MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: ANALIZĂ - Medicii ar putea ieși la pensie la 67 de ani
O anomalie în actuala legislație: ei se pot pensiona la trei vârste diferite, în baza a două legi diferite
Vârsta standard de pensionare a medicilor, „indiferent de sex”, ar urma să fie 67 de ani, prevede un proiect de Ordonanță de Urgență publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională. Interesant este că medicii au, în prezent, trei variante de a ieși la pensie, toate „la cerere”, conform legii: 63 de ani pentru femei, 65 de ani pentru femei și bărbați sau 67 de ani indiferent de sex. Practic, după cum notează Hotnews.ro, OUG publicată în transparență ar urma să fixeze vârsta standard de pensionare la 67 de ani, însă legea care prevede că medicii se pot pensiona la cerere și la 63 de ani (femei) sau 65 de ani rămâne și ea în vigoare.
Ce se modifică în lege: Vârsta de pensionare a medicilor - 67 de ani
Potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență postat pe site-ul Ministerului Sănătății, art. 391 alineatul (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Medicii se pensionează la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex.”
Actuala formă a art. 391 a Legii nr. 95/2006 prevede faptul că:
Art. 391 - (1) Medicii se pensionează, la cerere, la vârsta de 67 de ani, indiferent de sex. Cererea privind menținerea în activitate până la împlinirea vârstei de 67 de ani se depune, de către medic, la unitatea angajatoare, cu cel puțin 3 luni înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
(2) La cerere, medicii se pot pensiona în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, potrivit legislației în vigoare, medicii sunt nevoiți să formuleze cerere în oricare dintre cele două ipoteze, fie că doresc să se pensioneze în condițiile legii de drept comun (la 63 de ani pentru femei, 65 de ani pentru bărbați) – ipoteza de la art. 391, alin. (2), fie că doresc să rămână în activitate până la vârsta de 67 de ani - ipoteza de la art. 391, alin. (1).
Proiectul de Ordonanță de Urgență de modificare a Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății se va afla în dezbatere publică până pe data de 9 septembrie.
Sindicatele din sănătate, nemulțumite de vârsta de pensionare
Intenția Guvernului de stabili vârsta standard de pensionare la 67 de ani a stârnit nemulțumirea sindicatelor din sănătate, care se întreabă dacă medicii din specialități foarte grele - precum Terapie Intensivă, Urgență sau Chirurgie - vor fi capabili să muncească până la 67 de ani. „Este prima dovadă a faptului că, treptat, se pregătește creșterea vârstei de pensionare pentru toate categoriile de salariați”, afirmă reprezentanții Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar. Reprezentanții Sanitas spun că, în ceea ce îi privește pe medici, „există câteva aspecte care trebuie avute în vedere înainte de a se lua o decizie radicală”. Cele 3 mari întrebări pe care le pun sindicaliștii:
- Vor fi medicii care își desfășoară activitatea în specialități foarte grele (ATI, medicină de urgență, chirurgie, psihiatrie, etc.), cu încărcătură fizică și psihică foarte mare, capabili să muncească până la 67 de ani?
- Vor putea aceștia să facă suficiente gărzi pentru a asigura continuitatea activității medicale până la 67 de ani?
- Se are în vedere reglementarea unei vârste până la care gărzile să fie obligatorii după care acestea să fie o opțiune personală a medicilor?
„Așteptările reale ale medicilor sunt ca vârsta lor de pensionare să scadă prin recunoașterea CIM-urilor cu timp parțial de lucru, ca vechime în muncă. În opinia noastră, desfășurarea activității peste limita standard de vârstă trebuie să rămână o opțiune personală!”, adaugă reprezentanții Sanitas, cea mai mare federație sindicală din sistemul sanitar.
