a urcat de la 1,71% la 1,74%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei ianuarie-martie 2021, este de 1,88%, în declin de la nivelul de 2,17% în trimestrul patru al anului 2020.
