MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Creșterea numărului de bugetari este greu de oprit
Statul are cu peste 10.000 de angajați mai mult u Guvernul Ciolacu a depășit la angajări Guvernele Cîțu, Orban I și II, dar este sub Ciucă și Grindeanu/Tudose/Dăncilă
Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut din nou și a ajuns, în octombrie, la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta și în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro. Cea mai mare parte a creșterii vine din angajările în învățământ. Între iunie și octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educației a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, mare parte în Educație, Guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste Guvernele Cîțu și Orban I și II, dar mai puțin comparativ cu Guvernele Ciucă și Grindeanu/Tudose/Dăncilă. În timp ce numărul de posturi ocupate a ajuns la 1.289.405, cu 5.206 mai multe față de iunie, aceasta este doar creșterea dimensiunii aparatului bugetar, nu și numărul de angajări din perioada analizată. Numărul de angajări a fost, probabil, mult mai mare, întrucât a compensat ieșirile din sistem (pensionări, plecări și decese) și a generat și o creștere de peste 5.000 a numărului de posturi ocupate, comentează Profit.ro. Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricții la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi, precum și pentru instituțiile nou înființate. Datele pentru lunile de vară, iulie, august și septembrie (în special august și septembrie) nu pot fi folosite pentru comparație, întrucât pe perioada verii numărul de posturi de la Ministerul Educației scade cu peste 20.000 (probabil contracte pe perioadă determinată). Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administrația centrală și 466.457 în administrația locală. Cei mai mari angajatori din sectorul public în octombrie Ministerul Educației - 300.124 posturi ocupate alte 68.541 posturi în unități de învățământ superior de stat Sistem public de sănătate - 172.921 finanțate prin FNUASS - 81.116 rețeaua autorităților locale - 146.503 Ministerul Sănătății - 18.302 Ministerul Afacerilor Interne - 124.348 Ministerul Apărării Naționale - 71.555 Ministerul Finanțelor - 24.906.
Barbu: Porcul nu trebuie interzis și nu se va interzice niciodată în România
u “și eu voi merge de sărbători la părinți și tatăl meu, care chiar dacă este cadru didactic ieșit la pensie, ne crește trei porci - unul pentru mine, unul pentru fratele meu și unul pentru ei”, susține ministrul Agriculturii
Porcul nu trebuie interzis și nu se va interzice niciodată în România, iar ideea acordării de tichete pentru achiziția de carne e o mare prostie, pentru că încurajează consumul de carne de porc din străinătate, a declarat, sâmbătă, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, la un târg de produse tradiționale organizat în Capitală. "Porcul nu trebuie să fie interzis, este o tradiție. Și eu voi merge de sărbători la părinți și tatăl meu, care chiar dacă este cadru didactic ieșit la pensie, ne crește trei porci - unul pentru mine, unul pentru fratele meu și unul pentru ei. Deci, lucrul acesta nu se va interzice niciodată în România, iar cine spune că vom da tichete, e o mare prostie. Prin acele tichete încurajăm consumul de carne de porc din străinătate", a spus Barbu. În ceea ce privește plafonarea prețurilor la o serie de alimente de bază, ministrul Agriculturii a susținut că efectele aplicării Ordonanței specifice s-au văzut și au venit în sprijinul familiilor cu venituri mici și medii din România. "Ordonanța privind plafonarea produselor comerciale are două două caracteristici: în primul rând s-a plafonat creșterea la alimente și, practic, alimentele n-au mai crescut în România. Lucrul acesta este dat și de indicele național de statistică, pentru că, în septembrie 2022, când aveam această Ordonanță erau plus 25% creșteri la alimente, iar în momentul de față sunt cu minus 5%. Lucrul acesta arată că prețurile s-au temperat prin aplicarea acestei Ordonanțe și, mai mult de atât, au și scăzut. Putem face o comparație și chiar voi ieși în data de 13 (decembrie 2023, n.r.) să arătăm exact cum au scăzut prețurile atunci când aveam Ordonanță și când nu aveam Ordonanță. Vă voi pune la dispoziție toate aceste date și mi-aș dori foarte mult să promovăm acea Ordonanță, acele produse care sunt în acea Ordonanță și să le arătăm oamenilor cum erau prețurile în 2022 și cum sunt în 2022. Această Ordonanță nu am făcut-o decât printr-un dialog atât cu retailerii, cât și cu procesatorii. Să știți că această Ordonanță a afectat foarte mult pe de o parte retailerii, și pe de o parte procesatorii, pentru că prețurile s-au reglat în piață și este normal să se regleze. Vom avea o discuție și dacă trebuie să lărgim această listă, o lărgim. Tot timpul fac analize după indicele prețului de consum, iar 50% din cele 21 de categorii de produse sunt consumate de către românii cu venituri mici și medii. Și nu sunt puțini, sunt foarte mulți", a afirmat Florin Barbu. Demnitarul a punctat, totodată, rolul pe care "Casa Unirea" îl are în integrarea producătorilor și procesatorilor români în marile rețele de magazine. "Prin "Casa Unirea" ne dorim integrarea procesatorilor și producătorilor români tradiționali să-i integrăm în marile lanțuri de magazine. Facem acest lucru prin anumite rețete. Noi vom eticheta toate produsele românești cu "Casa Unirea", bineînțeles, și cu zona de unde provin acestea. Vrem să integrăm fermierii și producătorii locali în marile magazine. "Casa Unirea" va achita pe loc producătorilor locali produsele să poată să-și desfășoare activitatea și tot "Casa Unirea" rămâne să-și încheie contractele cu retailerii. Facem acest efort financiar, pentru că trebuie să venim în sprijinul lor, trebuie să le dăm partea financiară de care au nevoie. Cred că rolul cel mai important în România este să gustăm tradiția, să mâncăm românește, să cumpărăm românește, să trăim și să iubim această țară pe care o avem și pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o", a menționat oficialul. Pe de altă parte, ministrul a amintit de faptul că România dispune de o alocare financiară de 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea a 2,4 milioane de hectare din infrastructura principală de irigații.