Un medic român a plecat din țară la fiecare 4 ore
2.173 de medici români, medici stomatologi și farmaciști au solicitat, în anul 2020, primul an al pandemiei, eliberarea de certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara țării), arată datele obținute de HotNews.ro de la Ministerul Sănătății. 2.173 de medici într-un an înseamnă o medie de 5,95 de medici pe zi - aproape un medic la fiecare 4 ore. Practic, în 2019 și în 2020, exodul medicilor români a continuat, în ciuda creșterilor salariale substanțiale din anul 2018. Certificatele de conformitate în baza cărora medicii români au dreptul să profeseze în afara țării sunt eliberate, la cerere, de Direcțiile de Sănătate Publică, instituții aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Este adevărat că eliberarea unui certificat de conformitate nu înseamnă automat și plecarea din țară, ci doar intenția. Pe de altă parte, de ce ar parcurge un medic procedura birocratică de a solicita aceste documente, dacă nu este decis să plece?
În cazul în care solicitanții utilizează documentele eliberate în vederea exercitării profesiei în alt stat membru al Uniunii Europene, aceștia solicită de regulă suspendarea calității de membru din Colegiul Medicilor din România/Colegiul Medicilor Stomatologi din România/Colegiul Farmaciștilor din România, au precizat reprezentanții Ministerului Sănătății, pentru HotNews.ro. Practic, numărul exact al medicilor care au utilizat aceste documente și au părăsit țara poate fi aflat doar de la organizațiile profesionale, precum Colegiul Medicilor. Ulterior eliberării acestor documente, beneficiarii nu informează Ministerul Sănătății referitor la utilizarea acestora în alte state membre ale Uniunii Europene, ci organizația profesională, arată instituția condusă de Ioana Mihăilă.
România are aproximativ 63.000 de medici în total
Creșterile salariale semnificative pe care anul 2018 le-a adus în sistemul sanitar par să nu îi fi convins pe o parte dintre medici să rămână să profeseze în țară. Chiar dacă salariile unora dintre ei au crescut substanțial sau chiar s-au dublat începând din martie 2018, numărul celor care au făcut cerere pentru a obține certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara țării) a scăzut nesemnificativ în 2018, după creșterea substanțială a salariilor din sistem, comparativ cu anul 2017, arătau datele transmise HotNews.ro de Ministerul Sănătății în urmă cu 2 ani, la câteva luni după creșterea consistentă a salariilor din sistemul sanitar. Datele de atunci arătau că România a pierdut, în medie, 6 medici în fiecare zi din 2018. În total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate în anul 2018, în timp ce în 2017, numărul total a fost de 2.794 de medici, arătau datele transmise de Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro în urmă cu 2 ani. 2.312 medici înseamnă o medie de 6 medici pe zi care au cerut documentele pentru a părăsi țara și a putea profesa în străinătate în anul 2018. Cu un an mai devreme, în 2017, înainte de creșterea salariilor din sistemul sanitar, totalul de 2.794 însemna o medie de 7,6 medici plecați zilnic din țară. Salariile angajaților din sistemul sanitar, în special medici și asistente, au crescut substanțial începând din martie 2018.
Sunt sau nu turiștii de pe Litoral în pericol?
