MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Managerii estimează o creștere accentuată a prețurilor în comerțul cu amănuntul
Prețurile ar urma să urce până la începutul anului viitor
Managerii estimează o creștere a activității și a prețurilor în comerțul cu amănuntul, precum și o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obținut ca diferență între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului și procentajul celor care au indicat varianta negativă”, arată datele INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2022, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare. Pentru prețurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 37%). Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2022, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni o scădere a volumului producției (sold conjunctural -17%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural -8%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții, se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural plus 38 %). În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural plus 18%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural plus 16%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere a numărului de salariați (sold conjunctural plus 16%). Managerii societăților comerciale estimează creștere accentuată a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 50%). Conform estimărilor din luna noiembrie 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 7%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural plus 1%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de creștere (sold conjunctural plus 25%).
Dărăban propune o nouă metodă de subvenționare a costuilor la energie
u “consumatorii de energie sprijiniți pe criterii sociale ar trebui să primească ajutoare directe”, susține director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie
Consumatorii care sunt sprijiniți pe criterii sociale, precum familiile monoparentale și cele cu trei copii, ar trebui ajutați direct de către stat, nu să plătească tarife plafonate în baza unei declarații pe propria răspundere către furnizor, a afirmat, luni, Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE). "În ceea ce privește selecția beneficiarilor, dacă nu se poate face o revenire, pentru că avem această schemă de ajutor direct, promovată de Ministerul Fondurilor Europene, selecția pe declarații pe propria răspundere va introduce o mare problemă. Nu contestăm, pentru că nu ai cum să identifici un beneficiar la nivel furnizorului, dar declarația pe propria răspundere este o declarație pe care furnizorul o depozitează cel mult. Dar răspunderea pentru veridicitatea informației trebuie să fie a statului român, iar dacă se găsesc situații neconforme, statul are legi în vigoare care îi oferă instrumentele necesare pentru a recupera acel beneficiu. Nu poate furnizorul să îndeplinească aceste activități. Fiind vorba de bani publici, acestea trebuie îndeplinite de statul român prin instituțiile de resort", a susținut Dărăban. În opinia sa, beneficiarii precum familiile cu trei copii, familiile monoparentale, bolnavii dependenți de aparate de oxigen trebuie să primească ajutoare directe. "Pe aceste criterii care vor intra în vigoare în 2023, ne dorim ca acești beneficiari să fie identificați prin instituțiile de resort, Ministerul Muncii, asistența socială, și să li se ofere un ajutor direct. Noi am văzut și pe Ordonanța 118 situații destul de complicate cu aceste declarații pe propria răspundere. Unii le vor face, alții nu, unele vor fi corecte, altele nu. Și nu vom reuși să-i ajutăm pe toți cei care au nevoie, vor depinde de aceste declarații. Dacă tot dorim să îi ajutăm pe acești oameni, să o facem în mod direct, prin instituțiile abilitate", a spus Dărăban. Potrivit acesteia, autoritățile ar trebui să clarifice sursa de finanțare a acestor scheme. "Din înțelegerea noastră, schema de sprijin în perioada 2023-2025 se finanțează din Fondul de Tranziție, care are drept sursă de finanțare doar taxele obținute din sectorul de energie electrică, de la producătorii de energie electrică. Întrebarea noastră este de ce, dacă schema are în vedere și plafonarea prețului la gaz pentru consumatori, nu se alocă și fondurile din suprataxa plătită de producătorii de gaze", a completat reprezentanta ACUE.
