MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Managerii români se tem că AI va deschide porțile pentru bandiții electronici
Un studiu realizat la comanda High-Tech Systems & Software arată că 71% dintre managerii români sunt îngrijoraţi că adoptarea de soluţii cu Inteligenţă Artificială ar putea expune companiile la breşe de securitate şi conformitate cu privire la protecţia datelor
Majoritatea managerilor români sunt îngrijoraţi că adoptarea de soluţii cu Inteligenţă Artificială ar putea expune companiile la breşe de securitate şi conformitate cu privire la protecţia datelor, conform unui Studiu asupra transformării digitale, comandat de High-Tech Systems & Software (htss). Potrivit sursei citate, companiile din România consideră că Inteligenţa Artificială şi Învăţarea Automată sunt tehnologiile emergente care vor schimba cel mai mult piaţa şi strategiile de afaceri în următorii ani. Chiar dacă Inteligenţa Artificială este considerată una dintre tehnologiile cu potenţial disruptiv asupra mediului de business, aceasta generează o serie de preocupări importante în interiorul companiilor. "De-a lungul istoriei, nenumărate descoperiri ştiinţifice au avut un rol transformator la nivel economic, politic şi cultural. Energia electrică şi internetul sunt doar două exemple de tehnologii care au reimaginat modul în care trăim şi lucrăm dar care, la început, au fost privite cu scepticism. Noi, la htss, credem cu tărie că Inteligenţa Artificială şi Învăţarea Automată sunt tehnologii care vor contura o nouă realitate economică iar mediul de business trebuie să fie pregătit pentru această schimbare. Ne dorim să vedem un procent cât mai mare de companii româneşti în categoriile "early adopters" şi "early majority", care să captureze oportunităţile generaţionale care vor exista în anii următori. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ne-am dorit să aflăm care sunt temerile managerilor români cu privire la aceste tehnologii şi să le propunem modalităţi sigure prin care acestea să fie înţelese, testate şi mai apoi implementate la scară largă în procesele de business", a declarat Simona Pavelescu, CEO htss, citată într-un comunicat al companiei. Astfel, 71% dintre managerii români participanţi la studiu sunt îngrijoraţi că adoptarea de soluţii cu Inteligenţă Artificială ar putea expune companiile la breşe de securitate şi conformitate cu privire la protecţia datelor. În acelaşi timp, 69% dintre manageri sunt preocupaţi de impactul pe care Inteligenţa Artificială îl va avea asupra forţei de muncă, în vreme ce 67% consideră că adoptarea soluţiilor cu I.A. pot genera provocări tehnice legate de integrare şi scalabilitate. "În urma analizării rezultatelor Studiului asupra transformării digitale, am demarat un program de consultanţă dedicat managerilor de companii medii şi mari din Sănătate şi Pharma, Retail şi Comerţ, Energie şi Utilităţi, Producţie şi Industrie, Transport şi Logistică, pentru auditarea şi combaterea temerilor identificate. Practic, fiecare manager care îşi doreşte să implementeze procese de transformare digitală în compania sa poate apela la serviciile de consultanţă oferite de specialiştii htss, pentru a se asigura că aceste schimbări generează efectul aşteptat", a subliniat Simona Pavelescu. În ceea ce priveşte preocupările managerilor români asociate cu utilizarea mediului cloud, 72% dintre aceştia se tem de pierderea controlului asupra datelor proprii, în vreme ce 71% sunt preocupaţi în măsură mare şi foarte mare de posibilele breşe de securitate, de fiabilitatea serviciilor şi de timpii de nefuncţionare care pot duce la afectarea continuităţii proceselor de business.
Puțin peste 1.000 de firme cu capital străin au luat naștere în 2024
u ele au subscris un capital social de 5,866 milioane de dolari
Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut în primele două luni din 2024 cu 8,3%, comparativ cu perioada similară din 2023, la 1.084 societăţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele peste 1.084 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 5,866 milioane de dolari, în creştere cu 5,4% faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în ianuarie-februarie 2023, de 5,564 milioane de dolari. În februarie 2024 au fost înmatriculate 603 societăţi cu participare străină (minus 14,2 faţă de aceeaşi lună din 2023), cu un capital subscris de 2,908 milioane lei (minus 10,7%). În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (25,97 din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,06% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (17,25%). La finele lunii februarie 2024, în România existau 252.310 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 70,178 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.901 (capital subscris de 3,418 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,053 miliarde de dolari, în 6.117 de firme.