Scurgere importantă de petrol în Marea Neagră
n pelicula de petrol s-a extins pe o suprafață de 94 km pătrați n asta înseamnă că „cel puțin 100 de tone de petrol, probabil chiar mai mult” au fost deversate n
O scurgere importantă de petrol în Marea Neagră a avut loc în apropiere de orașul portuar rus Novorosiisk (sud), unde peste 100 de tone de petrol au ajuns în apă, în weekend, la încărcarea unui petrolier, trage un semnal de alarmă Fundația Mondială a Naturii (WWF), relatează AFP. Scurgerea a avut loc la terminalul Iujnaia Ozereievka, în apropiere de Novorosiisk, la încărcarea petrolierul Minerva Symphony, care navighează sub pavilion grec. Caspian Pipeline Consortium (CPC), care asigură transportul de petrol de la Marea Caspică la Novorosiisk și care deține controlul asupra terminalului, a anunțat luni că aproximativ 12 metri cubi de petrol au fost deversați pe o suprafață de 200 de metri pătrați. „Situația a revenit la normal duminică dimineața și nu amenință populația sau mediul local”, a anunțat consorțiul, deținut de gigantul petrolier rus Rosneft, grupul american Chevron și societatea italiană Eni. Însă WWF a dat asigurări miercuri că scurgerea a fost cu mult mai importantă și că ar putea provoca pagube grave de mediu. Potrivit ONG-ului, care a implementat propriile sisteme de monitorizare a dezastrelor ecologice, pelicula de petrol s-a extins duminică pe o suprafață de 94 de kilometri pătrați. Acest lucru înseamnă că „cel puțin 100 de tone de petrol, probabil chiar mai mult” au fost deversate în Marea Neagră, estimează WWF într-un comunicat postat pe Facebook. „În pofida unei desfășurări operaționale a salvatorilor, petrolul s-a răspândit într-o zonă colosală”, dă WWF asigurări și trage un semnal de alarmă cu privire la riscuri „sporite” ale unui impact negativ asupra animalelor marine.
Un expert din cadrul filialei ruse a WWF, Aleksei Knijnikov, apreciază că pata de petrol se află în derivă către nord și că a atins deja satul Abrau-Diurso, cunoscut prin plaje virgine, și că ar putea atinge rezervația naturală Utriș. „Putem spune că nu există informații obiective cu privire la amploarea scurgerii din partea autorităților de reglementare”, a declarat el AFP. Institutul rus de Cercetare Spațială de la Academia rusă de Științe a anunțat că supraveghează această poluare și apreciază - cu imagini satelitare ca dovadă - că pata de petrol s-a extins pe o suprafață de aproximativ 80 de kilometri pătrați. O anchetă cu privire la poluarea mediului a fost deschisă, au anunțat autoritățile ruse.
Cîțu: Decizia BNR de a nu majora dobânzile arată că această creștere a prețurilor este temporară
Florin Cîțu a precizat că decizia Băncii Centrale de săptămâna trecută de a nu crește dobânzile arată o creștere temporară a prețurilor generată de mai mulți factori, inclusiv de natură globală. „Aici e o discuție mai amplă despre ce se întâmplă cu prețurile. M-am uitat și eu, știți că marți, cred, sau luni Banca Națională a prezentat raportul asupra inflației. Decizia Băncii Centrale de săptămâna trecută a fost de a nu crește dobânzile, ceea ce pentru mine arată că această creștere a prețurilor este temporară, pentru că dacă Banca Centrală ar fi crezut că este o creștere a prețurilor care să fie permanentizată ar fi luat o decizie de creștere a dobânzilor, deci avem de acolo un semnal”, a afirmat Florin Cîțu, întrebat despre declarația sa conform căreia un procent de români câștigă peste 3.000 euro lunar și cum vor putea față scumpirii produselor de bază persoanele care au venituri fixe. El a mai spus că raportul BNR arată și că traiectoria ascendentă a cotației energiei electrice este alimentată și de accelerarea tranziției verzi pe plan comunitar. „Asta înseamnă că tranziția la o energie verde costă și acest lucru se vede în prețul energiei și se va vedea și în perioada următoare. De aceea, în discuțiile mele cu Comisia Europeană, de fiecare dată, am spus că România nu își permite același ritm de tranziție la energie verde, pentru că avem un cost social mult prea mare, pe care trebuie să îl gestionăm. Și România va face tranziția către energia verde, dar într-un ritm mai lent, tocmai pentru că vrem să nu avem aceste creșteri de costuri foarte mari”, a completat premierul.
Șeful Guvernului a mai spus că rata inflației este mare în toată Europa.