Marcel Ciolacu, despre măsurile fiscale: De la 1 martie, România ar fi rămas fără fonduri UE
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, vineri seară, că, dacă nu ar fi fost luate măsurile fiscale, România ar fi rămas de la 1 martie 2024 fără fonduri europene, iar acest lucru ar fi însemnat un dezastru național. Premierul a explicat că nu au fost introduse taxe noi, nu au fost majorate impozite și că s-a venit cu scheme de ajutor pentru agricultură și construcții. ”Eu am promis și nu mi-a convenit în primele zile după ce am preluat mandatul, în primul telefon primit de la Comisie, să fiu avertizat că anul viitor se vor tăia fondurile europene, dacă România continuă în acets ritm și nu se ia nicio măsură. După vizita în Germania, prima vizită a fost la Bruxelles, să discut și să văd cifrele. Comisia are cifre la fel ca și noi, nu trebuie să se mute Ministerul de Finanțe al României. Realitatea era, când am devenit prim-ministru, că ne vom încadra într-un deficit de 6,8 la sută. Lucrul acesta nu se va întâmpla. Aceasta ar fi însemnat să depășim 0,6 deficitul de anul trecut. Automat de la 1 martie, România ar fi rămas fără fonduri europene. Asta ar fi însemnat un dezastru național, o renunțate la 70 miliarde de euro și la reformele din PNRR. Credeți că eu mi-am dorit să vin și să am discuția publică, dar mă bucur că a fost discuția publică în ceea ce privește taxele și măsurile fiscale pe care a trebuit să le iau imediat să pot închide anul 2023 și să am o proiecțe pe 2024 în niște termeni totuși corecți? ”, a declarat Marcel Ciolacu, vineri, la Antena3. Premierul a explicat că măsurile fiscale nu afectează marea masă a populației. ”Înțeleg că a trebuit să vină Ciolacu să plătească notele de plată, dar aveam un deficit de 9,2 la sută. Am îndatorat țara într-un an de zile cu 200 miliarde. Nimeni nu a făcut în istoria României așa ceva. AM promis un lucru, că nu voi lua nicio măsură fiscală care să afecteze marea masă a românilor. Am scos din excepții, nu am introdus taxe noi, nu am mărit impozite, am venit cu scheme de ajutor acceptate de Comisie ca să nu fie considerate ajutor de stat pe zona de producție a produselor alimentare și a materialelor de construcții. Pentru că producem, suntem în acest moment cel mai mare exportator de grâne din Europa, am depășit Franța, după foarte mult timp”, a mai spus Ciolacu.
Iohannis susține că până în 2030, în România un sfert din consum de energie va veni de la soare
România își propune ca, până în 2030, să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile, a anunțat președintele Klaus Iohannis duminică, după ce România a intrat în Alianța Solară Internațională. ”Sunt foarte bucuros că România se alătură astăzi Alianței Solare Internaționale. Acest lucru arată angajamentul ferm al României de a deveni o țară neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon și prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Această decizie importantă va crește securitatea energetică a țării noastre. alianța Solară Internațională a fost fondată în marja COP21 la Paris grație eforturilor vizionare ale Indiei și Franței, pentru care suntem cu toții recunoscători. Doresc, de asemenea, să îmi exprim aprecierea față de celelalte țări membre ale Grupului Director ISA: Australia, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii”. a declarat Iohannis în cadrul evenimentului care a marcat intrarea României în Alianța Solară Internațională, la Dubai, Emiratele Arabe Unite. El s-a declarat convins că, prin aderarea la Alianța Solară Internațională, România va avea o cooperare mai largă și mai profundă cu India, gazda Secretariatului Alianței, precum și cu alte țări interesate în accelerarea atenuării schimbărilor climatice. ”România urmărește să își extindă capacitatea de producere a energiei solare și să îmbunătățească accesul național la energia electrică solară la prețuri accesibile. De asemenea, pentru asta este necesar să cooperăm la nivel global, prin alianțe precum aceasta, în ceea ce privește finanțarea, dezvoltarea tehnologiei și consolidarea capacității solare. Alăturarea la această alianță va susține România în implementarea obiectivelor ambițioase privind energia solară incluse în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Până în 2030, România își propune să instaleze o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile. Angajamentul României de a-și crește capacitatea instalată de energie solară este pe deplin aliniat la Strategia UE privind Energia Solară și va contribui la implementarea Acordului de la Paris”, a subliniat președintele.
