MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce măsuri de sprijin pentru populație și economie a pregătit coaliția de guvernare
Măsurile sunt menite să reducă impactul mediului economic creat de războiul din Ucraina
Pachetul de măsuri pentru populație intitulat ”Sprijin pentru România”, ce urmează să fie prezentat, luni, de liderii coaliției, cuprinde, printre altele, Programul ”Family start” - garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporție de 80% de către stat și Programul național ”Student Invest” - garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat. Ajustarea contractelor în derulare care vizează investițiile publice. Se suplimentează sumele aferente contractelor de investiții în derulare având în vedere creșterile de prețuri la materialele de construcții. Sursa de finanțare: bugetul de stat, prin bugetul MLPDA.
Măsuri economice
Reluarea schemei de ajutor de stat pe HG 807/2014. Începând cu luna mai, se începe sesiunea pe schema de ajutor de stat stabilită prin HG 807/2014, cu o anvelopă estimată de 1 miliard de lei. Sursa de finanțare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor. Program de sprijin pentru transportatori și distribuitori. Schema de ajutor de stat de 300 de milioane de lei (cu posibilitatea suplimentării) pentru decontarea a 0,50 lei/ litru de carburant pentru sprijinirea operatorilor economici care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, precum și transport de persoane ocazional sau regulat, dar și pentru companiile implicate în activitățile de distribuție (doar pentru alimentarea făcută pe teritoriul României) (circa 4.000 de benficiari). Sursa de finanțare: buget de stat, prin Ministerul Transporturilor. Acordarea unor granturi de până la 400.000 de euro/companie pentru capital de lucru IMM-urilor al căror lanț de aprovizionare a fost afectat de conflictul din Ucraina. Măsura este similară Măsurii 2 aplicată în 2020-2021 și poate fi finanțată exclusiv din fonduri europene prin POCU. Buget alocat măsurii (propunere): minim 300 milioane de euro. Sursa de finanțare: Fonduri Europene, prin POCU. Aplicarea măsurilor Șomaj tehnic și Kurzarbeit până la 31.12.2022. Se acordă 75% din salariu pentru angajații trimiși în șomaj tehnic, respectiv celor cărora li se reduce programul de lucru (măsură la Ministerul Muncii). Sursa de finanțare: instrumentul SURE. OUG pentru ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale care vizează investiții publice. Sprijin pentru procesarea producției agricole. Suma estimată: 200 de milioane de euro. Sursa de finanțare: buget de stat prin bugetul MADR.
Ajutoare pentru persoanele cu venituri reduse
Susținerea nivelului de trai pentru românii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare 2 luni (până la sfârșitul anului) pentru cumpărarea a 6 alimente de bază, pentru gospodăriile cu ambii părinți și cel puțin 2 copii dependenți și gospodării monoparentale cu un venit mediu lunar mai mic de 600 de lei (151.000 de gospodării), persoanele care primesc Venit Minim Garantat (168.000 de persoane), persoane cu dizabilități (864.533 persoane) și pensionarii cu un venit mai mic de 1500 de lei (3.498.875). Total beneficiari 4.682.408 x 50 de euro x 4 â 936.481.600 milioane de euro până la sfârșitul anului, adică 0,35% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanțare: Fonduri europene prin POAD (flexibilizare). Susținerea elevilor care provin din familii cu venituri mici. Acordarea de vouchere de 30 de euro lunar pentru 7 luni (aprilie- iunie și septembrie- decembrie 2022) pentru alimente, rechizite și haine celor 156.000 de elevi care primesc burse sociale. Impact 30 de euro x 156.000 x 7 luniâ 32.760.000 euro adică 0.012% din PIB estimat de CNP pentru anul 2022. Sursa de finanțare: fonduri europene, prin Ministerul Educației (flexibilizare). Susținerea salariaților cu venituri reduse. Creșterea voluntară a salariului minim cu 200 de lei, scutiți de taxe - de la 1 iunie.. Dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale de la 11 lei la 22 de lei/ zi. Estimare beneficiari > 3 milioane beneficiari. Sursa de finanțare: buget de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. Creșterea valorii tichetelor de masă la 30 de lei de la 1 iunie. Stabilirea salariului minim în agricultură și industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcții. Amânarea ratelor la credite persoane fizice și juridice pe o perioadă de 12 luni. Circa 15 miliarde de lei reprezentând rate de capital și dobânzi vor fi amânate, estimarea numărului de beneficiari ridicându-se la 50.000 de persoane fizice și juridice. Fără impact bugetar.
