MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consumul de ouă crește în această perioadă cu 50%
Un român mănâncă, în medie, 30 de ouă
Consumul de ouă în perioada Sărbătorilor Pascale crește cu aproximativ 50% față de o lună obișnuită, ceea ce înseamnă că un român mănâncă, în medie, aproximativ 30 ouă, susține președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van. "Ouăle provenite din fermele avicole din România sunt proaspete și sigure, au cea mai bună trasabilitate dintre toate produsele agroalimentare prin marcarea pe coaja oului a codului care identifică țara unde se produce, județul, codul fermierului, dar și sistemul de creștere. De asemenea, pe coaja oului se marchează și data până la care trebuie consumat oul respectiv. În această perioadă premergătoare Sărbătorilor Pascale, există suficientă ofertă de ouă de consum pe piață, chiar dacă aceasta crește cu circa 50% față de o lună obișnuită, adică un român consumă 30 de ouă față de media lunară de 21 de ouă. Apreciem că oferta de ouă este asigurată în procent de 100% din producție internă", a declarat pentru AGERPRES Ilie Van. Acesta a precizat că producția internă destinată consumului, fără ouăle de incubație, asigură un consum mediu anual pe cap de locuitor de 250 de ouă, ceea ce plasează România la nivel mediu european. În ceea ce privește prețul mediu al ouălor la poarta fermei, pentru cele din categoria MÂL, ambalate în cofrag de 30 de bucăți, acesta a crescut în anul 2022 cu 33% față de 2021, în România, în timp ce prețul mediu european s-a majorat cu 44%, conform Observatorului Prețurilor la nivelul Uniunii Europene (UE). "Prețul mediu la poarta fermei în anul 2022, în România, a fost cel mai mic preț dintre toate statele membre. În săptămânile 9 - 11 din acest an prețul la poarta fermei a fost de circa 0,59 lei/ou față de 0,75 lei/ou media la nivelul UE. În continuare prețul la poarta fermei în România este printre cele mai mici din UE", subliniază Ilie Van. Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) și Ministerului Agriculturii, în România există 37 de milioane de găini ouătoare, din care 9 milioane în cele 248 de ferme avicole și aproximativ 28 de milioane în gospodării individuale. Din aceste 9 milioane de găini existente în ferme, 57% produc ouă cu cifra "3" (găini crescute în baterii), 37% produc ouă cu cifra "2" (găini crescute în adăpost), 3,3% produc ouă cu cifra "1" (găini crescute în aer liber și adăpost), 2,7% produc ouă cu cifra "0" (găini crescute în sistem ecologic). Datele statistice arată că producția totală de ouă din ultimii ani a fost cuprinsă între 5,5 și 5,9 miliarde de ouă/an. Ultima raportare INS privind inflația și indicele prețurilor de consum arată că ouăle s-au scumpit în februarie 2023, față de februarie 2022, cu circa 34%, iar față de decembrie 2022 cu 2,43%. În marile lanțuri de magazine ouăle se vând în această perioadă cu prețuri cuprinse între un leu și 1,8 lei/bucată, în funcție de sistemul de creștere.
Criminalii cibernetici, jaf de 10,5 trilioane de dolari
u criminalitatea cibernetică este cel mai răspândit și perturbator eveniment experimentat de companii în ultimii doi ani
Criminalitatea cibernetică este cel mai răspândit și perturbator eveniment experimentat de companii în ultimii doi ani, arată o analiză PwC Romania. De asemenea, datele firmei de cercetare Cybersecurity Ventures arată că, până în 2025, costurile generate de criminalitatea cibernetică vor ajunge la 10,5 trilioane de dolari la nivel mondial, de la 3 trilioane dolari în 2015, reprezentând una dintre cele mai profitabile activități infracționale. ”Pe măsură ce companiile sunt tot mai dependente de tehnologie în contextul digitalizării accelerate începute în pandemie, iar metodele folosite de infractorii cibernetici tot mai sofisticare, necesitatea de a crește securitatea și de a adresa rapid atacurile cibernetice dev ine tot mai presantă. Potrivit celui mai recent raport Global Economic Crime and Fraud Survey 2023 al PwC, criminalitatea cibernetică este cel mai răspândit și cel mai perturbator eveniment experimentat de companii în ultimii doi ani, în România și în întreaga lume, din 19 categorii de infracțiuni economice analizate”, arată PwC. Tot conform acestui studiu, aproximativ 42% dintre respondenți s-au confruntat cu criminalitatea informatică în ultimele 24 de luni. Mai mult, datele firmei de cercetare Cybersecurity Ventures arată că, până în 2025, costurile generate de criminalitatea cibernetică vor ajunge la 10,5 trilioane de dolari la nivel mondial, de la 3 trilioane dolari în 2015, reprezentând una dintre cele mai profitabile activități infracționale.
Criminalitatea cibernetică poate lua mai multe forme:
- Accesul neautorizat la sistemele sau rețelele de calculatoare în scopul furtului de informații sensibile, al întreruperii operațiunilor sau răspândirii de programe malware.
