Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministerul pentru Mediul de Afaceri își schimbă site-ul, lansat acum câteva luni de fostul ministru Florin Jianu

Ziarul de Vrancea
7 iun 2017 171 vizualizări

Ministerul pentru Mediul de Afaceri își schimbă site-ul, lansat acum câteva luni de fostul ministru Florin Jianu

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat va avea în următoarele luni un site nou, cel oficial de până în prezent, www.antreprenoriat.gov.ro, fiind nefuncțional de câteva zile. În prezent, la această adresă figurează doar o pagină de internet unde sunt trecute câteva date de contact. De altfel, pe site-ul oficial al Guvernului, la secțiunea "Ministere", www.antreprenoriat.gov.ro a figurat până marți seara ca site oficial al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. Site-ul a fost lansat în primele săptămâni de mandat al fostului ministru de resort, Florin Jianu. "Site-ul funcțional al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat este acum www.aippimm.ro (fosta Agenție pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri, n.r.). Se lucrează la un nou site, care sperăm să fie lansat într-o lună-două. Nu știm acum cum se va numi", au declarat pentru News.ro reprezentanții biroului de comunicare al instituției. Potrivit acestora, site-ul www.antreprenoriat.gov.ro nu cuprinde în titlu și activitatea de comerț. În cursul serii de marți, pe site-ul Guvernului, în dreptul Ministerului pentru Mediul de Afaceri a fost trecut alt site oficial: www.aippimm.ro. Mai mult, în Programul de guvernare, la Capitolul ”Politici publice privind IMM” este specificată ”crearea de site-uri instituționale: entrepreneurs.gov.ro și imm.gov.ro”. Ministerul urmează să lanseze programul guvernamental Start-Up Nation din 15 iunie, când vor fi deschise aplicațiile online pentru depunerea proiectelor prin care firmele mici și mijlocii ar putea primi un ajutor de până în 200.000 lei. Site-ul www.antreprenoriat.gov.ro a fost lansat acum câteva luni, când la conducerea ministerului de resort s-a aflat Florin Jianu, însă site-ul a fost încă în construcție până acum câteva zile. Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, este singurul ministru din cabinetul Sorin Grindeanu care a demisionat la începutul lunii februarie din cauza aprobării OUG 13 de modificare a codurilor penale. Jianu va fi reales președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), au declarat recent surse oficiale pentru News.ro.

Casa românească de pariuri Superbet se extinde în Polonia

 

Operatorii din domeniu consideră că piața online a pariurilor sportive din Polonia re un potențial mare, ca urmare a unor schimbări legislative, care i-a scos din piață pe operatorii internaționali

Superbet, unul dintre cei mai mari operatori de jocuri de noroc din România, se va lansa pe piața pariurilor din Polonia până la sfârșitul acestui an, după ce a recrutat o întreagă echipă de manageri de la un operator rival din Polonia, Fortuna, au declarat reprezentanții companiei, pentru News.ro. Astfel, directorul executiv al Fortuna din Polonia, Aleš Dobeš, și directorul de marketing online, Antonin Laš, au acceptat să lucreze pentru filiala Superbet din Polonia și vor ocupa funcțiile de director general, respectiv director operațional. De asemenea, directorul de pariuri al Fortuna, Maciej Nowak, va lucra pentru Superbet. Potrivit reprezentanților companiei, noile recrutări fac parte din strategia de extindere internațională a companiei românești, care a ajuns la o rețea offline de 600 de agenții pe piața din România. Strategia presupune și întărirea echipei de management. Recent, Superbet l-a recrutat pe fostul director pe tehnologie al William Hill, Finbarr Joy, după ce alți doi manageri din cadrul William Hill, Jamie Hart și Peter Morgan, s-au înțeles încă din februarie cu fondatorul și directorul general al Superbet, sârbul Sacha Dragic. În Polonia, Superbet și-a propus să deschidă între 100 și 150 de agenții până la sfârșitul acestui an, pentru ca până la Campionatul Mondial de fotbal din 2018 să ajungă la 250 de unități, potrivit reprezentanților companiei. În partea a doua a anului, Superbet va lua și licența pentru operațiunile online pe piața poloneză. Operatorii din domeniu consideră că piața online a pariurilor sportive din Polonia re un potențial mare, ca urmare a unor schimbări legislative, care i-a scos din piață pe operatorii internaționali nelicențiați. Înainte de schimbarea legislației, piața internă valora 335 milioane euro, în timp ce piața generată de operatorii externi, în special online, ajunsese la 1,43 miliarde euro. După plecarea operatorilor internaționali din Polonia, piața poloneză a crescut cu peste 100%, arată estimările din piață. Pe lângă Polonia, Superbet vizează și alte piețe vecine, în special Cehia, dar și vest-europene, după ce și-a deschis filiale în Marea Britanie și Gibraltar. Din 2015, România are o legislație strictă pentru jocurile de noroc online. Potrivit datelor de pe site-ul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), în prezent sunt activi 32 operatori de pariuri tradiționali și 19 online. Estimările din piață arată că peste un milion de români pariază în mod constant, mai ales pe fotbal, tenis, box, hochei, curse de câini, dar și pe loterii la minut. Încasările la bugetul de stat de la operatorii autorizați în domeniul jocurilor de noroc din România au ajuns, în 2015, la circa 270 milioane euro, potrivit singurelor cifre oficiale publicate de ONJN.