Credite pentru tineri
In ceea ce privește domeniul tineretului, Guvernul are în vedere proiecte dedicate Anului 2022- Anul Tineretului în România. Prin acest program se propune garantarea unui credit în valoare de maxim 75.000 lei, în proporție de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea dobânzilor și a cheltuielilor adiacente creditului pentru acordarea de finanțări pentru acoperirea unor cheltuieli eligibile in program (de exemplu: plata cheltuielilor cu cresa, gradinita, scoala, after school, achiziția de autoturisme familiale noi cu 7 locuri, taxe de studii, inclusiv licenta, master, doctorat, plata chiriei, avans din achiziția unei locuințe). Beneficiari eligibili: Persoane fizice cu vârsta cuprinsă între 18 ani împliniți și până la 45 de ani neîmpliniți care isi intemeiaza o familie si care au venituri nete de pana la maxim 7500 RON pe familie/luna. Număr maxim este de 10.000 beneficiari. Prin acest program se propune garantarea unui credit în valoare de maxim 50.000 lei, în proporție de 80% de către stat, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea dobânzilor și a cheltuielilor adiacente creditului.
Câștigul salarial mediu net a ajuns la 3.721 lei
u cele mai mari câștiguri nete sunt înregistrate în industria IT, respectiv 9.093 lei
Câștigul salarial mediu net a fost 3.721 lei în luna februarie a acestui an, în ușoară creștere față de luna precedentă, cu 23 lei (Â0,6%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice (9.093 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.016 lei), arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna februarie 2022, câștigul salarial mediu brut a fost 6.059 lei, cu 28 lei (Â0,5%) mai mare decât în luna ianuarie 2022. Câștigul salarial mediu net a fost 3.721 lei, în ușoară creștere față de luna precedentă, cu 23 lei (Â0,6%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (9.093 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.016 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 10,6%. Indicele câștigului salarial real a fost 101,9% ȋn luna februarie 2022 față de luna februarie 2021. Indicele câștigului salarial real a fost 100% ȋn luna februarie 2022 față de luna ianuarie 2022. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 225,5%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie 2022. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna februarie 2022, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat, în aproape egală măsură, atât creșteri, cât și scăderi față de luna precedentă. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime anuale sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de reluarea activității anumitor agenți economici, de realizările de producție ori încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 30,6% ȋn fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 10,6% ȋn fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice; între 7% și 10% ȋn activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune, înregistrări audio și activități de editare muzicală (inclusiv activități de difuzare și transmitere de programe), tranzacții imobiliare, transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice; între 1,5% și 4,5% ȋn activități profesionale, științifice și tehnice, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, alte activități de servicii, comerț cu ridicata și cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor), industria metalurgică, tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), alte activități extractive, activități de editare, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, construcții.
Exporturile României au crescut cu 23,4% în primele două luni
Exporturile României au crescut cu 23,4% în primele două luni, la 13,8 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 28,9%, la 18,39 miliarde euro, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-28.II 2022, exporturile FOB au însumat 13,808 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 18,39 miliarde euro. În perioada 1.I-28.II 2022, exporturile au crescut cu 23,4%, iar importurile au crescut cu 28,9%, comparativ cu perioada 1.I-28.II 2021. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-28.II 2022 a fost de 4,581 miliarde euro, mai mare cu 1,504 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-28.II 2021”, arată datele INS. În luna februarie 2022, exporturile FOB au însumat 7049,3 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 9,508 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,459 miliarde euro. Față de luna februarie 2021, exporturile din luna februarie 2022 au crescut cu 21,9%, iar importurile au crescut cu 23,8%. În perioada 1.I-28.II 2022, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (43,2% la export și 32,8% la import) și alte produse manufacturate (31,6% la export și 29,1% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-28.II 2022 a fost de 10,009 miliarde euro la expedieri și de 12,976 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,5% din total exporturi și 70,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-28.II 2022 a fost de 3,798 miliarde euro la exporturi și de 5,413 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,5% din total exporturi și 29,4% din total importuri.
