MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O firmă românească vrea să pună mâna pe marca "SUSSEX ROYAL"
Marca este asociată cu prințul Harry al Marii Britanii și soția sa Meghan
Un producător de tacâmuri, veselă, articole de bucătărie și casnice din Sibiu a depus la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), o cerere de înregistrare și de utilizare exclusivă pe teritoriul României a mărcii SUSSEX ROYAL, denumire asociată cu prințul Harry al Marii Britanii și soția sa Meghan, duce și ducesă de Sussex, care au anunțat, în ianuarie, că renunță la obligațiile lor protocolare în cadrul familiei regale, scrie Profit.ro. Icos Trading SRL din Sibiu, controlată și administrată de Liliana Lăzureanu, a cerut înregistrarea mărcii SUSSEX ROYAL pentru mai multe clase de produse și servicii, relatează Profit.ro. Prințul Harry și soția sa Meghan au solicitat încă de anul trecut la Oficiul Britanic de Proprietate Intelectuală ca numele fundației lor, Sussex Royal, să devină marcă înregistrată. Cererea lor de marcă înregistrată include o varietate de bunuri, servicii și activități, de la cărți până la îmbrăcăminte și campanii educative și caritabile. Ducele și ducesa de Sussex trebuie să renunțe la eticheta "Sussex Royal" după ce au decis să se retragă din familia regală, conform dailymirror.co.uk, care afirmă că, în urma a unor lungi și complexe discuții, suverana și înalți oficiali au ajuns la un acord și au decis că nu mai poate fi acceptat ca cei doi să păstreze termenul "regal" în modul lor de promovare. Prințul Harry, al șaselea în ordinea succesiunii la tron, și soția sa Meghan au anunțat la 8 ianuarie că renunță la obligațiile lor protocolare în cadrul familiei regale. Cei doi au renunțat la alocația regală și trebuie să returneze unele cheltuieli publice de care au beneficiat, în special 2,4 milioane de lire sterline (2,8 milioane de dolari), bani cu care a fost renovată reședința lor din Regatul Unit.
Peste jumătate dintre români nu au o asigurare privată de sănătate
u șapte români din zece (69%) caută pe internet informații despre ce boală ar putea indica anumite simptome
Peste jumătate dintre români (52%) nu au o asigurare privată de sănătate și nici nu doresc să încheie una în următoarea jumătate de an, arată rezultatele unui sondaj online, desfășurat în cadrul campaniei naționale de informare "Totul despre asigurările de sănătate". Conform cercetării, 48% dintre respondenți au declarat că nu își fac, o dată pe an, un set de analize complet, 30% dintre aceștia invocând lipsa de timp ca motiv, 18% spun că este un proces foarte complicat, iar 13% consideră că nu au nevoie de analize, deoarece sunt sănătoși. În același sens, șapte români din zece (69%) caută pe internet informații despre ce boală ar putea indica anumite simptome. În urma căutărilor, aproape jumătate dintre ei (48%) au recunoscut că s-au dus la medic, 22% au optat pentru tratamente naturiste, 13% au luat medicamente pe cont propriu, în timp ce 17% nu au luat nicio măsură. Majoritatea persoanelor intervievate (81%) au declarat că iau medicamente pe cont propriu din când în când, doar pentru afecțiuni ușoare (răceli, indigestii, dureri de cap etc.) și doar 14% nu fac niciodată acest lucru. Mai mult de jumătate (53%) dintre respondenți afirmă că nu cunosc diferențele dintre o asigurare privată de sănătate și un abonament medical, în timp ce 19% dintre români au declarat că nu au asigurare privată de sănătate, dar doresc să își facă una în următoarele șase luni. Pe același subiect, sondajul relevă că 24% dintre persoanele chestionate au o astfel de poliță de la serviciu, 5% și-au cumpărat singuri asigurarea de sănătate, însă 52% nu au o asigurare privată de sănătate și nu doresc să își facă una în următoarea jumătate de an. Întrebați ce sumă ar fi dispuși să aloce lunar pentru servicii private de sănătate, 29% au menționat între 50 și 100 de lei, 16% sub 50 de lei, 14% între 100 și 300 de lei, iar 5%, peste 300 de lei. Totodată, peste o treime (36%) dintre participanții la sondaj nu ar fi dispuși să aloce o sumă lunară pentru serivicii private de sănătate. Sondajul s-a desfășurat online, în două etape (în perioada 20 noiembrie - 11 decembrie 2019, respectiv 20 ianuarie - 10 februarie 2020), pe un eșantion de 5.824 de persoane, dintre care 59% femei și 41% bărbați. "Totul despre asigurările de sănătate" este o campanie națională de informare dedicată asigurărilor de sănătate, dar și unui stil de viață sănătos, lansată de APPA - Asociația Pentru Promovarea Asigurărilor, ce s-a derulat în două intervale: 18 - 30 noiembrie 2019 și 15 - 31 ianuarie 2020. Obiectivele demersului au inclus, printre altele, promovarea beneficiilor oferite de asigurările de sănătate, promovarea unui stil de viață sănătos, dar și schimbarea comportamentului românilor din unul pasiv în unul pro-activ atunci când vine vorba de sănătatea lor.