Programul Start-Up Nation va fi lansat pe 15 iunie 

Programul Start-Up Nation, prin care Guvernul sprijină IMM-urile nou înființate, va fi lansat pe 15 iunie, a declarat, miercuri, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Alexandru Petrescu, în cadrul unei conferințe pe tema dezvoltării capitalului românesc. "Programul va fi lansat pe 15 iunie. Am semnat în urmă cu două zile normele de aplicare, care ar trebui deja să fie publicate în Monitorul Oficial", a spus Petrescu. Președintele Klaus Iohannis a promulgat pe data de 22 mai Legea privind aprobarea OUG nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii. Actul normativ instituie programul Start-up Nation Romania, prin care se poate acorda un ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 de lei pe beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari. În urmă cu o lună, Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, declara că bugetul total al programului este de 1,7 miliarde de lei, respectiv 1,2 miliarde de lei de la bugetul de stat și 500 de milioane de lei sunt fonduri europene. "Prima condiție este să înființați o societate comercială după data de 1 ianuarie 2017. A doua condiție este să creați minimum un loc de muncă și să-l mențineți pentru o perioadă de doi ani. Acest program este destinat noilor antreprenori sau celor care vor să încerce și alt business", a spus Laufer. El a adăugat că pot beneficia de acești bani chiar și cei care nu au capital propriu. "Programul este dedicat inclusiv antreprenorilor care nu au capital propriu. Nu este un lucru pe care îl încurajez, dar cred că în România există mulți tineri, și bărbați, și femei, care într-adevăr văd o speranță în programul Start-Up Nation și unii dintre ei nu dispun de capital propriu, iar acest program oferă finanțare 100% nerambursabilă. Aceasta nu înseamnă că, dacă aveți un plan de afaceri de peste 200.000 de lei nu puteți veni cu propriul plan de afaceri", a mai spus Laufer. Potrivit acestuia, cheltuielile eligibile sunt foarte multe, inclusiv plata chiriilor, a salariilor, a utilajelor. Guvernul își dorește ca, prin acest program, să fie înființate 10.000 de firme noi și 15.000 — 20.000 de locuri de muncă, a adăugat secretarul de stat. El mai spus că i-a propus ministrului Finanțelor, Viorel Ștefan, să fie creat un sistem prin care firmele plătitoare de TVA incluse în acest program să-și poată deduce imediat această taxă. 'Prin acest program se urmărește crearea, în cadrul mediului de afaceri autohton, a unei noi generații de oameni de afaceri, capabili să acționeze la nivelul cerințelor Pieței Unice', se arată în nota de fundamentare a actului normativ. Programul urmărește creșterea numărului de afaceri și revigorarea mediului economic, creșterea numărului de salariați, reducerea numărului de șomeri și creșterea consumului. Evaluarea planului de afaceri se va realiza online de către o aplicație software.

