MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din comerțul cu ridicata au urcat cu aproape 30% în primele cinci luni ale anului
Așa arată ultimele date publicate de către Institutul Național de Statistică
Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut, în termeni nominali, în primele cinci luni față de perioada 1.I-31.V.2021, atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 29,2%, respectiv cu 28,2%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.V.2022, comparativ cu perioada 1.I-31.V.2021, a înregistrat o creștere, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 29,2%, datorită creșterii activităților de intermediere în comerțul cu ridicata (plus59,5%), comerțului cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii (plus57,3%), comerțului cu ridicata specializat al altor produse (plus45,7%), comerțului cu ridicata nespecializat (plus23,4%), comerțului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus17,6%), comerțului cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus16,7%), comerțului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus15,5%) și comerțului cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus8,3%)”, arată datele INS. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada ianuarie-mai 2022, comparativ cu perioada similară din 2021, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 28,2%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna mai 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu cu 4,1%, datorită creșterii cifrei de afaceri din activitățile de intermediere în comerțul cu ridicata (plus19,6%), comerțul cu ridicata al altor mașini, echipamente și furnituri (plus12,8%), comerțul cu ridicata nespecializat (plus11,6%), comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului (plus8,4%), comerțul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (plus7%), comerțul cu ridicata specializat al altor produse (plus5,9%) și din comerțul cu ridicata al echipamentului informatic și de telecomunicații (plus3%). Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii a scăzut cu 24,7%. Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în luna mai 2022, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,5%.
Marcel Ciolacu susține că taxele nu au fost mărite, ci s-au scos niște excepții
u “ce va fi aplicat de la 1 ianuarie din modificări, vom vedea la 1 ianuarie”, susține președintele PSD, Marcel Ciolacu
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat luni, despre modificările la Codul Fiscal adoptate vineri de Executiv că în primul rând, nu s-au mărit taxe, ci s-au scos niște excepții, lucru prevăzut în PNRR și recomandat și de auditorii străini. El a mai spus că în acest moment, statul român trebuie să își facă treaba în privința digitalizării și a colectării de taxe, iar ce va fi aplicat de la 1 ianuarie din modificări, vor vedea la 1 ianuarie. În acest moment, statul român trebuie să își facă treaba. În primul rând, nu s-au mărit taxe, s-au scos niște excepții din Codul Fiscal, lucru prevăzut iarăși în PNRR și am văzut și ceilalți auditori financiari externi au venit cu aceeași soluție, în primul rând România să înceapă digitalizarea și să înceapă să scoată din excepțiile respective”, a spus liderul PSD. El a precizat că ”în momentul acesta, este rândul statului român să aibă o colectare mai bună și să înceapă digitalizarea”. Ce va fi aplicat de la 1 ianuarie din modificări, vom vedea la 1 ianuarie”, a mai spus el. Despre plafonul la microîntreprinderi, Ciolacu a spus că acolo ”erau două anomalii”. ”În primul rând, era 1,98% aveau microîntreprinderi între 50.000 și 1 milion, deci este prins jalon în PNRR de a scade acest plafon”, a afirmat Ciolacu, precizând că ”s-a mai dorit scăderea acestui plafon la 100.000 și s-a găsit acest compromis la 500.000, pentru că nu afectează multă lume”. El a menționbat că mai era o anomalie, că 268.000 de microîntreprinderi nu aveau niciun angajat și atunci s-a limitat și numărul de microîntreprinderi, nu poți să ai o mie de microîntreprinderi, să faci un lanț, pentru a plăti 1% la stat și s-a pus și obligativitatea de a avea minimum un angajat, ținând cont că ai o microîntreprindere, ceea ce, nu mi se pare că s-a mărit”, a maI spus el, afiremând că este ”o coerență”.
Havrileț: România nu va avea nevoie de importuri de gaze la iarnă
România își va putea acoperi din surse interne consumul de gaze la iarnă, chiar și în zilele geroase, fără a mai fi nevoie de importuri, a afirmat, luni, Niculae Havrileț, membru în Consiliul de Supraveghere OMV Petrom, în cadrul conferinței "Cum ne pregătim pentru criza energetică de la iarnă?". "Din experiența anterioară, într-o zi de frig extrem, România a consumat 75 de milioane de metri cubi de gaze. Acest consum se asigura în jur de 25 de milioane din producția internă și în jur de 25-30 de milioane din sistemul de depozitare intern. Deci în total sunt 55 de milioane. Până la 75 de milioane, diferența se asigura din import", a spus Havrileț, care a fost secretar de stat în Ministerul Energiei și președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie. Potrivit acestuia, la iarnă, importul nu mai este o sursă sigură și putem chiar să luăm în calcul faptul că nu va mai exista deloc. "Din fericire, un operator care produce gaze naturale din Marea Neagră, Black Sea Oil and Gas, a lansat în iunie producția, care se cifrează undeva la 25 de milioane și efectiv am putea închide total independent consumul intern al unei zi de frig extrem în România fără ajutorul importurilor", a mai spus Havrileț. El a amintit și situația în care, dacă o țară din UE are nevoie de ajutor în aprovizionare, restul trebuie să o ajute. "Dar deocamdată Black Sea Oil and Gas poate suplini gazele pe care le aduceam din import. Dacă Legea offshore din 2013-2014 ar fi avut elemente corecte față de investitori, în acest an sau chiar de la începutul anului 2019 am fi putut avea o importantă producție de gaze din Marea Neagră și acum am fi putut vedea ce înseamnă acest lucru și care este efectul în Produsul Intern Brut și în dezvoltarea societății", a adăugat Havrileț.