- Înșelarea persoanelor pentru a le convinge să furnizeze informații sensibile, cum ar fi datele de autentificare, detaliile cardului de credit sau informații personale prin intermediul unor e-mailuri, site-uri web sau conturi de socializare false.
- Utilizarea informațiilor personale furate pentru a comite fraude, a deschide conturi sau a face achiziții.
- Înșelarea persoanelor pentru a trimite bani sau furniza informații personale prin reclame online false, postări pe rețelele de socializare sau e-mailuri. Criminalitatea informatică poate afecta persoanele fizice, companiile și guvernele. Aceasta poate avea ca rezultat, printre altele, pierderi financiare, afectarea reputației, pierderea proprietății intelectuale. Infractorii cibernetici pot proveni de oriunde din lume și, de cele mai multe ori, acționează în mod anonim. Acest lucru face dificilă identificarea și, ulterior, urmărirea penală a acestora de către autoritățile publice. Multe țări dispun de legi pentru a combate criminalitatea informatică, dar aplicarea și urmărirea penală pot fi dificile. În consecință, măsurile preventive cum ar fi utilizarea unor parole puternice, actualizarea programelor informatice și precauția față de e-mailurile și site-urile suspecte sunt esențiale și pot contribui la protecția împotriva criminalității informatice. În plus, organizațiile pot implementa protocoale de securitate cibernetică și pot investi în formarea angajaților pentru a reduce riscul de atacuri cibernetice.
Investiție de 60 de milioane de euro în cel mai mare resort de golf din România
Omul de afaceri turco-român Metin Doğan investește peste 60 de milioane de euro în dezvoltarea National Golf & Country Club, cel mai mare resort de golf din România pima etapă a proiectului urmând a fi finalizată în acest an. ”Omul de afaceri Metin Doğan investește peste 60 de milioane de euro în dezvoltarea National Golf & Country Club, cel mai mare resort de golf din România. Prima etapă a proiectului va fi finalizată în 2023”, anunță dezvoltatorul. Situat la jumătate de oră distanță de nordul Bucureștiului, în comuna Niculești din județul Dâmbovița, complexul va include cel mai mare teren de golf din București și din împrejurimi, un country club și un ansamblu rezidențial de 5 stele, dar și facilități exclusiviste, pliate pe stilul de viață al pasionaților de golf și al oamenilor care caută opțiuni pentru a se retrage din aglomerația urbană, toate pe o suprafață de 72 de hectare. Prima etapă a proiectului urmează să fie finalizată pe parcursul anului 2023, când vor fi inaugurate terenul de golf, country club-ul și aproape jumătate dintre vilele din ansamblul rezidențial, în proporție de peste 80% deja vândute. Resortul este prevăzut să fie complet finalizat până în 2025, când va ajunge la 170 de vile în ansamblul rezidențial, toate cu vedere la terenul de golf și la cele șase hectare de lacuri artificiale, și va include și un aparthotel, un SPA de lux, restaurante, săli de evenimente, piscine, terenuri de sport și spații de joacă pentru copii. Toate clădirile din interiorul resortului vor fi dotate cu panouri solare. „National Golf & Country Club a pornit de la ideea ambițioasă de a crea un resort cu toate facilitățile pentru pasionații de golf din România și din străinătate, dar și un retreat pentru cei care își doresc un stil de viață conectat la natură, departe oraș. Cu 18 trasee championship size, terenul de golf este elementul central al proiectului. Astfel, susținem comunitatea jucătorilor de golf să-și urmeze pasiunea pe un teren care se remarcă la nivel european și, prin Academia de Golf, contribuim la dezvoltarea acestui sport cu valențe de stil de viață în România”, spune Metin Doğan, antreprenor cu investiții în real estate și energie verde în România și Turcia.
Volkswagen scoate la pensie Golf-ul cu motoare pe benzină și motorină
Volkswagen nu intenționează să dezvolte o nouă generație de motoare cu combustie pentru legendara sa mașină Golf, a declarat duminică directorul general al mărcii, Thomas Schaefer, pentru publicația Automobilwoche, marcând un capăt de drum pentru un model aflat în vânzare din 1974, transmite Reuters. Golf 8, aflat în prezent în producție, va fi ultima versiune de motor cu ardere internă a mașinii hatchback, cu încă o serie de actualizări așteptate anul viitor. "Cu asta, mașina este pregătită până la sfârșitul deceniului. Apoi trebuie să vedem cum se dezvoltă acest segment", a spus Schaefer. "Dacă lumea se va dezvolta complet diferit decât se aștepta până în 2026 sau 2027, am putea dezvolta un vehicul complet nou - dar nu cred că se va întâmpla. Până acum nu este de așteptat", a adăugat el. Decizia Volkswagen de a nu investi în modernizarea Golf, cea mai bine vândută mașină din Europa de zeci de ani, este un semn al schimbării investițiilor realizate de producătorul de automobile, de la reutilarea motoarelor cu ardere la reducerea costurilor vehiculelor electrice. Marca Volkswagen, parte a Grupului Volkswagen, vizează ca până în 2030, 80% din vînzările sale din Europa să fie de mașini electrice și 55% în America de Nord. Grupul vizează ca în același interval 50% din vehiculele comercializate la nivel mondial să fie electrice. Producătorul auto intenționează să păstreze numele Golf pentru un viitor model electric, care ar urma să fie lansat în 2028 cel mai devreme, a spus Schaefer. Compania urmează să lanseze 10 noi modele electrice până în 2026, inclusiv o mașină electrică cu baterie, cu un preț de sub 25.000 de euro (27.000 USD).