Investițiile în economia românească au scăzut în primul trimestru cu 3,1%

Investițiile nete realizate în economia românească au scăzut în primul trimestru din acest an cu 3,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2016, până la 12,84 miliarde lei (2,84 miliarde euro), ca urmare a reducerii investițiilor în utilaje și pentru alte scopuri, care a anulat avansul construcțiilor noi, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Cele mai mari investiții din primul trimestru, în valoare de 6,16 miliarde lei, au fost alocate către utilaje, urmate de construcțiile noi (5,52 miliarde lei), în timp ce pentru alte cheltuieli s-au alocat 1,16 miliarde lei. Scăderea trimestrială a fost generată de reducerea investițiilor în utilaje cu 6,5% față de primul trimestru din 2016 și a celor pentru alte scopuri cu 17,9%, în condițiile în care investițiile în construcții noi au urcat cu 5%. Celelalte investiții, în afară de construcții noi și utilaje, s-au realizat pentru lucrări geologice și de foraj, dar și în agricultură, pentru cumpărarea de animale de muncă, de producție și reproducție și pentru plantații de viță de vie, pomi, împăduriri. Industria a atras cele mai mari investiții în primul trimestru, cu o pondere de 35,3% din total, urmat de comerț și servicii (30,4%), construcții (25,9%) și agricultură (4,4%), se mai spune în comunicat. Anul trecut, investițiile din economia românească au scăzut cu 3,3% comparativ cu 2015, până la 70,3 miliarde lei (15,7 miliarde euro), după o cădere accentuată în trimerstrul al patrulea. Scăderea din 2016 a fost generată de evoluția din ultimul trimestru, în condițiile în care, după primele nouă luni, investițiile nete în economie erau în creștere cu 4,1%. În 2015, investițiile în economie au crescut cu 8,4% comparativ cu anul anterior, până la 71,3 miliarde de lei (circa 16 miliarde euro), după doi ani la rând de scădere.

INS confirmă că economia României a crescut cu 5,7% în primul trimestru

Institutul Național de Statistică (INS) a confirmat miercuri estimările publicate la jumătatea lunii mai privind creșterea produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an și a furnizat detalii legate de contribuția sectoarelor economice la avansul economiei, care arată că sectorul IT-comunicații, serviciile, comerțul și industria au susținut cel mai mult economia, în timp ce construcțiile și sectorul financiar au scăzut, limitând avansul economic. În 16 mai, primele estimări publicate de către INS indicau că produsul intern brut, principalul indicator care măsoară dimensiunea unei economii, a urcat în primul trimestru cu 5,7% față de aceeași perioadă din 2016, pe serie brută, și cu 1,7% față de trimestrul anterior. Datele arată o accelerare a creșterii economice față de ultimul trimestru din 2016, când PIB-ul României a crescut cu 4,8% față de aceeași perioadă a anului anterior, pe serie brută, și cu 1,5% față de trimestrul precedent. În date ajustate sezonier, PIB-ul României a urcat cu 5,6% în primul trimestru din acest an față de aceeași perioadă din 2016, după un avans de 5% în trimestrul IV din 2016, de 4,5% în trimestrul III și de 5,7% în al doilea trimestru al anului trecut. Analiștii se așteaptau la o menținere a unei rate înalte de creștere economică în primul trimestru, dar primele date publicate de INS au depășit semnificativ estimările. INS a publicat miercuri și detalii privind evoluția sectoarelor economice, care arată că, în primul trimestru din acest an, patru sectoare au avut o contribuție determinantă la creșterea economică. Astfel, activitatea din sectorul informații și comunicații a crescut cu 15,3% față de primul trimestru din 2016, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport - categorie care cuprinde cele mai multe servicii - au urcat cu 9,1%. De asemenea, sectorul comerțului a crescut în primul trimestru cu 7,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce industria - sector-cheie care contribuie cu aproape un sfert la PIB - a avansat cu 6,7%. Statisticile oficiale arată că, în primul trimestru, două sectoare au fost pe minus: construcțiile au înregistrat un declin de 0,6% față de primul trimestru din 2016, iar sectorul intermedierilor financiare (ce include în special băncile, asigurărire și pensiile private) a scăzut cu 0,7%. De asemenea, rate mici de creștere față de trimestrul I din 2016 au fost înregistrate în agricultură (plus 0,9%), tranzacții imobiliare (plus 2,7%) și administrație publică (plus 2,9%).