Costul cu impozitele și taxele este un element din ce în ce mai important în bilanț
În fiecare an există schimbări în materie de fiscalitate, dar și în materie contabilă, cel puțin în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), unde apar noi reguli sau interpretări, afirmă Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, și Corina Dimitriu, partener Audit, la Deloitte România, care precizează, într-o analiză, că un element din ce în ce mai important în situațiile financiare este costul cu impozitele și taxele. ”De această dată, este vorba de o interpretare privind costurile unei companii cu impozitele și taxele, din situațiile financiare, în cazurile în care legislația nu este clară. Mai exact, despre impozitul pe profit și cum trebuie înregistrat în contabilitate astfel încât orice riscuri potențiale să fie reflectate ca atare”, afirmă reprezentanții Deloitte România. Interpretarea 23 a Comitetului pentru interpretarea standardelor internaționale de raportare financiară, intitulată Incertitudine legată de tratamentele fiscale (IFRIC 23), aduce clarificări asupra modului în care trebuie reflectat impozitul pe profit în contabilitate atunci când există o incertitudine în privința tratamentului fiscal aplicabil. IFRIC 23 se aplică direct entităților care pregătesc situații financiare statutare conform IFRS, respectiv instituțiile financiare și societățile listate la bursa de valori. Totodată, interpretarea se aplică, indirect, și societăților care fac parte din grupuri multinaționale și care pregătesc situații financiare conform IFRS în scop de raportare. Precizările prevăzute de IFRIC 23 se aplică începând cu 1 ianuarie 2019, astfel că încheierea anului financiar 2019 trebuie să țină cont de această interpretare. Tratamentul fiscal incert este consecința legislației neclare, arată analiza companiei. ”Dar ce înseamnă un tratament fiscal incert? Un tratament fiscal poate fi considerat incert atunci când un contribuabil îl aplică fără să fie sigur că autoritatea fiscală competentă îl va accepta în temeiul legislației în vigoare. De exemplu, decizia de deducere a unei cheltuieli la calculul profitului impozabil poate fi, în anumite condiții, un tratament fiscal incert, dacă pentru acordarea deductibilității legislația prevede condiții neclare sau subiective, astfel încât există riscul ca autoritatea fiscală să refuze să acorde deducerea”, spun analiștii. Societatea în cauză trebuie să determine în primul rând dacă există probabilitatea ca autoritatea fiscală să accepte sau nu un tratament fiscal incert pe care intenționează să îl aplice în declarația de impozit pe profit. ”Mai departe, efectul incertitudinii trebuie reflectat în situațiile financiare, în două variante. În prima variantă, se înregistrează riscul fiscal direct pe cheltuiala cu impozitele ca 100% din sumă (se ia în calcul scenariul în care autoritatea fiscală refuză acordarea deducerii) și, în cazul în care riscul se produce, există banii necesari pentru plata sumei percepute suplimentar. Dacă riscul nu se produce, banii pot fi utilizați în alte scopuri. În a doua variantă, compania ponderează riscul în funcție de probabilități și scenarii”, adaugă specialiștii. De exemplu, dacă, în cazul unui control, contribuabilul are 50% șanse să nu datoreze sume suplimentare și 50% să datoreze 100 de lei suplimentar, va pondera cele două scenarii și va înregistra în contabilitate o cheltuială de 50 de lei. Astfel, dacă în urma controlului se stabilește suma suplimentară de 100 de lei, va contabiliza doar diferența de 50 de lei. ”În ambele cazuri, însă, compania va suporta eventualele penalități și dobânzi de întârziere, calculate la întregul prejudiciu, având în vedere că sumele înregistrate în contul riscului fiscal nu sunt plătite efectiv”, mai spun Alexandra Smedoiu, partener Servicii Fiscale, și Corina Dimitriu, partener Audit, la Deloitte România.
