MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bloomberg scrie despre luptele din jurul postului de guvernator al BNR
„Dacă actuala conducere este înlocuită de către oameni mai puțini calificați și loiali politicului, atunci randmentul pentru titlurile de stat ar putea crește iar leul ar putea fi din nou sub presiune”, apreciază analiștii
Se apropie momentul deciziei prelungirii mandatului de peste un sfert de secol la conducerea băncii centrale din România a lui Mugur Isărescu, bancherul central cu cea mai mare vechime în funcție din întreaga lume, scrie Bloomberg. Guvernatorul BNR are 69 de ani și a trecut prin toate conjuncturile economice, de la hyperinflație, cu țara în pragul falimentului, și până la criza financiară din 2008. Ce va face după luna octombrie, când îi expiră mandatul, ar putea fi crucial pentru independența băncii centrale a României într-o eră a populismului. România le dă deja dureri de cap oficialilor UE, care se luptă cu amenințările la adresa democrației în toate țările din fostul bloc communist. În Ungaria și Polonia cei care fac parte din consiliile de administrație ale băncilor central sunt deja oameni de încredere ai guvernelor.
Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă o asemenea amenințare se va repeta și în România, unde toți membrii Consiliului de Administrație al BNR urmează să fie realeși sau înlocuiți. „Dacă actuala conducere este înlocuită de către oameni mai puțini calificați și loiali politicului, atunci randmentul pentru titlurile de stat ar putea crește iar leul ar putea fi din nou sub presiune. (…) Îmi este teamă că dacă nu e Isărescu, va fi cineva mai puțin credibil și cu mai puțină influență”, spune Blaise Antin, șeful cercetării pe piețele emergente în cadrul grupului American TCW Group – un cumpărător al titlurilor de stat din România. Pentru România nu este un moment deloc potrivit pentru o astfel de schimbare. După o creștere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar ar putea depăși limitele impuse de UE anul viitor, cu deficitul de cont curent la cel mai ridicat nivel din 2008. Cu alegeri atât prezidențiale cât și parlamentare până la finalul anului 2020, banca centrală are nevoie de o mână fermă.
Isărescu este exact această mână fermă, apreciază Bloomberg. El a jucat un rol cheie pentru aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 și a fost o ancoră de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbușit. Cu el la cârma băncii, hiperinflația a fost învinsă, iar creșterea a ajutat în lupta împotriva sărăciei. Următorul țel ar fi adoptarea monedei unice, un obiectiv stabilit pentru 2024. Isărescu a câștigat în cei 28 de ani și influență internațională. A colaborat în ipostaza de omolog cu oameni precum Alan Greenspan și Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare și este un membru al exclusivistului Bilderberg Group. Însă autoritatea lui Isărescu a fost pusă la încercare când a atras atenția că guvernul nu l-a consultat la deciziile luate, de la reduceri de taxe și până la așa-numita „taxă pe lăcomie” a băncilor – prima măsură generând un factor inflaționist, iar a doua declanșând cele mai mari vânzări în masă pe bursa de la București din ultimul deceniu. Deși în ultimii ani principalele partide din parlament au ajuns la un acord echilibrat cu privire la componența consiliului de administrație din BNR, opoziția susține că de această data Partidul Social Democrat vrea controlul deplin. Potrivit Bloomberg, potențialii înlocuitori ai lui Mugur Isărescu ar fi Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, cu legături în PSD, Cristian Socol, soțul Aurei și de asemenea profesor în cadrul ASE și Leonardo Badea economist cu legături în PSD, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Până acum, guvernatorul nu a fost explicit cu privire la intențiile sale, tachinând reporterii cu indicii. „Am aproape 70 de ani, nu?”, a spus Isărescu anul trecut, transmițând că nu are intenția de a mai continua. Când a fost întrebat din nou, în luna ianuarie, el a spus doar că „parlamentul va decide” și „ceea ce contează este ca instituția să fie solidă”.