Rezervele valutare la BNR au atins 53,229 miliarde euro
Rezervele valutare la Banca Națională a României (BNR) au urcat la finalul martie la nivelul de 53,229 miliarde euro, față de 52,001 miliarde euro la 28 februarie 2023. ”La 31 martie 2023, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 53,229 miliarde euro, față de 52,001 miliarde euro la 28 februarie 2023. În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 2,425 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor; alimentarea contului Comisiei Europene și altele; Ieșiri de 1,197 miliarde euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele”, arată datele BNR. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 6,060 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2023 au fost de 59,289 miliarde euro, față de 57,682 miliarde euro la 28 februarie 2023. Plățile scadente în luna aprilie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 727 milioane euro.
New York Times nu va plăti un abonament lunar la Twitter
New York Times nu va plăti un abonament lunar pentru a obține statutul de cont verificat pe Twitter, a declarat un purtător de cuvânt al ziarului, la câteva ore după ce a pierdut bifa de verificare pe platforma de socializare, transmite Reuters. Conform noii politici Twitter, bifele verificate sunt acum oferite doar printr-un abonament plătit. Organizațiile vor trebui să plătească 1.000 de dolari pe lună pentru a obține bife aurii, în timp ce persoanele fizice pot obține bife albastre la un preț de pornire de 7 dolari în Statele Unite. ”De asemenea, nu vom rambursa reporterilor banii pentru Twitter Blue pentru conturile personale, cu excepția cazurilor rare în care acest statut ar fi esențial în scopuri jurnalistice”, a adăugat purtătorul de cuvânt. De asemenea, Politico nu se va oferi să plătească pentru conturile verificare pe Twitter ale personalului său, potrivit unui memoriu trimis personalului, văzut de Reuters. Twitter a anunțat anterior că, de la 1 aprilie, mai multe conturi vor bifele, deoarece compania de social media începe să își retragă programul moștenit pentru verificarea conturilor. Twitter nu a răspuns la o solicitare de comentarii din partea Reuters.
Banca creată prin preluarea Credit Suisse de către UBS trece la concedieri
Banca creată de preluarea Credit Suisse de către UBS este gata să își reducă forța de muncă cu 20%-30%, a informat duminică cotidianul elvețian Tages-Anzeiger, citând un manager senior al UBS, transmite Reuters. UBS a fost de acord să cumpere Credit Suisse, banca concurentă din Zurich, pentru 3 miliarde de franci elvețieni (3,3 miliarde de dolari), într-o tranzacție concepută de guvernul elvețian, banca centrală și autoritatea de reglementare a pieței pentru a evita colapsul sistemului financiar al țării. Însă acordul, care a fost realizat și pentru a ajuta la asigurarea stabilității financiare la nivel global, a stârnit îngrijorări cu privire la dimensiunea unei noi bănci cu active de 1.600 miliarde de dolari și peste 120.000 de angajați în întreaga lume. Potrivit articolului publicat de Tages-Anzeiger, banca ar putea tăia aproximativ 11.000 de locuri de muncă în Elveția. Locurile de muncă de la divizia sa de investiții bancare din SUA vor fi, de asemenea, afectate, se arată în articol, UBS fiind pregătită pentru discuții pentru a rezilia un acord care i-ar fi dat operatorului de tranzacții de pe Wall Street Michael Klein controlul asupra unei mari părți a băncii de investiții a Credit Suisse.
Huawei colaborează cu mai mulți producători de automobile
Grupul Huawei Technologies colaborează cu mai mulți producători de automobile chinezi pentru a produce mașini electrice marca Aito, pentru a-și extinde prezența în industria auto, a declarat directorul general al companiei Huawei Smart Car transmite Reuters. Huawei va face echipă cu Chery Automobile, BAIC Motor și Anhui Jianghuai Automobile Group pentru dezvoltarea și fabricarea în comun a vehiculelor cu marca Aito, a declarat Richard Yu, CEO-ul Huawei Smart Car, la forumul China EV 100 din Beijing. Huawei, care are deja un parteneriat cu Seres Group pentru a produce mașini Aito, plănuiește o serie de modele, care includ SUV-uri, sedanuri și vehicule multifuncționale sub marca Aito, a adăugat Yu. ”Am dori să folosim pe deplin resursele de capacitate de producție ale producătorilor auto”, a spus Yu. Seres a vândut în 2022 un total de 80.000 de mașini Aito cu sistemul HarmonyOS al Huawei, dezvoltat de companie ca alternativă la Android, în creștere de peste șase ori față de acum un an, potrivit dosarelor companiei. Președintele Huawei, Eric Xu, a reiterat vineri, într-o conferință de presă, că grupul nu produce mașini pe cont propriu, ci doar ajută alți producători de automobile să producă vehicule mai bune.