Tarom și-a mărit pierderile cu peste 71% anul trecut

Compania națională de transport aerian Tarom a înregistrat un avans de 71,2% al pierderilor anul trecut, față de anul anterior, până la 46,97 milioane lei (11,1 milioane euro), pe fondul scăderii veniturilor și al valorii activelor imobilizate, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor. În 2015, Tarom a avut pierderi de 27,43 milioane lei (6,2 milioane euro). Tarom a terminat anul trecut pe pierdere, în contextul în care au fost retrase două avioane din flotă și au existat persoane care au sabotat compania atât din interior, cât și din exterior, a declarat recent directorul general al Tarom, Eugen Davidoiu. Veniturile totale ale companiei au scăzut anul trecut cu 10,5%, până la 1,24 miliarde lei (276 milioane euro), iar valoarea activelor imobilizate a coborât cu 5,1%, până la 831,91 milioane lei (185,3 milioane euro). Numărul angajaților a scăzut cu 2,1%, până la 1.841 angajați. Nivelul datoriilor a scăzut cu 5,2%, până la 216,84 milioane lei (48,3 milioane euro). Anul trecut a fost al nouălea consecutiv pe pierdere pentru Tarom, ultimul an cu profit pentru Tarom fiind 2007. Compania Tarom a pierdut anul trecut poziția a doua în clasamentul liniilor aeriene prezente în România, fiind depășită de Blue Air. Transportatorul aerian a achiziționat în leasing, în acest an, două avioane noi Boeing 737-800 NG, care ar trebui să înlocuiască cele două aparate Airbus A310, cumpărate în 1992 de Guvernul Petre Roman. Până la această achiziție, Tarom avea o flotă de 21 de avioane, dintre care doar 19 operau în același timp, din cauza operațiunilor de mentenanță. Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat recent că Tarom va încheia ”pe zero” în acest an, fără pierderi.

Banco Popular este preluată pentru 1 euro de Banco Santander

Banco Popular Espanol a fost preluată pentru 1 euro de către Banco Santander, după autoritățile de reglementare europene au stabilit că instituția financiară spaniolă riscă să se prăbușească, relatează Bloomberg. Banca preluată va continua să își desfășoare normal activitatea, în urma transferului tuturor acțiunilor și instrumentelor sale de capital către Banco Santander, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Single Resolution Board, instituția europeană însărcinată cu restructurarea băncilor cu probleme financiare. Santander intenționează să atragă capital în valoare de circa 7 miliarde de euro, în cadrul tranzacției. Banco Popular a căutat un cumpărător sau o posibilă vânzare de acțiuni, după ce bilanțul său contabil a fost afectat de creditele imobiliare neperformante, care i-au erodat capitalul. Acțiunile Banco Popular au scăzut cu 53% de la începutul săptămânii trecute.

Capitalizarea de piață a monedelor virtuale a depășit în premieră 100 de miliarde de dolari

Capitalizarea de piață a monedelor virtuale a depășit marți, în premieră, 100 de miliarde de dolari, susținută în mare parte de aprecierea bitcoin, relatează MarketWatch. Bitcoin s-a apreciat de peste trei ori în 2017, potrivit site-ului CoinDesk, iar marți a urcat cu peste 7%, la 2.879,8 dolari pe unitate, după ce în timpul tranzacțiilor a atins un nivel record de peste 2.900 de dolari. În urma acestor creșteri, capitalizarea bitcoin a urcat la 46,68 de miliarde de dolari, reprezentând aproape jumătate din capitalizarea totală a pieței. La nivelul actual, bitcoin a depășit capitalizarea bursieră a unor companii majore precum Ford Motor, Deere și Delta Air Lines, fiind totodată mai mare față de două treimi din componentele indicelui S&P 500. Creșterea puternică a valorii bitcoin provoacă însă îngrijorare. Marți, miliardarul Mark Cuban a scris pe Twitter că prețurile bitcon se află într-o bulă speculativă și că nu știe când și cât de mult se vor corecta.

Elon Musk vrea să construiască o fabrică nouă

Directorul general al Tesla, Elon Musk, vrea să construiască o nouă fabrică pentru viitorul SUV electric al companiei, Model Y, chiar dacă nu a lansat încă producția de serie a sedanului Model 3, relatează MarketWatch. ”Nu mai este spațiu la Fremont”, a spus Musk la adunarea generală a acționarilor care avut loc marți în Mountain View, California, referindu-se la fabrica Tesla din Silicon Valley. Musk a spus că Tesla este pe cale să înceapă producția automobilului Model 3 în iulie și că mizeză ca noul sedan de 35.000 de euro să contribuie la creșterea producției companiei la 500.000 de vehicule pe an, în 2018, de la 84.000 anul trecut. Musk a fost optimist, ca de obicei, cu previziunile sale, anticipând că Model Y va circula pe drumurile publice în 2019. ”Probabil că cererea pentru Model Y va fi mai mare decât cea pentru Model 3”, a estimat Musk. El a recunoscut că au existat critici față de planurile sale de a construi Model Y pe o platformă de vehicul diferită de cea a Model 3, dar a spus că pot fi obținute ”îmbunătățiri majore de producție”, iar cheltuielile de capital pot scădea ”cu un factor sau doi”, între cele două vehicule.

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.