CNPP: 1.137.956 pensionari au primit indemnizaţie socială, în martie 2024
Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari a fost, în martie 2024, de 1.137.956 persoane, cu 1.647 mai puţine comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceştia, 1.039.134 erau pensionari din sistemul public, iar 98.822 erau pensionari proveniţi din fostul sistem de pensii al agricultorilor. În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizaţiei suportate de la bugetul de stat a fost de 494 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în judeţele Maramureş (de 574 lei), Bistriţa-Năsăud (567 lei), Cluj (548 lei), Hunedoara (547 lei) şi Vrancea (546 lei). Cei mai mulţi beneficiari ai acestei indemnizaţii erau în Bucureşti - respectiv 48.613 - şi în judeţele Suceava (42.620 pensionari), Iaşi (37.740) şi Dolj (37.719). În ceea ce priveşte pensionarii agricultori, indemnizaţia socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 343 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în judeţele Ilfov (488 lei), Gorj (444 lei) Hunedoara (418 lei) şi în sectorul 5 din Bucureşti (420 lei). Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în judeţele Iaşi (6.879 persoane), urmat de Botoşani (6.474), Dolj (6.363) şi Olt (5.743). CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii şi indemnizaţii, cumulate, se situează sub valoarea de 1.281 de lei, încasează lunar această valoare, denumită "Indemnizaţie socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările şi completările ulterioare.
CEO-ul Boeing va primi o compensație de 33 milioane de dolari la plecarea din funcție
Pachetul salarial pentru 2023 al CEO-ului Boeing, Dave Calhoun, care şi-a anunţat recent plecarea în mijlocul unei crize de siguranţă a avioanelor companiei, a crescut cu aproximativ 45%, la aproape 33 de milioane de dolari, potrivit producătorului de avioane american, transmite Reuters. Boeing a spus că o mare parte din compensaţia CEO-ului Dave Calhoun este sub formă de acţiuni, a căror valoare a scăzut după o desprindere a unui panou de uşă a unui avion 737 MAX 9, în timpul zborului, în ianuarie. Valoarea ajustată a compensaţiei totale a lui Calhoun în 2023 este de 24,8 milioane de dolari, a spus compania într-un dosar de reglementare. Acţiunile Boeing au scăzut cu aproape 30% în acest an, deoarece compania se confruntă cu preocupările de calitate din partea autorităţilor de reglementare şi a clienţilor, în urma incidentului din 5 ianuarie care a implicat un avion 737 MAX 9 al operatorului Alaska Airlines. Documentul nu menţionează un pachet de compensaţii de plecare pentru Calhoun, care a anunţat pe 25 martie că va demisiona din funcţia de director general până la sfârşitul anului. În 2022, el a primit o compensaţie totală de 22,6 milioane de dolari, potrivit documentuluji. Plăţile potenţiale de pensionare ale lui Calhoun au fost evaluate la peste 44 de milioane de dolari la sfârşitul anului 2023, arată documentul. Producţia de avioane 737 MAX a scăzut în ultimele săptămâni, deoarece autorităţile de reglementare din SUA intensifică verificările în fabrică, iar producătorul de avioane încearcă să sporească calitatea. Rivalul european Airbus şi-a extins avantajul pe piaţa avioanelor cu un singur culoar. Criza a dus la o schimbare amplă a managementului, preşedintele consiliului Boeing, Larry Kellner, şi Stan Deal, şeful afacerii cu avioane comerciale, plecând de asemenea. Directorul de operaţiuni Stephanie Pope l-a înlocuit pe Deal.
