MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia României a bătut pasul pe loc în primul trimestru
În primele trei luni ale anului, PIB-ul a fost de 389,15 miliarde lei
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat joi că Produsul Intern Brut a crescut cu 0,1% în primul trimestru, față de trimestrul IV din 2022, la 389,15 miliarde lei, pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii (1), asemeni estimărilor semnal anunțate luna trecută. ”Seria ajustată sezonier. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2023, a fost de 389,155 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,1% față de trimestrul IV 2022 și în creștere cu 2,8% față de trimestrul I 2022”, arată datele INS. Pe Seria brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312,092 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,3 % față de trimestrul I 2022. Față de același trimestru din anul 2022, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 2,3% pe seria brută și cu 2,8% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul I 2023, nefiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 120 din 16 mai 2023. Contribuția categoriilor de resurse și de utilizări la modificarea PIB La creșterea PIB, în trimestrul I 2023 față de trimestrul I 2022, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri: Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante (Â0,9%), cu o pondere de 22% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 4,5%; Informațiile și comunicațiile (Â0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 5,6%; Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (Â0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10%; Construcțiile (Â0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 8,5%; Impozitele nete pe produs (Â0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului lor cu 2,5%. O contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB și care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.
Zona euro a fost în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023
Economia zonei euro a intrat în recesiune tehnică în primele trei luni din 2023, arată datele agenției europene de statistică Eurostat, publicate joi, după revizuiri în scădere ale creșterii atât în primul trimestru din acest an, cât și în ultimul trimestru din 2022, informează Reuters. Produsul intern brut (PIB) al zonei euro a scăzut cu 0,1% în primul trimestru din 2023 față de trimestrul IV din 2022 și a fost cu 1,0% mai mare decât în anul precedent, a precizat Eurostat într-un comunicat. Estimările provizorii de creștere, publicate la 16 mai, indicau 0,1% și respectiv 1,3% . Revizuirea datelor s-a datorat în principal unei a doua estimări a biroului de statistică din Germania, care arată că cea mai mare economie din zona euro se afla în recesiune la începutul anului 2023. Economiștii intervievați de Reuters prognozaseră în medie o stagnare a economiei în ritm trimestrial și respectiv o creștere de 1,2% în ritm anual.
Adrian Câciu: Situația economică a României nu este una extraordinar de bună
u “de fapt situația economică a Europei nu este una bună”, susține Adrian Câciu, ministru de Finanțe
Ministru de Finanțe Adrian Câciu a precizat că prima rectificare bugetară din anul acesta va fi destul de complicată, pentru că situația economică a României nu este una extraordinar de bună și nici situația economică a Europei nu este una bună. „Se va continua prin redistribuirea resursele și reprioritizarea unor acțiuni”, a adăugat el. „Eu ca ministru de Finanțe vă spun – cred că puteam să facem mai mult și mai la timp. Am găsit aceste soluții la acest moment și nu numai pentru educație, dar în primul rând pentru educație pentru care s-au adoptat mai multe măsuri, deși situația economică a României nu este una extraordinar de bună. De fapt situația economică a Europei nu este una extraordinar de bună, dar noi suntem puși în aceste funcții ca să găsim soluții pentru societate. Am găsit aceste resurse în resursele bugetare de care dispune la acest moment România, prin ordonatorii de credite care vor trebui să finanțeze aceste cheltuieli. Evident la rectificare, va fi o rectificare destul de complicată, dar se va continua prin redistribuirea resursele și reprioritizarea unor acțiuni”, a afirmat Adrian Câciu, la finalul ședinței de Guvern de joi. Acesta a mai spus că nu crede că „vreun Guvern de aici încolo își va permite să nu-și asume sau să nu își respecte angajamentul față de educație, pentru că până la urmă forța acestei categorii socio-profesionale și mai ales inclusiv Guvernul a înțeles cât de prioritar este acest sistem”. „Poate a înțeles mai târziu decât trebuia. Asta ne-o reproșăm cu toții, dar este evident că s-a intrat într-un alt calendar. Asumarea înseamnă solidaritate. Pe de altă parte înseamnă și coerență în pașii pe care îii faci, coerență care ține seama și de alte echilibre, echilibre cu mediul socio-economic în care, până la urmă, ne desfășurăm activitatea cu toții. Din această perspectivă s-au găsit o serie de resurse care vor duce la o redistribuire și o reprioritizare a cheltuielilor publice, cu ocazia proximei rectificări bugetare. Această reprioritizare poate este bună pentru că trebuie să punem accentul pe calitatea serviciilor publice din marile sisteme publice. Unul din marile sisteme publice îl reprezintă sistemul educațional din România. Al doilea mare sistem public îl reprezintă cel de sănătate, al treilea ordinea publică, apărarea și siguranța națională. Dacă luăm cele trei mari sisteme publice care trebuie puse într-o altfel de abordare statală, guvernamentală, legislativă”, a completat ministrul PSD.