„Estonia - 4,9, Ungaria - 5,3, Polonia - 5%, SUA - 5,4. Deci este un fenomen global, dar, repet, faptul că Banca Centrală a menținut rata dobânzii constantă la ultima decizie și arată inflația care revine sub 3% în orizontul de politică monetară îmi arată foarte clar că este doar o creștere temporară de prețuri, unde veniturile sunt cu creșteri permanente. Și aici voiam să ajung la următoarea informație pe care a dat-o INS astăzi: câștigul mediu, salariul mediu nominal brut a crescut față de luna mai, a crescut și față de anul trecut, dar interesant este mediu nominal net, care a crescut față de anul trecut cu 7,4% și chiar cel real crește cu 3,3%. Având în vedere că această creștere a prețurilor este temporară, dar veniturile cresc permanent, eu cred că lucrurile se vor îmbunătăți. Repet, când este vorba de evoluția inflației, de ce se întâmplă cu prețurile, sursa cea mai bună este să ne uităm la ce spune Banca Națională și la reacțiile Băncii Naționale. Dacă Banca Națională ar fi fost îngrijorată de o explozie a prețurilor, ar fi fost o reacție a Băncii Centrale. În acest moment nu avem acest lucru”, a conchis Cîțu.
SUA presează: vrea producții mai mari de petrol, pentru scăderea prețurilor
n consilierii președintelui american Biden presează OPEC și pe aliații acesteia să crească producția de petrol
Consilierii președintelui american Joe Biden presează OPEC și pe aliații acesteia să crească producția de petrol pentru a combate majorarea prețurilor benzinei pe care o consideră drept un pericol pe pentru redresarea economiei mondiale, transmite Reuters. Consilierul pentru securitate națională al președintelui Biden, Jake Sullivan, a criticat principalii producători de petrol din lume, inclusiv Arabia Saudită, pentru ceea ce a spus că sunt niveluri insuficiente de producție a petrolului, în urma pandemiei globale de Covid-19. „Într-un moment critic al redresării economiei globale, acest lucru pur și simplu nu este suficient”, a afirmat Sullivan într-o declarație.
Prețurile benzinei din SUA sunt de aproximativ 3,18 dolari pe galon, la pompe, în creștere cu mai mult de un dolar față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit American Automobile Association. Declarația neobișnuită a accentuat presiunea internațională și a survenit în timp ce administrația SUA încearcă să țină sub control o serie de prețuri aflate în creștere și blocajele de aprovizionare din întreaga economie care au alimentat îngrijorile legate de inflație. Biden a făcut din redresarea din recesiunea economică declanșată de pandemie o prioritate cheie pentru administrația sa. Mesajul scoate în evidență, de asemenea, noua dinamică între Washington și OPEC, de când predecesorul lui Biden, Donald Trump, a întrerupt practica anterioară de a solicita modificări specifice de politică pentru ajustarea prețurilor. Trump a amenințat că va retrage sprijinul militar oferit liderei OPEC, Arabia Saudită, din cauza producția pe care, la vremea respectivă, a considerat-o prea mare, cu efect negativ asupra producției din SUA. Administrația Biden face presiuni asupra țărilor din cadrul OPEC ^, care grupează Organizația țărilor exportatoare de petrol, Rusia și alți mari producători, „cu privire la importanța piețelor competitive în stabilirea prețurilor”, a spus Sullivan. „Costurile mai mari ale benzinei, dacă nu sunt controlate, riscă să dăuneze recuperării globale în curs. OPEC ^ trebuie să facă mai multe pentru a sprijini redresarea”, a adăugat el.
Prețurile petrolului au crescut miercuri, inversând tendința negativă determinată de aceste declarații, după ce administrația Biden a precizat că nu va solicita producătorilor americani să crească producția de țiței și că eforturile de creștere a producției OPEC sunt un plan pe termen mai lung.