Companie deţinută de grupul Armani plasată în administrare judiciară
Un tribunal italian a plasat sub administrare judiciară o companie deţinută de grupul italian de modă Armani, acuzată că a subcontractat indirect producţia către companii chinezeşti care exploatau muncitorii. Judecătorii din Milano au dispus administrarea judiciară timp de un an pentru Giorgio Armani Operations, descrisă ca fiind o ramură industrială a grupului Armani, potrivit unei hotărâri de 31 de pagini consultate vineri de Reuters. În această perioadă, compania va continua să funcţioneze, dar sub conducerea unui administrator numit de instanţă. Potrivit hotărârii, Giorgio Armani Operations a externalizat producţia de genţi, curele şi articole din piele către două firme care, la rândul lor, au subcontractat munca către patru companii chineze ale căror ateliere se aflau la periferia oraşului Milano. Aceste companii plăteau oamenii cu 2-3 euro (2,16-3,25 dolari) pe oră pentru a lucra în medie 10 ore pe zi, în unele cazuri şapte zile pe săptămână, pentru a confecţiona genţi care erau vândute subcontractanţilor Armani cu 93 de euro, revândute lui Armani cu 250 de euro şi puse pe piaţă cu aproximativ 1.800 de euro, au precizat anchetatorii. Armani Group a declarat că "a avut întotdeauna măsuri de control şi de prevenire pentru a minimiza abuzurile din lanţul de aprovizionare", adăugând că va colabora cu autorităţile pentru a-şi clarifica poziţia. Procuratura din Milano investighează de mai mulţi ani externalizarea producţiei de către marile grupuri din domeniul modei şi din alte sectoare către subcontractori care ar exploata muncitorii. Compania de modă Alviero Martini, care îşi confecţiona genţile în ateliere chinezeşti, a fost de asemenea plasată recent sub control judiciar. Italia găzduieşte mii de mici producători care acoperă 50-55% din producţia mondială de îmbrăcăminte de lux şi articole din piele, potrivit calculelor firmei de consultanţă Bain, faţă de 20-25% în restul Europei. Subcontractarea Armani a continuat din 2017 cel puţin până în februarie 2024, când poliţia a făcut ultima razie în ateliere, au scris judecătorii din Milano, menţionând că încălcarea codului muncii este un exemplu de practici comerciale neloiale.
Producţia de vehicule a Stellantis în Italia a scăzut cu 10%
Producţia de autoturisme şi autoutilitare a grupului Stellantis în fabricile italiene a scăzut cu 9,8% în primele trei luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 170.415 unităţi, potrivit sindicatului FIM-CISL, transmite Reuters. Producătorul auto poartă discuţii cu guvernul italian cu privire la un plan de inversare a tendinţei multianuale de scădere a producţiei în ţară şi de a o aduce înapoi la un milion de unităţi până la sfârşitul acestui deceniu, implicând o creştere globală a producţiei de aproximativ 25% în comparaţie cu anul trecut. Datele din primul trimestru ”îndepărtează Stellantis de ţinta unei producţii de un milion de vehicule”, a declarat şeful FIM-CISL Ferdinando Uliano, prezentând un raport trimestrial privind nivelurile de producţie ale Stellantis.
Tesla va lansa un robotaxi
Elon Musk a anunţat că Tesla va lansa un robotaxi pe 8 august. În stilul caracteristic, scurt şi fără detalii, Elon Musk a anunţat, pe X/Twitter, că Tesla va prezenta, pe data de 8 august, un aşa-numit robotaxi. Robotaxi este denumirea generică folosită pentru maşinile autonome care pot îndeplini funcţii de taximetrie, transportând pasagerii fără ca la volan să se afle o persoană. Anunţul lui Elon Musk a venit la foarte puţin timp după ce Reuters a scris că Tesla ar fi renunţat la planurile de dezvoltare a unei maşini electrice mai ieftine. În ianuarie, Musk spunea despre acest model că va fi lansat în a doua parte a anului viitor. Acum, proprietarul Tesla spune că Reuters minte. Viitoarea/fostă maşină electrică ar trebui să coste începând de undeva de la 25.000 de dolari. În prezent, cea mai ieftină maşină Tesla este Model 3, al cărei preţ porneşte de la 39.000 de dolari.
Conflictul dintre Israel și Iran a umflat prețul petrolului
Preţurile de referinţă ale ţiţeiului Brent şi U.S. West Texas Intermediate au crescut uşor vineri, în timp ce pieţele urmărit un posibil conflict militar direct între Israel şi Iran, care ar putea reduce şi mai mult livrările. Pe ansamblul săptămânii preţurile au urcat cu peste 4%, transmite Reuters. Cotaţia ţiţeiul Brent a crescut cu 52 de cenţi, sau cu 0,57%, până la 91,17 dolari pe baril. Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate a atins 87,41 dolari pe baril, urcând cu 32 de cenţi sau cu 0,37%. Ambele valori de referinţă ale petrolului au atins joi cele mai ridicate niveluri din octombrie. Preţurile petrolului Brent şi WTI au crescut în această săptămână cu peste 4%, după ce Iranul, al treilea mare producător din cadrul OPEC, a promis să se răzbune împotriva Israelului pentru un atac care a ucis personal militar iranian de rang înalt. ”Dacă Iranul atacă direct Israelul, asta nu s-a mai întâmplat niciodată. Este doar un alt domino cu risc geopolitic pe cale să cadă”, a spus Phil Flynn, analist la Price Futures Group.