Hidroelectrica estimează un profit net de 824 milioane lei
u compania și-a planificat investiții de 532 milioane lei
Hidroelectrica, unul din cei mai mari producători de energie din România și una din cele mai profitabile companii de stat, estimează pentru acest an venituri totale de 3,51 miliarde lei, la un profit net de aproape 824 milioane lei, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli ce urmează să fie aprobat în Adunarea Generală a Acționarilor din 20 iunie. Producătorul de energie și-a estimat cheltuieli totale de 2,56 miliarde lei. Compania și-a planificat cheltuieli cu investițiile în sumă de 532,03 milioane lei. Hidroelectrica are circa 3.500 de salariați. Câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială a fost stabilit la 9.748 lei. Societatea are de încasat creanțe restante de 82,86 milioane lei. Hidroelectrica este companie controlată de statul român, în proporție de 80%, prin Ministerul Energiei, celălalt acționar fiind Fondul Proprietatea. Compania exploatează un număr de 208 centrale, cu o putere instalată totală de 6.116 MW.
Cu ce se mai laudă ministrul Energiei și ce implicații are Brexit
Dacă Brexit va avea loc, în scurtă vreme România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea, a declarat ieri ministrul Energiei Anton Anton la o conferință de specialitate.
„Dacă Brexitul va avea loc, în scurtă vreme România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea. Toate acestea necesită eforturi și vrem să utilizăm aceste gaze în România, în folosul cetățenilor și al industriei gazelor românești. Vrem ca resursele pe care le avem să fie utilizate și să fie puse în valoare”, a afirmat ministrul Anton Anton spune că harta gazelor naturale „se rearanjează”, având în vedere noile resurse descoperite în zona Mării Mediterane. „Pentru România, gazul natural este o șansă enormă nu numai azi, iar ceea ce se întâmplă în ultima vreme la nivelul întregii regiuni ne arată că harta gazelor naturale se rearanjează. Discutăm deja despre noi resurse găsite în Marea Mediterană, în apropierea Ciprului, Turciei, Israelului, Egiptului, fapt ce indică o altă potențială zonă din care să aducem gaze”, a spus Anton. Potrivit acestuia, zăcămintele descoperite în Caragele, Buzău reprezintă o sursă suficientă pentru alimentarea României pe o perioadă de 5 ani. „Pentru România, gazele naturale reprezintă o șansă importantă de dezvoltare a comunităților locale, de revitalizare a industriei petrochimice și de dezvoltare a economiei naționale în ansamblul ei și a zonei energetice bazate pe gaze naturale. În România, avem mai multe descoperiri, atât onshore, cât și offshore. În ultima vreme, au fost în zona de știri apocaliptice profeți care spuneau că mai avem gaze pentru 8 ani, pentru 10 ani și anunțau apocaliptic că perioada de gaze din România s-a terminat. Ei, nu e așa. S-a descoperit la Caragele un mare zăcământ onshore, dacă ne-am alimenta doar de acolo, ar ajunge pentru 5 ani”, a adăugat ministrul, care s-a referit ulterior la declarațiilor ministrului ungar de externe și al comerțului exterior, Péter Szijjártó, care a îndemnat compania americană Exxon să înceapă exploatarea gazelor din Marea Neagră. „Sigur că resursele din Marea Neagră depășesc cu mult necesarul României și înseamnă o redesenare chiar și a consumului din regiune. Toate aceste descoperiri ne determină să afirmăm că România devine un pol energetic important, mă feresc să spun hub că e foarte la modă și toate țările visează să fie hub de gaze, Bulgaria, Turcia, Ungaria. Noi nu vrem să fim hub de gaze, vrem să fim un pol și un pod energetic, pentru că noi suntem o zonă de tranziție. Toți cei care au declarat că vor să fie hub nu au un strop de gaze în producție. Dar resursele nu înseamnă tot, sunt un atuu care trebuie valorificat prin decizii corecte”, a arătat Anton. Potrivit acestuia, industria suferă de o lipsă accentuată a materiei prime, iar conversia către gaze a CET-urilor care în prezent funcționează pe cărbune, din orașe precum Craiova, Deva și Timișoara este „foarte importantă, dacă vrem să urmărim tendința europeană”.