ANAF derulează proiecte pilot în vederea stimulării conformării voluntare
Agenția Națională de Administrare Fiscală intensifică, în anul 2022, activitățile de îndrumare și asistență în domeniul fiscal, manifestându-și în acest sens rolul activ pentru sprijinirea contribuabililor în vederea îndeplinirii obligațiilor fiscale ce le revin. Potrivit unui comunicat al instituției, remis luni AGERPRES, ANAF derulează trei proiecte pilot privind stimularea conformării voluntare, dedicate persoanelor fizice, care se vor concentra pe educarea și informarea contribuabililor despre obligațiile fiscale. Obiectivele acestora sunt creșterea gradului de informare și stimularea conformării fiscale voluntare a contribuabililor persoane fizice, pentru următoarele categorii de contribuabili: cadre didactice și alte persoane ce pot obține venituri din meditații; persoane care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor; persoane fizice care realizează venituri din prestarea unor activități de înfrumusețare și întreținere corporală. Proiectul "Venituri realizate de contribuabili - persoane fizice din meditații, activități educaționale și alte forme de învățământ" urmărește identificarea unor instrumente de lucru în zona conformării voluntare în cazul cadrelor didactice și a altor persoane care prestează servicii de meditații, care să aducă eficiență și rezultate satisfăcătoare, în vederea replicării pe o scară mai largă, pe un termen mediu și lung. Într-o primă etapă proiectul se desfășoară în județele Cluj și Sibiu. Proiectul "Venituri realizate de contribuabili - persoane fizice din cedarea folosinței bunurilor" este un proiect pilot desfășurat la nivelul județelor Brașov și Constanța. Proiectul își propune să prevină și să reducă fenomenul de sub-declarare, de nedeclarare a veniturilor din chirii/cedarea folosinței bunurilor și de neînregistrare în scop fiscal. Identificarea contribuabililor care nu se conformează obligațiilor fiscale presupune o abordare axată pe colectarea și publicarea de informații, în care predomină îmbunătățirea schimbului de informații, atât cu alte instituții publice, cât și cu organisme din sectorul privat. Proiectul "Venituri realizate de contribuabili - persoane fizice din prestarea unor activități de înfrumusețare/întreținere corporală" se va desfășura la nivelul municipiului București (sectoarele 1 și 3) și al județului Ilfov. Proiectul își propune să crească gradul de informare a contribuabililor care realizează sau care intenționează în viitor să realizeze venituri din activități de înfrumusețare și întreținere corporală. O informare activă va conduce la creșterea nivelului de conștientizare a obligațiilor fiscale ce derivă din obținerea unor astfel de venituri și va reduce riscul neconformării în cazul unor controale sau inspecții fiscale.
Banca Mondială prezintă previziuni economice tot mai sumbre privind Europa de Est
Produsul Intern Brut (PIB) al Ucrainei urmează să scadă cu 45,1% în 2022, iar al Rusiei cu 11,2%, potrivit unor previziuni economice catastrofale, din cauza invaziei ruse, care are un impact asupra întregii regiuni a Europei de Est, avertizează Banca Mondială (BM), potrivit căreia scenariul este și mai sumbru în cazul în care conflictul continuă mai mult timp, relatează AFP. Previziunile cu privire la Ucraina sunt mai rele decât o proiecție din martie a Fondului Monetar Internațional (FMI), care estima o scădere a PIB-ului de 10-35%, sau decât o scădere cu 20% estmată la 31 martie de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Întreaga regiune este afectată de consecințele economice ale acestu război, lansat de către Vladimir Putin la 24 februarie, care a determinat peste patru milioane de ucraineani să fugă în Polonia, România și Republica Moldova și care a condus la o scumpire puternică a cerealelor și energiei. BM estimează o scădere cu 4,1% a PIB-ului în 2022 al tuturor țărilor emergene și în dezvoltare din Europa și Asia Centrală, în contextul în care preconiza, înainte de război, o creștere 3%. Situația este mai gravă ca cea cauzată de pandemia covid-19 în 2020 (-1,9%). Numai PIB-ul Europei de Est ar urma să scadă cu 30,7%, în contextul în care înaintea invaziei ruse BM estima o creștere de 1,4%. ”Rezultatele analizei noastre sunt foarte sumbre”, a subliniat duminică, într-o conferință telefonică Anna Bjerde, vicepreședinta BM însărcinată cu Europa de Est. ”Este vorba despre al doilea șoc major care afectează economia regională în doi ani și are loc într-un moment foarte precar, pentru că numeroase economii luptau să se refacă după pandemia” covid-19, a subliniat ea. Europa de Est este afectată, de asemenea, de sancțiunile impuse Belarusului, din cauza rolului pe care-l joacă în Războiul din Ucrana. Autorii raportului arată că Republica Moldova este susceptibilă să fie una dintre țările cele mai grav afectate de război, nu doar din cauza apropierii geografice față de conflict, ci și a punctelor vulnerabile iminente de economie mică, strâns legată de cele două țări aflate în război, Ucraina și Rusia. Această parte a Europei este, de asemenea, tributară gazelor naturale rusești în satisfacerea nevoilor sale economice. Cele mai negre perspective sunt însă ale Ucrainei, deoarece veniturile fiscale ale Guvernului au scăzut, întreprinderile s-au închis sau sunt operaționale doar parțial, iar comerțul cu mărfuri este grav perturbat. Exportul de cereale a devenit imposibil ”în zone vaste ale țării, din cauza pagubelor grave ale infrastructurii”, potrivit lui Anna Bjerde.
