Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: În 2019, prețurile locuințelor vor stagna, iar ROBOR nu va depăși 3,5%

Ziarul de Vrancea
2 dec 2018 204 vizualizări

Totodată, programul „Prima casă”, cel mai important pilon de finanțare în 2018, ar putea fi încetinit, urmând a beneficia de fonduri cu 25% mai mici, arată un studiu RE/MAX România

Prețurile locuințelor vor stagna anul viitor, la nivel național, în contextul în care fondurile pentru Prima Casă vor scădea cu 25%, iar nivelul ROBOR la trei luni nu va depăși 3,5%, potrivit estimărilor dintr-un studiu realizat de RE/MAX România, în parteneriat cu platforma Imobiliare.ro, și publicat luni. Potrivit respondenților studiului, tabloul complet al pieței imobiliare din 2019 vine atât cu estimări pozitive, cât și cu recomandări de precauție în tranzacționări pentru agenți și clienți. ”Pe de altă parte, analiștii estimează că în 2019 prețurile locuințelor vor stagna, eventual pot înregistra o ușoară creștere, urmând ca până în 2022, la nivelul marilor orașe, acestea să ajungă la valori mai mari, cu precădere în zonele cu potențial crescut de dezvoltare economică”, se arată în comunicat. Totodată, programul „Prima casă”, cel mai important pilon de finanțare în 2018, ar putea fi încetinit, urmând a beneficia de fonduri cu 25% mai mici, conform analizelor Fondului Monetar Internațional (FMI). ”Mai mult, ROBOR - cel puțin în cazul raportării la un interval de 3 luni - nu va depăși nivelul de 3,5%. O tendință interesantă în marile aglomerări urbane, care s-a remarcat în ultimele 12 luni și se va menține și în viitor, este dezvoltarea unor proiecte rezidențiale cu potențial în jurul centrelor de business”, se arată în comunicat. Anul viitor, cumpărătorii vor fi din ce în ce mai pretențioși, iar atribute precum localizarea, seriozitatea și prestigiul dezvoltatorului sau conceptul de locuință propus vor conta din ce în ce mai mult, consideră directorul de marketing al Imobiliare.ro, Daniel Crainic. ”Vom vedea în marile orașe primele livrări de locuințe din noua generație, conceptele pregătite după criză. Bineînțeles, vor exista diferențe de la un oraș la altul și probabil că cel mai bine vor performa centrele regionale precum Timișoara, Cluj sau Iași, dar și orașe de dimensiuni medii care trec printr-o perioadă bună, precum Sibiu, Oradea, Arad. Ne așteptăm la un 2019 bun, cu o cerere sănătoasă și prețuri în curs de stabilizare”, a declarat Daniel Crainic. Specialiștii consideră că cererea de locuințe este în continuă creștere, fapt confirmat și de creșterea solicitărilor pentru autorizații de construire - în primele șapte luni ale anului au fost eliberate 24.950 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 7,6% față de primele șapte luni ale anului precedent, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS). ”Odată cu majorarea cererii, în 2018 s-a remarcat inclusiv o creștere a prețurilor pentru locuințe atât în București, cât și în centrele regionale: Cluj-Napoca (sub 1%, până la o medie de 1.500 euro /mp), Iași (plus 2,9%, de la 1.016 euro / mp la 1.045 euro / mp), Timișoara (plus 0,3%, de la 1.200 euro / mp la 1.204 euro / mp)”, se arată în comunicat. Studiul, realizat de RE/MAX România în parteneriat cu Imobiliare.ro, pe un eșantion de 300 de respondenți din 30 de orașe, evidențiază tendințele principale de pe piața imobliară în perioada decembrie 2017 - octombrie 2018, conform răspunsurilor a 166 de specialiști în imobiliare, la 86 de întrebări despre piața de profil.

Isărescu, ironic la adresa televiziunilor care prevestesc apocalipsa economică

 “Economia României nu vrea deloc să se prăbușească”, a clamat ieri guvernatorul Băncii Centrale

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), s-a arătat, luni, optimist în ceea ce privește evoluția economiei României, în condițiile în care a recunoscut și câteva dintre problemele cu care se confruntă aceasta. „Economia creștere. Dacă te-ai lua după televizoare, totul ar trebui să se prăbușească în țara aceasta. Nu vrea – nu vrea deloc să se prăbușească. Merge înainte”, a afirmat Mugur Isărecu, Guvernatorul BNR, luni, în cadrul conferinței „Inflația în ultimii 10 ani”. În schimb, Guvernatorul a menționat că România are probleme de competitivitate în fața Cehiei, Poloniei și Ungariei unde nu ar trebui: la produsele agricole. „În primul rând, aceste țări au stimulat mai puțin cererea agregată. Acest lucru s-a văzut la deficitul de cont curent. Noi suntem deficitul de cont curent la 3-4%, aproape de limită. (...) Nu mai putem să neglijăm. Economia este ciclică și ar fi foarte rău ca faza descendentă a ciclului să ne prindă cu un deficit extern mare. Marja noastră de manevră ar fi mult mai mică, și cu deficit bugetar”, a mai spus Isărescu. În cea mai recentă prognoză, publicată la începutul lunii noiembrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează că economia României va crește în acest an cu 4,5%, o scădere cu 1 punct procentual față de nivelul de 5,5% estimat în iulie, până la 949,6 miliarde de lei. Anul trecut, economia României a crescut cu 7,3%, iar în anul precedent cu 4,8%, iar PIB-ul din trimestrul al treilea a crescut cu 4,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Românii cheltuie pe utilități mai mult decât spaniolii, bulgarii sau slovenii