Bănci: Creșterea economiei globale va încetini în 2024, dar va fi evitată recesiunea
Unele bănci majore se așteaptă ca creșterea economică globală să se tempereze în continuare în 2024, limitată de ratele crescute ale dobânzilor, prețurile mai mari ale energiei și o încetinire în cele două mari economii ale lumii, transmite Reuters. Se estimează că economia globală va crește cu 2,9% în acest an, a arătat un sondaj Reuters, creșterea de anul viitor urmând să încetinească la 2,6%. Majoritatea economiștilor se așteaptă ca economia globală să evite o recesiune, dar au semnalat posibilități de ”recesiuni ușoare” în Europa și Regatul Unit. O aterizare lină pentru economia Statele Unite este încă pe cărți, deși incertitudinea din jurul direcției politicii de înăsprire monetară a Rezervei Federale întunecă perspectivele. Analiștii prognozează o încetinire a creșterii economiei Chinei, exacerbată de companiile care caută destinații de producție alternative, eficiente din punctul de vedere al costurilor.
Piața smartwatch-urilor crește cu 9%
După încetinirea cauzată de factorii geopolitici de la nivel global, piața smartwatch-urilor, care a dat semne de revenire încă din trimestrul anterior, crește în T3 cu un procent „sănătos”. Piața smartwatch-urilor a crescut cu 9% în al treilea trimestru al acestui an, conform unei analize realizate de Counterpoint Research. Creșterea, spun analiștii, vine, în principal, din India și China, unde Huawei se bucură de o revenire extraordinară. După o creștere cu 56%, Huawei a revenit în top 3 și deține acum 14% din piață. Samsung a avut un declin de 19% față de aceeași perioadă a anului, însă scăderea este cauzată mai mult de modelele vechi, cele noi având livrări cu doar 3% mai mici. Apple a avut cel mai bun T3 pe această piață, după ce a crescut cu 7% față de anul trecut. Cota companiei americane, care domină, în continuare, semmnificativ piața, rămâne la 45%.
Treci deoparte, China! India vine tare din urmă
Pe măsură ce economia Chinei încetinește, principalul motor de creștere din Asia-Pacific se va deplasa de la a doua cea mai mare economie a lumii către Asia de Sud și Asia de Sud-Est, potrivit S&P Global, citată de CNBC. Se preconizează că economia Indiei va trece în frunte în următorii trei ani, conducând creșterea în regiune. Creșterea PIB-ul Indiei pentru anul fiscal care se încheie în martie 2024 va atinge 6,4%, a declarat luni agenția de rating într-un raport separat, aceasta fiind mai mare decât prognoza sa anterioară de 6%. S&P atribuie schimbarea unei creșteri a consumului intern al Indiei, care a echilibrat inflația alimentară ridicată și activitatea slabă de export. În mod similar, alte piețe emergente, cum ar fi Indonezia, Malaezia și Filipine, urmează să înregistreze o creștere pozitivă a PIB-ului în acest an și în următorul, datorită cererii interne puternice, se arată în raport. S&P a redus perspectiva de creștere a Indiei la 6,5% în anul fiscal 2025, față de previziunea anterioară de 6,9%, dar se așteaptă ca creșterea PIB-ului să atingă 7% în anul fiscal 2026.
SUA investighează 73.000 de mașini hibride Chevrolet Volt
Autoritatea de reglementare a siguranței auto din SUA deschide o investigație asupra a 73.000 de mașini hibride Chevrolet Volt, din cauza unor rapoarte privind pierderea bruscă a puterii, incapacitatea de repornire și alte probleme, transmite Reuters. Administrația națională pentru siguranța traficului pe autostrăzi a declarat că deschide evaluarea preliminară pentru modelul Chevrolet Volt 2016-2019, după 61 de plângeri legate de modulul de control al energiei bateriei (BECM). Unele reclamații au raportat că au existat puține sau niciun avertisment înainte de pierderea puterii de operare sau a modului de putere redusă. General Motors a emis anterior un buletin de service tehnic care spunea că, dacă vehiculele nu repornesc, poate fi necesar ca BECM să fie înlocuit și reprogramat, dar nu a rechemat vehiculele, a spus NHTSA. GM a încheiat producția Volt la începutul anului 2019.