PwC: Rata de reducere a emisiilor de carbon la nivel global a fost de doar 0,5% în 2021
Rata de reducere a emisiilor de carbon la nivel global s-a situat la 0,5% în 2021, cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index 2022, lansat în contextul reuniunii COP27 din Egipt. În 2020, rata de reducere a emisiilor de carbon a fost de 2,5%, pe fondul scăderii cu 4,3% a cererii globale de energie. ”Rata de reducere a emisiilor de carbon la nivel global s-a situat la 0,5% în 2021, cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în condițiile în care consumul de energie și emisiile generate de acesta au crescut cu 5,5% față de nivelurile din 2020, primul an marcat de pandemie”, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index 2022, lansat în contextul reuniunii COP27 din Egipt. În 2020, rata de reducere a emisiilor de carbon a fost de 2,5%, pe fondul scăderii cu 4,3% a cererii globale de energie. Evoluția din 2021 a fost influențată de creșterea activității economice, pe fondul redresării după COVID-19. Dacă este exclusă din date variația produsă de lockdown-ul cauzat de Covid-19 (anul 2020), se observă o rată globală de decarbonizare de 3%, în 2021 comparativ cu 2019. ”Ridicarea restricțiilor pandemiei în 2021 a fost urmată de o revenire foarte necesară a activității economice, dar care a însemnat și o revenire la niveluri mai mari ale emisiilor de carbon. Majorarea prețurilor la energie și amenințările privind aprovizionarea au alimentat o creștere a cererii pentru combustibilii fosili pe termen scurt. Progresele în materie de decarbonizare au scăzut în pofida angajamentelor din partea statelor, a companiilor și a investitorilor, astfel că trebuie realizate eforturi mai mari pentru ca obiectivele de reducere a emisiilor să fie îndeplinite în termenele asumate. Spre exemplu, UE a anunțat că își va crește obiectivele de reducere a emisiilor în 2023, concentrându-se pe implementarea surselor regenerabile de energie. Noul plan REPower EU stabilește ca, până în 2030, ponderea energiei regenerabile să ajungă la 45% din total consum, concomitent o reducere cu 13% a consumului de energie. Investițiile în capacitățile de energie regenerabilă sunt mai binevenite ca niciodată, fiind o modalitate de creștere a securității energetice și a stabilității prețurilor”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing Partner PwC România.
Irakul recuperează doar firmituri din cele 2,5 miliarde de dolari furate fiscului
Irakul a recuperat ”o parte” a sumei de 2,5 miliarde de dolari retrasă fraudulos dintr-un cont bancar al fiscului, a anunțat premierul irakian Mohamed Shia al-Sudani, care a îndemnat toate persoanele implicate în acest scandal să se predea și să restituie fondurile publice furate, relatează AFP. ”Autorităție competente au putut să recupereze o primă tranșă, în valoare de 182,6 miliarde de dinari irakieni” - aidcă 125 de milioane de dolari, a anunțat duminică Mohamed Shia al-Sudani. El a anunțat că unul dintre oamenii de afaceri implicați în acest furt - Nour Zuhair Jassem - a restituit un pic peste 125 de milioane de dolari din suma de peste un miliard de dolari pe care a ”recunoscut” că a obținut-o. Omul de afaceri urmează să fie eliberat pe cauțiune, în schimbul restituirii restului banilor furați în urmă cu două săptămâni, a precizat Mohamed Shia al-Sudani. Furtul - mediatizat la jumnătatea lui octombrie - a provocat o vie indignare într-un Irak bogat în petrol și devastat de o corupție endemică. Într-un document al Administrației Generale a Impozitelor se arată că aceste 2,5 miliarde de dolari au fost prelevate în perioada septembrie 2021-august 2022, prin 247 de cecuri încasate de cinci întreprinderi. Banii au fost retrași apoi în numerar din conturile acestor societăți, ai căror proprietari - majoritatea fugari - sunt vizați de mandate de arestare. Premierul irakian a făcut aceste declarații într-o alocuțiune televizată, între mormane de bancnote legate în pachete. Aceste fonduri au fost predate de către Nour Zuhair Jassem, arestat la sfârșitul lui octombrie pe aeroportul din Bagdad, în timp ce încerca să fugă din țară cu un avion privat. Justiția irakiană a încheiat un ”acord” cu acuzatul, prin care acesta să restituie întreaga sumă, a precizat Mohamed Shia al-Sudani. ”El va fi eliberat pe cauțiune pentru a facilita procesul restituirii”, a precizat el.