Ce spune Euroins despre plata de despăgubiri
Euroins nu a condiționat și nu va condiționa niciodată plata de despăgubiri, în condițiile în care procedurile sunt reglementate clar de Autoritatea de Supraveghere Financiară, precizează reprezentanții companiei Euroins. Reacția asigurătorului vine după ce Patronatul Operatorilor de Service Auto (POSA) a afirmat, într-un comunicat remis luni AGERPRES, că Euroins condiționează plata despăgubirii, făcând abuz de poziția dominantă pe piața RCA și forțând astfel implementarea în procedurile de lucru a unui contract prin care limitează drepturile păgubiților, adică proprietarilor de autovehicule avariate din cauza unor terți. "Euroins nu a condiționat și nu va condiționa niciodată plata de despăgubiri. În primul rând, procedurile sunt reglementate clar de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În ultimele zile, singura modificare adusă de Euroins România în relația cu clienții ține de simplificarea procedurii prin care sunt deschise dosarele de daună. Mai precis, documentul prin care sunt solicitate despăgubiri a fost simplificat, procedura fiind transparentă, iar clienții aflând care sunt drepturile lor în relația cu compania de asigurare și cu service-urile auto. Respingem aceste acuzații nefondate și vă readucem aminte că începând cu Q4 2021, timpul necesar pentru plata despăgubirilor din partea Euroins a scăzut la mai puțin de 7 zile. Acest timp rapid de plată se datorează în special simplificării procedurilor interne și actelor pe care clienții sunt nevoiți să le completeze", menționează compania.
Producătorul chinez de vehicule electrice Nio, pus la pământ de COVID
Producătorul chinez de vehicule electrice Nio a suspendat producția, după ce măsurile autorităților de a limita recenta creștere a cazurilor de Covid-19 în China au întrerupt operațiunile furnizorilor săi, transmite Reuters. ”Din martie, din motive legate de epidemie, partenerii furnizori ai companiei din mai multe locuri, inclusiv Jilin, Shanghai și Jiangsu, au suspendat producția unul după altul și încă nu și-au revenit. Din cauza impactului acestui fapt, Nio a fost nevoită să oprească producția de mașini”, a spus compania sâmbătă, în aplicația sa mobilă. Compania va amâna livrările de vehicule electrice către clienți și va lucra împreună cu furnizorii pentru a depune eforturi pentru reluarea operațiunilor, respectând în același timp restricțiile guvernamentale privind Covid, a adăugat acesta. China a luat măsuri stricte de izolare pentru a limita răspândirea variantei extrem de contagioase Omicron în mai multe locuri, inclusiv provincia Jilin și Shanghai, unde se află fabricile producătorilor majori de piese auto și și ai unor producători auto. Tesla a suspendat, de asemenea, producția la fabrica sa din Shanghai începând cu 28 martie, după ce orașul a început o carantină în două etape, care a fost ulterior extinsă în tot orașul.
Iohannis a promulgat legea care instituie Ziua educației financiare pe 11 aprilie
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea pentru instituirea zilei de 11 aprilie ca Ziua educației financiare, informează Administrația Prezidențială. „Parlamentul României, Ministerul Finanțelor, Ministerul Educației, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Institutul de Studii Financiare, precum și alte autorități ale administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări publice, simpozioane, seminarii, mese rotunde sau alte tipuri de evenimente publice, în domeniul educației financiare, dedicate acestei zile”, mai arată actul normativ promulgat de către șeful statului.