O gospodărie din România cheltuia anul trecut mai mult pe utilități, ca procent din totalul cheltuielilor casei, decât spaniolii, polonezii, grecii, bulgarii, ungurii, portughezii sau slovenii, arată datele Eurostat. Cu 23% din cheltuielile gospodăriei alocate pentru gaze, apă, electricitate sau combustibili, românii se situau aproape de media europeană, de 24,2%. În 2017, gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit peste 2 000 de miliarde de euro, echivalentul a 13,1% din PIB-ul uniunii, pentru locuințe, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Acestea reprezintă cel mai important element din cheltuielile gospodăriilor populației din UE, înainte de transport (13,0%), alimente și băuturi nealcoolice (12,2%), restaurante și hoteluri (8,8%) și cultură (8,5%). Ponderea cheltuielilor gospodăriilor destinate utilităților a fost cea mai mare în Finlanda (28,8%), Danemarca (28,7%) și Regatul Unit (26,7%). Acestea au fost urmate de Franța (26,2%), Suedia (26,1%) și Cehia (25,4%). La capătul opus al scalei, Malta (10,1%), Lituania (14,8%) și Cipru (15,4%) au cea mai mică pondere a cheltuielilor casnice. Între 2007 și 2017, în majoritatea statelor membre, ponderea cheltuielilor pentru locuire, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în totalul cheltuielilor gospodăriilor a crescut. Cea mai mare creștere în această perioadă de 10 ani a fost înregistrată în Finlanda (de la 24,0% din cheltuielile totale ale gospodăriilor în 2007 la 28,8% în 2017 sau o creștere de 4,8 puncte procentuale - pp), în fața Portugaliei (plus 3,8 pp), Olandei (plus 3,7 puncte procentuale), Irlandei (plus 3,5 puncte procentuale), Bulgariei (plus 3,4 pp) și Spaniei (plus 3,0 pp). În schimb, în Slovacia cheltuielile au scăzut de la 26,3% în 2007 la 23,7% în 2017 (2,6 puncte procentuale), urnată de Estonia (-1,0 puncte procentuale), Polonia (-0,8 puncte procentuale), Germania și Malta (ambele -0,7 puncte procentuale), Ungaria (-0,5 puncte procentuale) și Suedia (-0,1 pp), în timp ce în Letonia au rămas stabile.

De ce se roagă în fiecare seară guvernatorul BNR să scadă prețul benzinei?

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), a estimat, luni, că inflația din România va scădea pe finalul acestui an, iar un rol important îl are prețul petrolului, în condițiile în care România este mai sensibilă la piețele externe. „Șocurile din străinătate se văd mult mai repede în inflația din țara noastră decât din surplus (n.red. – creșterea economiei locale). S-a văzut prin crizele din piața țițeiului. Pe mine m-a șocat, probabil că și pe dumneavoastră și o spun preventiv, că iar se va spune că a umblat Guvernatorul și Banca Națională, ca să atingă ținta: scăderea prețului la țiței scade prețul la benzină. Vorbesc cu diverse persoane, a scăzut foarte puțin: cu numai 10 bani. A scăzut 10 bani la benzină, dar cu ponderea benzinei și motorinei în indicele prețurilor, este suficient, ca să ne ajute la inflație. Se va vedea peste câteva zile”, a explicat Mugur Isărecu, Guvernatorul BNR, luni, în cadrul conferinței „Inflația în ultimii 10 ani”. Institutul Național de Statistică va anunța rata anuală a inflației pentru luna noiembrie la data de 11 decembrie. Inflației din octombrie a fost de 4,3%, în scădere de la 5% în septembrie. Guvernatorul Băncii centrale a reamintit că în anii trecuți inflația a fost influențată puternic de prețurile la unt, iar în alte perioade de grâu, în condițiile în care o pondere importantă din indice, aproximativ 40%, este reprezentată de prețurile la alimente, deoarece populația este săracă și acestea îi sunt principalele cheltuieli. „Cel mai simplu pentru noi ar fi să dăm inflația jos și să căutăm atingerea țintei prin aprecierea cursului. Au fost câteva valuri de apreciere a cursului. Ce facem cu competitivitatea și cu deficitul extern? Acest lucru se vede mai întâi în cerere deficitul de cont curent. (…) Dai inflația în jos, ți se deteriorează contul curent, indicele nu mai ai cum să îl mai susții, decât corecția vine dintr-o depreciere, pentru că surplusul de productivitate nu apare. Ciclul politic este mai puternic decât ciclul economic, nu numai în România se îmbucă cele două cicluri”, a explicat Isărescu. În ceea ce privește dobânda de politică monetară, Guvernatorul a susținut că aceasta și-a făcut efectul, din moment ce BNR este aproape să își atingă ținta în acest an. „Dacă ne vom uita pe rezultat, rezultatul este că inflația se duce în decembrie în interiorul țintei. (…) Sunt sigur că tot vor fi unii nemulțumiți”, a mai spus Isărescu. Mai exact, Banca centrală a majorat dobânda de politică monetară de trei ori în acest an cu câte 25 de puncte procentuale de bază, astfel că de la 1,75%, cât era la finele anului trecut, a ajuns la 2,5%, cât este din mai.