Tranzacții imobiliare de 120 de milioane de euro în primul trimestru
Primul trimestru din 2023 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 120 milioane de euro în România, aproape dublu față de primele trei luni din 2022, tranzacțiile în segmentul industrial și logistic reprezentând aproximativ 50% din volum, iar cele din segmentul birourilor circa 40%, arată un raport al Colliers. ”Primul trimestru din 2023 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 120 milioane de euro în România, aproape dublu față de primele trei luni din 2022, tranzacțiile în segmentul industrial și logistic reprezentând aproximativ 50% din volum, iar cele din segmentul birourilor circa 40%”, arată raportul Colliers ”CEE Investment Scene Q1 2023”. România a avut o performanță mult mai bună decât principalele țări din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est), în condițiile în care volumul cumulat al celor șase economii majore (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) s-a redus cu mai mult de jumătate. Consultanții Colliers apreciază că, în măsura în care niciun eveniment extern nu determină o scădere semnificativă a activității economice în zona euro, ECE va continua să își depășească partenerii occidentali pe termen lung, datorită fondurilor UE și a unui mediu de afaceri ofertant, iar România este bine poziționată. În ansamblu, volumele de investiții din Europa Centrală și de Est (CEE) au scăzut cu aproape 57% față de primul trimestru din 2022, până la aproximativ 1,3 miliarde de euro, un volum mai bun decât rezultatele din alte regiuni ale UE, unde scăderea de la un an la altul a fost de 62% (conform MSCI). Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiții reprezentând 50% din totalul celor mai mari 6 țări din Europa de Est, urmată de Republica Cehă și Ungaria, cu o pondere cumulată de 31% din volumele din primul trimestru al anului. „Interesant este că atât România, cât și Bulgaria, au avut un început de an mai bun decât în 2022 și 2021. O redresare semnificativă depinde în continuare în mare măsură de o îmbunătățire a perspectivelor inflației și a ratei dobânzii pentru a închide decalajul dintre prețuri. Este dificil să estimăm activitatea de pe piața românească pentru restul anului, având în vedere condițiile actuale, dar, dacă toate tranzacțiile majore aflate în curs de finalizare se vor încheia, am putea chiar să vedem volumul la nivelul record de anul trecut. Astfel, principala provocare este costul finanțării care se situează în prezent undeva între 5 și 6%, determinat de ratele dobânzilor semnificativ mai mari decât în urmă cu doar 12 luni, precum și de costurile altor instrumente financiare, cum ar fi IRS-ul”, spune Anca Merdescu, director Investment & Debt Advisory la Colliers.
Cresc salariile de bază din sănătate, asistență socială, apărare și ordine publică
Salariile de bază ale personalului din sănătate și asistență socială și din apărare, ordine publică și securitate națională se majorează de la 1 iunie la nivelul stabilit de Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru anul 2022, a anunțat joi Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS). Guvernul a aprobat o Ordonanță de urgență care completează articolul I din OUG nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Astfel, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile personalului prevăzut în Anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și Asistență socială" din Legea-cadru nr. 153/2017, se stabilesc la nivelul celor prevăzute de această lege pentru anul 2022. Potrivit sursei citate, măsura a fost luată de Executiv pentru o parte din personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar, cum ar fi statisticienii medicali, registratorii medicali, infirmierele, brancardierii și îngrijitoarele, care nu au atins nivelul maxim de salarizare prevăzut în grilă, spre deosebire de restul personalului cu studii superioare salarizat pe aceeași anexă, fiind astfel eliminate dezechilibrele de natură salarială din acest sector. De asemenea, ordonanța de urgență vizează majorarea salariilor de bază pentru angajații din asistență socială. În acest sens, s-a ținut seama de problema majoră cu care se confruntă acest domeniu, respectiv lipsa personalului de specialitate, precum și de provocările de care s-a lovit acest sistem (pandemia COVID, criza din Ucraina, creșterea numărului persoanelor vârstnice în România sau criza forței de muncă în domeniul asistenței sociale și migrarea acesteia), precizează instituția într-un comunicat transmis AGERPRES. Tot de la 1 iunie cresc și soldele și salariile de funcție ale personalului prevăzut în Anexa nr. VI - Familia ocupațională de funcții bugetare "Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională" din Legea-cadru nr. 153/2017 care se stabilesc, de asemenea, la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022
Volvo Cars a lansat miercuri un SUV mic, complet electric, EX30
Volvo Cars a lansat miercuri un SUV mic, complet electric, EX30, cu două opțiuni de baterie și un preț de pornire de aproximativ 36.000 de euro (38.500 de dolari), în timp ce producătorii de automobile concurează cu Tesla pentru a face vehiculele electrice (EV) mai accesibile, transmite Reuters. EX30 este cel mai mic SUV de până acum al producătorului din Suedia și urmează dezvăluirii celui mai mare model EX90 electric, în noiembrie. ”Este un SUV mic care face lucruri Volvo”, a spus directorul general Jim Rowan în timpul evenimentului de lansare a mașinii din Milano, Italia. Prețul de pornire se compară cu cel de peste 40.000 de euro pentru automobilul Model 3 de la Tesla, cea mai ieftină mașină a grupului american. Tesla a redus prețurile de mai multe ori în acest an pentru a încerca să stimuleze cererea, pe măsură ce concurența se încinge în rândul producătorilor de vehicule electrice. Cu toate acestea, Rowan a spus că grupul nu trebuie să urmărească Tesla în privința reducerilor de prețuri pentru vehiculele electrice, deoarece cererea de pe piață era sănătoasă. Volvo, care își propune ca jumătate din volumele sale de vânzări să fie vehicule electrice până la jumătatea deceniului și să vândă vehicule electrice doar până în 2030, a declarat că EX30 este una dintre cele mai mari oportunități de afaceri ale sale în următorii ani. ”Clienții primesc un SUV premium complet electric la un preț similar cu cel al echivalentelor cu motor cu combustie”, a spus grupul. EX30 va fi produs în uzina Zhangjiakou din China, care este operată de Geely, acționarul principal al Volvo, și producția urmează să înceapă mai târziu în 2023. Noul model este disponibil pentru comandă începând de miercuri pe unele piețe, inclusiv în Europa, clienții inițiali putând aștepta livrarea la începutul anului 2024. Mașina va fi livrată mai devreme decât SUV-ul său electric mai mare, EX90, prezentat de companie în noiembrie anul trecut.
