MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Când statul nu-ți oferă un serviciu pe care totuși ești obligat să-l plătești
Un exemplu elocvent: cazul antreprenorului italian care plătește taxe în România degeaba
Cetățenii străini care au activitate economică în România se lovesc de tot felul de situații care arată neputința statului. Este valabil atât pentru cei europeni cât și asiaticii care ne aduc mâncarea acasă, îi vedem în restaurante ori în construcții. Un antreprenor italian din România (asociat într-o firmă - SRL) se confruntă cu o situație complexă. Plătește la sănătate (CASS) pentru că este obligat, dar nu este asigurat.
Ca cetățean european, el are nevoie de un certificat de înregistrare ca îi atestă rezidența. Este practic o hârtie simplă pe care autoritățile trec un CNP. Documentul se reînnoiește o dată la 5 ani.
Cum acea perioadă se apropia de final, s-a programat pentru reînnoire. Ei bine, a primit acea programare peste ceva luni. Între timp, i-a expirat.
Nu pentru că a uitat, ci pentru că a primit programarea peste o perioadă lungă.
Practic, el nu mai este asigurat din iulie, iar din august Casa de Sănătate nu i-a mai dat adeverință de asigurat (atunci a expirat acel termen de 90 de zile în care a mai fost asigurat – conform legii). Într-un document transmis de Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, studiat și de HotNews.ro, i se menționează că nu mai este asigurat, după care i se prezintă motivele printr-o înșiruire de paragrafe din lege. Practic, e menționat ca motiv faptul că nu a obținut prelungirea dreptului de ședere. El a aflat de situația asta când a avut nevoie de dovada care atestă că este asigurat pentru a primi noul certificat. Acum autoritățile nu-i pot da noul document care îi atestă rezidența pentru că i-a expirat asigurarea de sănătate.
Probleme asemănătoare au și muncitorii asiatici
Nu este singura persoană aflată în această situație. Lucruri asemănătoare pățesc și asiaticii care vin în țară, iar HotNews.ro a prezentat astfel de cazuri în ultimii ani. Diferența este că ei au nevoie de permise de ședere.
Ei vin, se angajează, plătesc, dar n-au CNP. Nu beneficiază de sănătate pentru că nu apar în sistemele Casei de Sănătate. La ANAF se plătesc contribuțiile prin Numărul de Identificare Fiscală până primesc CNP, lucru care durează luni.
Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului importatorilor de forță de muncă și partener Soter&Partners, ne povestea anul trecut că muncitorul vine, are viză, depune documentele pentru permis de ședere, dar el lucrează. “Așteaptă 2 luni până îi vine programarea și durează o lună până se emite permisul de ședere. De permisul de ședere ține CNP-ul. Până nu se obține CNP-ul, nu poate fi asigurat la sănătate, deși angajatorul plătește. Nu-l poate cuprinde în Declarația 112 care se depune lunar la ANAF”, ne povestea el. Potrivit acestuia, după ce are CNP, atunci angajatorul face rectificative la D112. Dacă are 20 de oameni, e ok. Dacă are 2.000, e o problemă. „Dacă muncitorul are un accident, deși s-au plătit banii, el nu poate beneficia în spital de asigurare, pentru că nu are CNP și nu apare pe o listă de asigurați”, ne-a mai spus el.
Ce datorii au companiile de stat la buget? Top 3 datornici
Companiile de stat au datorii de aproape 20 miliarde lei la buget, conform informațiilor ANAF, fiind vorba despre 1.718 operatori economici. Din acea sumă, 13,5 miliarde lei (68,11%) reprezintă arierate asupra cărora nu se poate acționa prin măsuri de executare silită deoarece se află sub incidența unor prevederi legale care suspendă aplicarea Codului de Procedură Fiscală (spre exemplu Legea insolvenței, hotărâri judecătorești, proceduri de administrare specială etc.). Conform sursei citate, din totalul de 13,5 mld.lei cea mai mare pondere o dețin arieratele acelor operatori aflați sub incidența prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, însumând 11,9 mld.lei, ceea ce reprezintă 88,1% obligații asupra cărora unitățile fiscale competente nu pot aplica măsuri de executare silită.
Cei mai mari datornici sunt:
1 - COMPANIA NAȚIONALĂ A HUILEI, cu arierate fiscale în sumă de 5,2 mld.lei, aflată în insolvență din data de 28.04.2015
2 - SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ „CFR – MARFĂ” SA, cu arierate fiscale în sumă de 2,2 mld.lei
3 - SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A., cu arierate fiscale în sumă de 1,8 mld.lei, aflată în insolvență din data de 14.11.2019
“Cele trei companii cumulează 9,2 mld.lei arierate fiscale (aproape jumătate din totalul general de 19,8 mld.lei), însă importanța economico-socială, la nivel național, a funcționării acestora este evidentă”, informează Fiscul.
Impozitarea titlurilor de stat ar face depozitele bancare mai atractive
Pare a fi un haos în mintea Coaliției PSD-PNL, adică a celor care vor să mărească taxele. Mai nou, o variantă luată în calcul este și impozitarea dobânzilor la titlurile de stat, ceea ce nu le va mai face atractive. E vorba despre vestitul impozit pe venit de 10%. Inițial a apărut într-o variantă de draft valabilă la 18 august, iar marți seara a fost confirmată de ministrul Finanțelor Marcel Boloș. El a precizat, că ar veni o astfel de măsură „ca o completare a surselor de venit pentru că noi trebuie să acoperim 47 de miliarde lei”. A mai spus, la Digi24, că se va aplica pentru titlurile care vor fi emise de acum înainte și nu se vor aplica retroactiv. „Mai avem de analizat la nivelul Ministerului de Finanțe pentru că nu am vrea să ne crească costul finanțării și, în fapt, noi să ajungem dintr-o măsură în care vrem să adunăm venituri, să plătim costuri ale finanțării mai mult”, a spus el. Pare să înțeleagă că o astfel de măsură poate afecta negativ statul. Pur și simplu, ar trebui să ofere dobânzi mai mari ca să merite pentru un român să cumpere acele titluri.