A dat o lovitură de 3,7 milioane de euro cu o investiție de doar 10,5 lei

Marele premiu la Tragerea Suplimentară Loto 6/49, în valoare de 3,72 de milioane de euro, a fost câștigat de un timișoarean cu un bilet care a costat 10,50 de lei. Acesta este cel de-al cincilea câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49 și, până la această dată, cel mai mare premiu câștigat în acest an la acest joc. Loteria Română a anunțat că s-a câștigat marele premiu la Tragerea Suplimentară Loto 6/49, cu un bilet care a costat doar 10,50 lei. Premiul de categoria I are valoarea de 17.347.829,07 lei (peste 3,72 milioane de euro). ”Biletul norocos a fost jucat la agenția 35-007 din Timișoara și a fost completat cu o varianta simplă la Loto 6/49, prețul acestuia fiind de numai 10,50 lei. Cu același bilet, jucătorul a mai câștigat și un premiu de categoria a IV-a la Tragerea Principala Loto 6/49, în valoare de 30 lei”, a anunțat Loteria Română. Sursa citată a precizat că acesta este cel de-al cincilea câștig de categoria I obținut în acest an la Loto 6/49 și, până la această dată, cel mai mare premiu câștigat în acest an la acest joc. Ultima dată, premiul de categoria I, la Loto 6/49, s-a câștigat în dată de 19.07.2018 și a fost în valoare de 9.720.865,12 lei. Câștigătorul are la dispoziție 90 de zile de la dată tragerii pentru a-și revendica premiul.

Rezervele internaționale au urcat cu 181 de milioane de euro

Rezervele internaționale ale României, valute plus aur, la 30 noiembrie 2018 au fost de 36,13 miliarde de euro, o creștere de 0,5% (181 de milioane de euro), comparativ cu valoarea de la 31 octombrie 2018, potrivit datelor transmise luni de Banca Națională a României (BNR). La 30 noiembrie 2018, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de 32,531 miliarde de euro, o creștere de 0,5% (162 de milioane de euro), față de la 31 octombrie 2018. În cursul lunii noiembrie, intrările au fost de 931 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și altele: În schimb, ieșirile au fost de 769 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și altele. Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone, iar, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3.599 milioane euro.

Indicele Robor la trei luni a crescut la 3,11%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,11%, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Joi, indicele a scăzut la 3,09%, cel mai mic nivel din 18 septembrie, când a fost tot 3,09%. Totodată, indicele Robor la șase luni a stagnat, luni, la 3,36%. Joi, acest indice a scăzut la 3,36%, cel mai mic nivel din 20 septembrie, când a fost tot 3,36%.

China și Statele Unite, armistițiu în războiul lor comercial

China și Statele Unite au convenit un armistițiu în războiul lor comercial, inclusiv să nu mărească tarifele vamale de la 1 ianuarie, după discuțiile dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, la summitul G20 din Buenos Aires, transmite Reuters. Trump va lăsa tarifele aplicate unor importuri chinezești de 200 de miliarde de dolari la nivelul de 10%, la începutul anului 2019, acceptând să nu le mărească la 25%, a anunțat Casa Albă într-un comunicat. “China va accepta să cumpere o cantitate încă neastabilită, dar foarte mare, de produse agricole, energetice, industriale și alte produse din Statele Unite, pentru a reduce dezechilibrul comercial dintre cele două țări”, potrivit comunicatului. Cei doi lideri au mai convenit să înceapă imediat discuții pentru schimbări structurale, referitoare la transferurile forțate de tehnologie, protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, barierele non-tarifare, atacurile și furturile cibernetice și agricultură, a arătat Casa Albă. Ambele țări vor încerca finalizarea acestei ”tranzacții” în termen de 90 de zile, dar dacă acest lucru nu se va întâmpla, tarifele de 10% vor fi majorate la 25%, a precizat Casa Albă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.