Proprietarii de păduri cer demisia ministrului Mediului
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, promovează un circ mediatic prin care nu construiește nimic și nu oferă informații pertinente forului european, "pentru că domnia sa este o sursă permanentă de dezinformare", susțin reprezentanții Fordaq - Comunitatea Forestierilor din România și ai Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România - Nostra Silva. În acest context, forestierii solicită demisia ministrului Costel Alexe și menționează că se află într-o etapă de cuantificare și analiză pentru încadrarea juridică a efectelor economice, "prin răspândirea de informații false de către domnul ministru Costel Alexe". "Această analiză se poate finaliza printr-o plângere penală, respectiv printr-o chemare în judecată civilă pentru pagubele provocate sectorului forestier, prin acțiunile domniei sale. Apreciem că scrisoarea Comisiei Europene se datorează acțiunilor și inacțiunilor domnului ministru Costel Alexe într-o proporție de 99%. Solicităm Guvernului României să analizeze aspectele semnalate și să intervină", se arată în punctul de vedere citat. Proprietarii de păduri din România sunt de părere că informațiile transmise în spațiul public de șeful de la Mediu, conform cărora aplicația Inspectorul Pădurii nu funcționează sau că sistemul SUMAL nu este operaționalizat, sunt false. "Mergând în analiza cauzelor ineficienței controlului, din păcate Comisia se bazează pe plângerea din septembrie 2019 făcută de ONG-urile de mediu - Agent Green, Greenpeace și Euronatur, preluând în mod necritic afirmații ale ONG-urilor de mediu: Inspectorul Pădurii nu funcționează, sistemul SUMAL nu este operaționalizat, sunt prea puține controale. Evident, toate sunt informații false, o adevărată intoxicare a Comisiei de către ONG-urile de mediu, informații la care nu au fost aduse clarificări de către autoritățile statului român, care aveau datoria să o facă - în speță Ministerul Mediului, reprezentat prin domnul ministru Costel Alexe. Pe fond, Comisia Europeană nu a făcut decât să constate 'asumarea', ca rezultat al Inventarului Forestier Național (IFN), de către domnul ministru Costel Alexe, a 'unui volum de tăieri în România de 38,6 milioane mc, din care doar 18 milioane sunt tăieri legale', concluzionând pe baza afirmațiilor oficialului român faptul că România încalcă Regulamentul European denumit EUTR și permite plasarea de lemn tăiat ilegal pe piață (...)", explică Fordaq și Nostra Silva. Organizațiile precizează, totodată: "Comisia Europeană concluzionează, în baza 'asumării' de către domnul ministru Costel Alexe, că volumul tăierilor ilegale a crescut după 2015, prin urmare controlul este ineficient, numărul controalelor este prea mic, iar sancțiunile aplicate nu descurajează fenomenul tăierilor ilegale, deci nu sunt proporționale cu amploarea fenomenului". Potrivit sursei citate, în analiza sa, Comisia Europeană "se arată agasată" de contradicția între datele "oficiale" furnizate de statul român privind amploarea tăierilor ilegale. Astfel, Raportul Curții de Conturi amintește de 80 milioane mc de lemn tăiat ilegal, în perioada 1991-2011, deci 4 milioane mc /an, în timp ce, în 2015, s-a vehiculat cifra de 8,6 milioane mc/an tăieri ilegale, tot ca rezultat al IFN Ciclul II, adică o medie 2008-2015. Reprezentanții forestierilor susțin că, deși, ministrul Costel Alexe și-a asumat un volum de tăieri ilegale de lemn de 20,6 milioane mc /an, în realitate IFN nu poate estima decât medii, în acest caz o medie a anilor 2008 - 2018.