În toate comunicatele din ultimii ani, Ministerul s-a lăudat că marele avantaj este că titlurile nu au taxe. În momentul de față, statul are în desfășurare Tezaur cu dobânzi de 6,3 – 7,2%/an pe 1-3 ani. La 1.000 de lei investiți, câștigul este de 63 – 72 lei/an, iar dacă s-ar aplica impozit pe venit, atunci ar fi de 56,7 – 64,8 lei pe an. Conform calculatorului Finzoom.ro, în momentul de față cele mai bune dobânzi la bănci sunt de 7 – 8,5%, iar după plata impozitului pe venit și a comisioanelor, câștigul la acea sumă este de 32 – 72,4 lei. Dezavantajul la depozite vine la sume mari zeci de mii de euro (echivalent lei) pentru că în cazul în care câștigul din dobândă este mai mare de 6 salarii minime, atunci va trebui să plătești și CASS, adică să depui Declarația unică.
Consiliul Concurenței, din nou în control inopinat la bănci. Cartel legate de Biroul de Credit?
Inspectorii Consiliului Concurenței au descins, marți, în sediile băncilor comerciale din țară, fiind suspectate de înțelegere tip cartel, de data aceasta în legătură cu raportări în Biroul de Credit, arată sursele Profit.ro, după ce în noiembrie anul trecut un control similar a strâns probe de cartel la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR. Controlul, derulat până marți seara târziu, a vizat strângerea de probe pentru demonstrarea înțelegerii anticoncurențiale, fiind verificate computere, e-mailuri și telefoane ale bancherilor, relatează Profit.ro. Toate băncile comerciale din țară raportează și pot verifica în baza de date a Biroului de Credit, la care sunt asociate, clienții care au întârziat cu mai mult de o lună achitarea ratelor la împrumuturi, persoanele care au comis fraude sau infracțiuni, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, față de instituțiile financiare asociate în birou, precum și clienții care au dat informații false când au solicitat credite. Baza de date a Biroului stochează și informații pozitive, despre clienții fără restanțe (produse de finanțare utilizate, inclusiv carduri de credit/overdraft sau credite nevoi personale, cu detalii despre valoarea creditelor, soldul rămas, rata lunară, limita cardului sau durata finanțării). Biroul realizează rapoarte de credit ale solicitanților de împrumuturi și le calculează un scor al riscului de neplată. Baza de date poate fi consultată atât de bănci, cât și de IFN-uri, asigurători, recuperatori de creanțe. Biroul de credit a fost înființat de 20 de bănci acționare (18 azi) și are în prezent 77 de instutuții participante.
China va lansa un fond de investiții al statului, pentru susținerea industriei cipurilor
China urmează să lanseze un fond de investiții susținut de stat, care își propune să strângă aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru sectorul semiconductorilor, au declarat două persoane familiare cu problema, în timp ce țara își intensifică eforturile pentru ajunge din urmă SUA și alte state, transmite Reuters. Acesta va fi probabil cel mai mare dintre cele trei fonduri lansate de China Integrated Circuit Industry Investment Fund, cunoscut și sub numele de Big Fund. Ținta sa de 300 de miliarde de yuani (41 de miliarde de dolari) depășește fondurile similare în 2014 și 2019, care, potrivit rapoartelor guvernamentale, au strâns 138,7 miliarde de yuani și, respectiv, 200 de miliarde de yuani. Un domeniu principal de investiții va fi cel al echipamentelor pentru fabricarea cipurilor, a spus una dintre cele două persoane și o a treia persoană familiarizată cu problema. Președintele Xi Jinping a subliniat de multă vreme necesitatea ca China să obțină autosuficiență în semiconductori. Această nevoie a devenit cu atât mai presantă după ce Washington a impus o serie de măsuri de control al exporturilor în ultimii doi ani, invocând temerile că Beijingul ar putea folosi cipuri avansate pentru a-și spori capacitățile militare.
Polonia va aloca peste 4% din PIB pentru apărare în 2024
Polonia, vecina și susținătoarea fermă a Ucrainei, va crește anul viitor alocarea din produsul său intern brut dedicată apărării, a anunțat marți președintele Andrzej Duda, relatează Le Monde. „Anul viitor, plănuim să cheltuim 137 de miliarde de zloți (30 de miliarde de euro) pentru apărare. Asta înseamnă mai mult de 4% din PIB-ul nostru”, a declarat președintele la o expoziție militară la Kielce, citat de agenția PAP. Această sumă reprezintă, de asemenea, o creștere față de cele 4 procente din PIB pe care Polonia s-a angajat să le cheltuiască anul acesta, precum și față de minimul de 2 la sută din PIB convenit de NATO. Polonia a avertizat recent cu privire la amenințarea provocărilor din Belarus și la potențialele pericole reprezentate de grupul de mercenari ruși Wagner, care s-au stabilit în această țară. De asemenea, Varșovia acuză Minskul și Moscova că orchestrează un nou aflux de migranți ilegali în Uniunea Europeană pentru a destabiliza regiunea.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