Indicele ROBOR la trei a scăzut la 7,82% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,82% pe an, de la 7,85% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,02% pe an, de la 8,04%, în timp ce ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,26% pe an, față de 8,27% pe an, vineri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
“Înscrierile utilizatorilor noi pe Twitter sunt la un nivel istoric”
Înscrierile de utilizatori noi pe platforma de socializare sunt la ”un nivel istoric”, potrivit directorului general al companiei, Elon Musk, în condițiile în care compania se confruntă cu un exod în masă al agenților de publicitate și al utilizatorilor care fug pe alte platforme din cauza preocupărilor legate de verificarea conturilor și discursuri instigatoare la ură, transmite Reuters. Înscrierile au fost în medie de peste două milioane pe zi în ultimele șapte zile, din 16 noiembrie, în creștere cu 66% față de aceeași săptămână din 2021, a spus Musk într-un tweet de sâmbătă noaptea. El a mai afirmat că minutele active ale utilizatorilor au fost la un nivel record, cu o medie de aproape 8 miliarde de minute active pe zi în ultimele șapte zile, începând din 15 noiembrie, o creștere de 30% în comparație cu aceeași săptămână a anului trecut. Afișările de discursuri instigatoare la ură au scăzut începând cu 13 noiembrie, comparativ cu octombrie a anului trecut. Uzurparea de identitate raportată pe platformă a crescut la începutul acestei luni, înainte și în urma lansării Twitter Blue, potrivit lui Musk
Ministerul Energiei are în analiză proiecte de un miliard de euro
Ministerul Energiei are în analiză proiecte în valoare totală de un miliard de euro, care ar urma să fie finanțate prin PNRR, pentru realizarea de capacități de producere a electricității din surse regenerabile, a hidrogenului și a energiei în cogenerare de înaltă eficiență, a spus, luni, Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul instituției. "Prin Planul Național de Redresare și Reziliență avem aproximativ 1,6 miliarde de euro, iar prin Fondul pentru Modernizare, care se întinde până în 2030, alocările sunt la acest moment, la valoarea certificatului de dioxid de carbon, de circa 16 miliarde de euro. Din aceste alocări, deja sunt în analiză proiecte de aproximativ un miliard de euro pe PNRR, pentru producția de energie din surse regenerabile și producția de hidrogen și cogenerare de înaltă eficiență", a arătat Drăgan, în conferința "Criza energetică și efecte pe termen lung", organizată de DC News. Pe Fondul de Modernizare au fost deja alocate sume în valoare de 2,5 miliarde de euro și urmează ca, în primul trimestru al anului viitor, Ministerul Energiei să vină cu noi apeluri de proiecte în valoare de de 2 - 2,3 miliarde de euro.
Oficial BCE: Banca va efectua majorări mai mici ale dobânzii cheie în 2023
Banca Centrală va efectua majorări mai mici ale dobânzii cheie în 2023, dacă va fi nevoie de creșteri suplimentare, a declarat duminică membrul consiliului guvernatorilor Gabriel Makhlouf, citat de Reuters. BCE a început în iulie să crească dobânzile în cel mai rapid ritm înregistrat vreodată, iar piețele pariază pe o creștere de 0,5-0,75 puncte procentuale la următoarea ședință de politică monetară, din 15 decembrie. Makhlouf a spus săptămâna trecută că își păstrează mintea deschisă în privința dimensiunii majorării respective. În timp ce factorii de decizie politică au fost hotărâți că dobânzile trebuie să crească în continuare pentru a ajuta la încetinirea inflației, minuta ultimei lor întâlniri, publicată joi, a arătat că nu pot fi pe deplin de acord asupra destinației sau ritmului final al majorărilor. ”Când vom începe anul viitor, probabilitatea este că, dacă dobânzile vor crește, ele vor crește într-o măsură mai mică”, a declarat Makhlouf, șeful băncii centrale irlandeze, pentru ziarul irlandez Sunday Independent, într-un interviu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