Profitul net al Transgaz a scăzut cu aproape o treime
Transportatorul național de gaze Transgaz a raportat un profit net de 349,47 milioane lei aferent anului trecut, mai mic cu 29,5% comparativ cu profitul net aferent anului 2018, când s-a ridicat la 495,67 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare transmise, joi, Bursei de Valori București (BVB). De asemenea, compania a raportat venituri din exploatare înainte de echilibrare și de activitatea de construcții conform cu IFRIC12 în valoare de 1,575 miliarde lei, în scădere de la 1,608 miliarde lei în 2018. De asemenea, datoriile totale s-au ridicat la finalul anului trecut la 1,929 miliarde lei, față de 1,283 miliarde lei la finalul anului 2018. Compania are o capitalizare de 4 miliarde de lei. Transgaz este operatorul tehnic al Sistemului Național de Transport (SNT) al gazelor naturale care asigură îndeplinirea în condiții de eficiență, transparență, siguranță, acces nediscriminatoriu și competitivitate a strategiei naționale privind transportul intern și internațional al gazelor naturale, dispecerizarea acestora, precum și cercetarea și proiectarea în domeniu.
Euro atinge un nou nivel record: 4,7834 lei
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, un curs de referință de 4,7834 lei/euro, în creștere cu 0,09% față de valoarea atinsă miercuri, acesta fiind cel mai mare nivel anunțat vreodată de BNR. În 21 noiembrie 2019, euro a atins 4.7808 lei, acesta fiind vechiul record. Miercuri, euro a scăzut la 4.7789 lei. Joi, euro a urcat la 4.7834 lei, acesta fiind cel mai mare nivel anunțat vreodată de BNR. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.4241 lei la 4.4307 lei. Acesta este a șaptea oară, în ultimele două săptămâni, când dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul. Prețul gramului de aur a crescut de la 229.0604 lei la 229.4268 lei. Acesta este a șasea oară consecutiv când prețul aurului ajunge la un nou nivel record. Cursul francului elvețian a urcat de la 4.4982 lei la 4.5078 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 23 ianuarie 2015, când a fost tot 4.5817 lei. În 15 ianuarie 2015, francul elvețian a sărit de la 3.7415 lei la 4.3287 lei, după ce Banca Elveției a decis să renunțe la plafonarea cursului de schimb. Lira sterlină a scăzut de la 5.7446 lei la 5.7074 lei.
Google lansează prima versiune de test pentru Android 11
Dezvoltatorii de aplicații și jocuri pot instala și testa următoarea versiune de Android, pentru a începe din timp optimizările necesare. Mai devreme decât ne obișnuise în anii anteriori, și fără nume de prăjituri de data asta, Google a anunțat disponibilitatea primei versiuni “developer preview” de Android 11. Fără să facă o prezentare a noutăților care vor fi incluse în această versiune de Android, cei de la Google spun că s-au concentrat pe securitate și intimitate. Și, într-adevăr, una din primele facilități ce pot fi observate este posibilitatea acordării temporare drepturilor de acces a localizării. Cu Android 11, numărul componentelor sistemului de operare ce pot fi actualizate fără contribuția producătorului telefonului a crescut de la 10 la 22. Aceste componente ale Android-ului pot fi instalate via Play Store, ca o aplicație obișnuită, fără a mai aștepta să treacă prin filtrele producătorului. Google încearcă astfel să grăbească procesul de actualizare a smartphone-urilor cu Android, una din marile probleme ale ecosistemului care cuprinde sute de modele de telefoane și zeci de versiuni de Android active. Sub capotă, au fost făcute optimizări pentru diverse tehnologii noi, printre care conexiunile 5G și telefoanele pliabile.
Indicele ROBOR la 3 luni continuă scăderea
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,03%, cel mai mic nivel din ultimele 3 luni, potrivit datelor publicate, joi, de Banca Națională a României (BNR). Joi, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3,04% la 3,03%. Acesta este cel mai mic nivel din 2 decembrie 2019, când a fost 3,03%. Totodată, ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,16% la 3,15%. Acesta este cel mai mic nivel din 12 decembrie 2019, când a fost 3,14%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