Dileme majore pentru proprietarii de telefoane Huawei
Unii proprietari de telefoane Huawei se întreabă dacă trebuie să opteze pentru o altă marcă, în urma anunțului Google că își va suspenda afacerile cu producătorul chinez de dispozitive mobile, punând în pericol accesul la aplicațiile Gmail, YouTube și Chrome, relatează Reuters. Google a anunțat luni că va respecta ordinul președintelui Donald Trump de a opri livrările către Huawei, ceea ce înseamnă că nu va mai putea oferi aplicațiile sale pentru Android cumpărătorilor de telefoane Huawei. Ordinul dat de președinte companiilor americane ar putea afecta zeci de milioane de consumatori din Europa, cea mai mare piață a Huawei în afară de China continentală. ”Sunt absolut șocată”, a declarat la Londra o olandeză deținătoare a unui telefon nou Huawei P smartÂ, după anunțul Google. Ea se gândește deja să economisească pentru a cumpăra un telefon de la o altă companie. Măsura lui Trump, motivată de îngrijorarea că echipamentele Huawei pot fi folosite de guvernul chinez pentru spionaj, ar putea deturna ambiția Huawei de a depăși Samsung ca cel mai mare producător de telefoane din lume. ”Îmi place telefonul atât de mult. Mă tem că voi fi nevoit la un moment dat să cumpăr alt telefon”, a spus Anthony Chiringa, care locuiește la Nairobi și a cumpărat un telefon Huawei Y7, pentru 180 de dolari, în urmă cu două săptămâni. Economii emergente cum este Kenya sunt esențiale pentru ambițiile Huawei, care dorește să vândă mai multe telefoane cu prețuri medii în afara Chinei. India, unde Huawei are o cotă de piață de sub 10%, este o altă piață posibil importantă. Huawei a anunțat luni că va continua să ofere actualizări de securitate și servicii pentru smartphone-urile și tabletele deja vândute. O echipă a Google care lucrează pentru sistemul de operare Android a informat utilizatorii de telefoane Huawei de pe contul de Twitter @Android că va respecta măsurile SUA, asigurându-se în același timp că servicii precum Google Play & security de la Google Play Protect vor continua să funcționeze pe dispozitivele Huawei existente. Reacțiile utilizatorilor au variat de la frustrare la îngrijorare. “Din cauza unei legi americane pedepsiți milioane de utilizatori internaționali prin interzicerea lor”, a scris Andreas Benjaminsen, care s-a descris drept un entuziast al aplicațiilor open source pe contul @photolsen. Operatorii de telecomunicații, care oferă clienților telefoane în cadrul abonamentelor pentru servicii de voce și date, încearcă să stabilească impactul deciziei Google asupra afacerilor lor. ”Analizăm detaliile ordinului executiv pentru a înțelege posibilele implicații pentru clienții noștri”, a anunțat compania spaniolă Telefonica, al treilea mare operator mobil din Europa.