Cotidianul britanic The Telegraph va fi scos la vânzare
Cotidianul britanic The Telegraph, precum și ediția sa de duminică The Sunday Telegraph și revista The Spectator, vor fi scoase la vânzare, ca urmare a datoriilor neplătite de compania mamă, a anunțat, miercuri, Bank of Scotland, scrie AFP. Bank of Scotland - față de care grupul este îndatorat - a declarat pentru AFP că, din cauza datoriilor restante și fără niciun semn de rambursare, Bank of Scotland nu a avut, din păcate, de ales decât să numească administratori de insolvență pentru B.UK. Limited”, societatea-mamă care controlează Telegraph Media Group, deținută de bogata familie Barclay. Bank of Scotland explică faptul că este un „act de ultimă instanță”, din cauza lipsei unui acord cu grupul pentru rambursarea datoriilor. Potrivit presei britanice, valoarea datoriei este de aproximativ un miliard de lire sterline (1,16 miliarde de euro). Banca a desemnat societatea AlixPartners drept administrator. AlixPartners a precizat că procedura nu va împiedica activitatea publicațiilor care va continua „în mod normal”. Potrivit AlixPartners, Howard și Aidan Barclay au fost revocați din funcțiile lor de directori la Telegraph Media Group și la revista The Spectator.
Amazon Prime Video va avea o versiune cu reclame
După DisneyÂ, HBO Max și Netflix, a venit și rândul serviciului de streaming deținut de Amazon să ia în calcul vânzarea unei versiuni cu reclame. Șefii Amazon au început să discute despre lansarea unei versiuni cu reclame a serviciului de streaming Prime Video. Discuțiile sunt abia la început, conform The Wall Street Journal, astfel că nu se cunoscut multe detalii despre planurile în acest sens ale companiei. Introducerea unui plan cu reclame la Amazon Prime Video este puțin mai complicată decât la concurență, din cauza modurilor în care este vândut serviciul. În afară de abonamentul individual, acesta mai este disponibil și în cadrul setului de servicii oferite membrilor Prime. Una dintre versiunile care se vehiculează este adăugarea reclamelor în Prime Video, cu opțiunea plății în plus pentru eliminarea reclamelor. Aceasta variantă ar aduce și scumpirea serviciului actual. Majoritatea companiilor de streaming au profitat de lansarea versiunilor cu reclame pentru a le scumpi pe cele fără reclame.
Instagram lucrează la propriul chatbot
Instagram a început să testeze un chatbot cu multiple personalități, care poate răspunde la întrebări, oferi sfaturi și rescrie mesaje. Gigantul american Meta nu putea absenta de la goana după AI generativ la care s-au înscris nenumărate companii, iar Instagram pare să fie prima platformă deținută de Meta care va oferi un astfel de instrument. Conform indiciilor descoperite în codul platformei de către dezvoltatorul Alessandro Paluzzi, Instagram lucrează la un chatbot care va fi disponibil în secțiunea de comunicare a platformei. Chatbot-ul va putea fi apelat scriind în fereastra de chat @nume (numele nu este cunoscut deocamdată). Acesta va putea să rescrie mesaje, să ofere sfaturi și să răspundă la întrebări. Abordarea Instagram, ca și în alte cazuri, pare să copieze modul în care Snapchat și-a lansat propriul chatbot, numit My AI și bazat pe modelul lingvistic dezvoltat de OpenAI. Nu este clar ce tehnologie va sta la baza chatbot-ului testat în prezent de Instagram, însă, Meta, care lucrează cu AI-ul de mulți ani, nu duce lipsă de opțiuni în acest sens.