Cotația petrolului Brent a crescut cu 48 de cenți, sau cu 0,7%, până la 71,13 dolari pe baril după un avans de 2,3% consemnat marți. La începutul sesiunii, petrolul Brent scăzuse la un minim de 69,07 dolari pe baril. Prețul petrolului West Texas din SUA (WTI) a urcat cu 65 de cenți, sau cu 0,9%, până la 68,94 dolari, după o creștere de 2,7% conseamnă marți.
BVB: În primele șapte luni, au avut loc tranzacții totale de peste 10 miliarde lei
Valoarea de piață a companiilor românești listate pe piața principală a Bursei de Valori București (BVB) a depășit nivelul atins înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus, ajungând la aproximativ 126 miliarde lei (25,6 miliarde euro). În primele șapte luni au avut loc pe bursă tranzacții totale de peste 10,4 miliarde lei. „Valoarea de piață a companiilor locale listate pe piața principală a BVB a depășit nivelul atins înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus. Astfel, capitalizarea societăților românești prezente pe segmentul principal al bursei de la București a fost de aproximativ 126 miliarde lei, echivalentul a 25,6 miliarde euro”, anunță BVB. În septembrie 2020, România a fost promovată de către furnizorul global de indici FTSE Russell la statutul de Piață Emergentă.
Statele Unite au înregistrat un nivel record al deficitului bugetar
Statele Unite au înregistrat în iulie un deficit bugetar de 302 miliarde de dolari, un nivel record pentru luna respectivă, ca urmare a creșterii cheltuielilor pentru ajutoarele legate de Covid-19, în timp ce încasările au revenit la un nivel mai normal după amânarea termenului de plată a taxelor în urmă cu un an, transmite Reuters. În iulie 2020, deficitul bugetar a fost de 63 de miliarde de dolari. Încasările din iulie 2021 au totalizat 262 de miliarde de dolari, fiind cu 54% mai mici comparativ cu aceeași lună a anului trecut, în timp ce cheltuielile au fost de 564 de miliarde de dolari, în declin cu 10% comparativ cu iulie 2020. Deficitul bugetar aferent primelor 10 luni ale anului fiscal 2021 a atins 2,540 de mii de miliarde de dolari, fiind mai mic cu 10% raportat la nivelul record de anul trecut, de 2.807 mii de miliarde de dolari. Un oficial al Trezoreriei a spus că cheltuielile și deficitele mai mici din primele zece luni reflectă o oarecare scădere a cheltuielilor destinate ajutoarelor pentru Covid-19.
Samsung și-a prezentat noile smartphone-uri pliabile
După vânzările slabe ale noii serii Galaxy S21, Samsung revine în atenție cu două noi modele de smartphone-uri pliabile, Galaxy Z Fold3 și Galaxy Z Flip3, care nu aduc multe îmbunătățiri față de modelele anterioare. Ecranul principal al lui Galaxy Z Fold3 este un AMOLED de 7,6 inch, cu 120HZ rată de refresh. Aceeași rată de refresh se păstrează la ecranul secundar, de 6,2 inch. La fel ca Xiaomi, Samsung a reușit să ascundă camera foto frontală (4MP) sub ecran. În fapt, Fold3 este primul smartphone Samsung cu această tehnologie. Noul flagship pliabil al producătorului coreean a rămas în urmă pe partea foto, folosind o configurație similară cu cea de anul trecut: camera principală de 12MP, cameră ultrawide de 12MP și una tele de 12MP, capabilă doar de 2X zoom optic. La interior, Galaxy Z Fold3 are un chipset Snapdragon 888, nici el cel mai nou chipset posibil, 12GB RAM și 256GB/512GB spațiu de stocare. Bateria are 4.400mAh, mai mică chiar decât cea de anul trecut. Galaxy Z Fold3 va fi disponibil din 27 august și va costa de la 1.799 euro. Galaxy Z Flip3 va intra pe piață pe 26 august și va costa de la 1.049 de euro.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