Google a prezentat luni noii ochelarii Google Glass Enterprise Edition 2
Google a prezentat luni noul său model de ochelari, Google Glass Enterprise Edition 2, care sunt destinați utilizatorilor corporativi, relatează CNBC. Introduși pe piață în 2013, ca unul dintre primele dispozitive de realitate augmentată, Google Glass sunt o pereche de ochelari care folosesc un mic proiector pentru a transmite imagini generate de computer într-un ochi al utilizatorului, astfel încât acestea par să plutească în fața lumii reale. În ultimii ani, Google a avut ca țintă companiile, după ce încercările de a atrage consumatorii cu Google Glass au dat greș, din cauza prețului ridicat și a camerei încorporate care a provocat îngrijorări legate de pretejarea vieții private. Modelul destinat consumatorilor a fost scos de pe piață în 2015. Google Glass Enterprise Edition 2 sunt bazați pe o platformă puternică Qualcomm Snapdragon XR1, despre care Google afirmă că va oferi o durată de viață mai mare a bateriei. Smith Optics oferă rame care arată ca nișe ochelari obișnuiți, ceea ce înseamnă că aceștia sunt mai puțin voluminoși față de ochelarii HoloLens ai Microsoft și ochelarii produși de startup-ul Magic Leap. Noii ochelari ai Google costă 999 de dolari, dar prețul ar putea fi mai mic pentru unele firme, în funcție de afacere și de contractele cu Gppgle. Suma este mult mai mică față de prețul ochelarilor HoloLens 2 ai Microsoft, care sunt destinați la rândul lor companiilor și armatei, care pornește de la 3.500 de dolari. Noua soluție oferită de Microsoft, prezentată în februarie, este mai performantă decât Google Glass și afișează informații deasupra lumii reale, pe care utilizatorii o pot vedea cu ambii ochi. Ca și în cazul primului model, ochelarii Google Glass Enterprise Edition 2 au doar un mic proiector în fața unuia dintre ochi. Noii ochelari ai Google, care funcționează cu sistemul Android, vor putea fi oferiți mai ușor angajaților companiilor, față de primul model, pentru că suportă sistemul de management al dispozitivelor mobile, care este folosit pentru a configura dispozitive precum telefoane și tablete cu aplicații și servicii și pentru a controla modul în care sunt folosite, inclusiv dezactivarea în cazul pierderii sau furtului.
Teodorovici: CEC deschide sucursale în străinătate
CEC va deschide, în următoarea perioadă, sucursale în străinătate, în țările unde există comunități importante de români, pentru ca aceștia să poată trimite mai ușor bani acasă, fără comisioaane, a declarat ieri la Frasin, în jud. Suceava, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici. „S-a discutat de foarte mult timp despre posibilitatea unui mecanism de transfer mult mai facil al fondurilor pe care românii care sunt plecați în afara țării le trimit către țară, către familii, și atunci prin intermediul CEC-ului se va lansa foarte curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, birouri în afara țării acolo unde trăiesc comunități importante de români, pentru ca românii de acolo să poată trimite, dacă doresc, într-un mod mai facil, bani. Și fără comisioane, asta e foarte important, să nu mai plătească acele comisioane care se plătesc astăzi”, a spus ministrul. Ministul spune că acțiunea se va concretiza la sfârșitul lui mai sau înceutul lunii iunie.
Crescătorii de ovine vor primi ajutor pentru comercializarea lânii
Ministerul Agriculturii a pregătit un proiect de Hotărâre privind aprobarea unui ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii, astfel încât aceștia ar putea primi 2 lei/kg pentru lâna comercializată. "Prin prezentul act normativ se reglementează valoarea sprijinului financiar reprezentând ajutor de minimis de 2 lei/kg lână comercializată", arată proiectul pus în dezbatere pe site-ul Ministerului Agriculturii. Autorii documentului spun că, în România, se poate colecta, anual, o cantitate de aproximativ de 36.000 tone lână de la un efectiv de circa 14 milioane capete ovine. "Programul de susținere a crescătorilor de ovine pentru comercializarea lânii în țară noastră trebuie să asigure, atât creșterea numerică a efectivelor de ovine, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora produselor obținute de la acestea. Prin acordarea acestei scheme de minimis se urmărește menținerea activității de creștere a ovinelor, stabilizarea veniturilor și evitarea depopulării satelor", arată nota de fundamentare. De asemenea, această schemă de minimis va conduce la diversificarea producțiilor obținute în sectorul de creștere a ovinelor prin valorificarea lânii.
Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 3,28%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,28%, pentru a patra oară consecutiv, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Miercuri, indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 3,28%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,23%. Joi, vineri și luni, indicele a stagnat. Marți, indicele a stagnat la 3,28% pentru a patra oară consecutiv. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a crescut de la 3,38% la 3,39%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, recent, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru ultimul trimestru din 2018, este de 2,36%.