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat luni la 7,14% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 7,14% pe an, de la 7,09% pe an vineri, un nivel mai mare fiind înregistrat pe 27 iulie 2010, respectiv 7,18%, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 7,29%, de la 7,27% anterior, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 7,40%, de la 7,41%, vineri. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 2,65% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,86%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
BNR lansează o monedă din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu
Banca Națională a României va lansa luni în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu. Potrivit unui comunicat al băncii centrale, aversul monedei prezintă clădirea Facultății de Litere a Universității București, inscripția în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "10 LEI" și anul de emisiune "2022". Reversul monedei redă portretul, suprapus parțial pe două cărți, semnătura și numele lui Tudor Vianu și inscripția "125 DE ANI DE LA NASTERE". Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoțite de certificate de autenticitate ale emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central, redactate în limbile română, engleză și franceză. Tirajul maxim pentru moneda din argint este de 5.000 piese. Prețul de vânzare pentru moneda din argint este de 450 lei, exclusiv TVA, inclusiv certificatul de autenticitate. Monedele din argint cu tema 125 de ani de la nașterea lui Tudor Vianu au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.
Amazon a început să reducă numărul de articole pe care le vinde sub marcă proprie
Amazon.com a început să reducă numărul de articole pe care le vinde sub marcă proprie, pe fondul vânzărilor slabe, potrivit unor persoane apropiate situației, citate de Wall Street Journal, transmite Reuters. Compania a discutat, de asemenea, posibilitatea de a renunța în totalitate la afacerea sub marcă privată, pentru a reduce presiunea legată de reglementări, potrivit WSJ. Cu toate acestea, Amazon a spus că nu s-a gândit niciodată să închidă afacerea sub marcă privată. ”Continuăm să investim în acest domeniu, așa cum au făcut de zeci de ani mulți dintre concurenți noștri din sectorul de retail și care continuă să o facă și astăzi”, a spus purtătorul de cuvânt al Amazon. Vânzările dezamăgitoare pentru multe dintre articolele mărcii proprii au determinat parțial decizia de a le reduce, se arată în articolul WSJ.
Prețul petrolului este în creștere din cauza eșecului negocierilor cu Arabia Saudită
Prețul petrolului a crescut luni, după ce președintele Statelor Unite, Joe Biden, a părăsit negocierile din Orientul Mijlociu fără un acord privind creșterea ofertei, relatează The Guardian. Biden a sperat să obțină o promisiune din partea Arabiei Saudite de a-și crește producția de petrol, ceea ce ar putea duce la reducerea presiunilor globale de aprovizionare. Dar țițeiul Brent a crescut luni cu 2,6%, până la 103,88 dolari după ce ministrul de Externe al Arabiei Saudite, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a înăbușit speculațiile cu privire la o creștere a producției. El a spus că oficialii de la un summit SUA-Arab de sâmbătă nu au discutat despre petrol și că națiunile OPECplus (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol) vor continua să evalueze condițiile pieței. ”Mesajul este că OPECplus este cea care ia decizia de aprovizionare cu petrol, iar organizația nu este nici pe departe interesată de ceea ce încearcă să obțină Biden”, a declarat Naeem Aslam, analist-șef de piață la Avatrade. ”Opecplus va continua să controleze aprovizionarea cu petrol și o singură țară nu poate determina aprovizionarea cu petrol – cel puțin acesta este mesajul pe care l-au transmis comercianții din vizita lui Biden în Arabia Saudită.
Rusia va bloca vânzarea filialelor din țară ale băncilor străine
Rusia va bloca vânzarea filialelor din țară ale băncilor străine, în timp ce băncile ruse din străinătate nu pot funcționa normal, potrivit ministrul adjunct al Finanțelor Alexei Moiseev, citat de agenția rusă Interfax, transmite Reuters. ”Am discutat despre acest lucru la subcomisia noastră, că nu vom acorda acum, până când situația nu se va îmbunătăți, permisiunea de vânzare a filialelor băncilor străine și a activelor acestora în Rusia”, a declarat Moiseev la sfârșitul săptămânii trecute. Banca centrală a Rusiei rezistă apelurilor interne de a prelua conducerea afacerilor locale ale băncilot străine, au declarat pentru Reuters două surse cu cunoștințe directe despre acest subiect, îngrijorate parțial că acest lucru ar putea determina deponenții să retragă fonduri. Moiseev nu a exclus ca Ministerul de Finanțe să susțină ideea de a plasa în viitor filialele băncilor din Rusia sub controlul băncilor de stat ruse, a informat agenția de presă RIA. Banca franceză Societe Generale și-a vândut unitatea Rosbank către Interros Capital, o firmă legată de oligarhul rus Vladimir Potanin, dar alte bănci occidentale, inclusiv Raiffeisen, UniCredit și Citi, cele mai mari trei filiale de bănci occidentale din Rusia încă explorează opțiuni.
