MOZAIC STIRI ECONOMICE: Profit de 1,46 miliarde pentru băncile romaneşti în 2013
Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 61 de milioane lei în luna septembrie, odată cu reclasificarea unor credite restructurate, care au dus la un plus de provizioane de 612 milioane lei, dar se menţine la nouă luni pe un câştig cumulat de 1,46 miliarde lei. Deşi au trecut la sistemul de raportare financiară internaţională, băncile calculează în continuare necesarul de provizioane potrivit standardului românesc de contabilitate, inclus în filterele prudenţiale constituite de bănci ca rezerve. Provizioanele pe RAS au crescut în septembrie cu 1 miliard de lei, la aproape 46 de miliarde lei, dar nu reflectă toate reclasificările creditelor restructurate.
În acelaşi timp, provizioanele pe IFRS au crescut în septembrie la 34,36 miliarde lei, de la 33,74 miliarde lei la finele lunii august, cu mult peste media lunară din ultimul timp. La mijlocul anului provizioanele au avut o creştere mai accentuată, tot dintr-o măsură a BNR, care a cerut auditorilor, ca şi anul trecut, să verifice în ce măsură garanţiile sunt corect reevaluate. Faţă de finele anului trecut, provizioanele la iunie au crescut cu 3,4 miliarde lei.
Două bănci cumulează 41% din profit
BNR a convenit cu partenerii externi, FMI şi CE, să finalizeze o analiză a restructurării creditelor, a gradului de încasare după restructurare şi a modului în care operaţiunile s-au reflectat în reclasificarea creditelor.
Pentru a păstra un serviciu bun al datoriilor pentru unele credite, mai ales de valori mari, băncile au "înverzit" împrumuturile, refinanţându-le chiar şi de mai multe ori. În ciuda faptului că rescadenţările sau refinanţările nu aduceau şi un grad mai înalt de încasare a creanţelor, băncile nu reclasificau creditele şi nu constituiau provizioane. Întrebat despre impactul verificărilor şi analizei BNR privind reclasificarea creditelor restructurate şi rescadenţate, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a estimat că ar putea impacta semnificativ asupra provizioanelor constituite de bănci.
Sectorul bancar românesc a înregistrat în primele opt luni un profit de 1,5 miliarde lei, în creştere cu 30% faţă de iunie, când ajunsese la un rezultat de 1,15 miliarde lei, după ce anul trecut a consemnat pierderi cumulate de 2,3 miliarde lei, pe fondul creşterii provizioanelor.
Profitul cumulat al băncilor s-a situat în primul semestru la 1,15 miliarde lei, după ce în perioada similară a anului trecut sistemul înregistrase pierderi de 200 milioane lei. Pe tot parcursul anului trecut, sectorul bancar a ajuns la pierderi de 2,3 miliarde lei, "ca urmare a creşterii substanţiale a volumului de provizioane aferente riscului de credit, pe fondul creşterii volumului creditelor neperformante, respectiv al reevaluării garanţiilor", potrivit raportului, care notează că băncile de talie mare au reuşit în general să rămână pe profit.
În sistemul bancar românesc activează 41 de instituţii de credit, odată cu intrarea pe piaţa românească a băncii TBI Bank EAD Sofia în primul trimestru. Primele două bănci din sistem, BCR şi BRD, au avut o evoluţie slabă în trimetrul al treilei. Astfel, BCR a înregistrat o creştere modestă, de câteva milioane de lei, în timp ce BRD a consemnat chiar o pierdere de 10 milioane de lei. Ambele bănci se menţin însă pe profit la nouă luni. BCR a raportat un profit de 560 de milioane lei la nouă luni, iar BRD un profit de 51 de milioane lei. Cele două bănci cumulează 41% din profitul pe sistem.
Apple pregăteşte iPhone-uri de dimensiuni mai mari
Apple pregăteşte noi modele iPhone cu ecrane curbate, de dimensiuni mari, al căror senzor touch poate înregistra diferite niveluri de presiune, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei. Două modele iPhone planificate pentru a doua jumătate a anului viitor vor avea ecrane de 4,7 inci, respectiv 5,5 inci, şi vor fi curbate la margine, a afirmat sursa citată.
Ulterior, Apple ar putea implementa senzori care pot face distincţia între apăsări mai puternice pe ecran şi atingeri uşoare. Apple va intra astfel pe segmentul smartphone-urilor de dimensiuni mari, dominat de Samsung cu Galaxy Note. Compania sud-coreeană a lansat în octombrie, pe piaţa autohtonă, primul smartphone cu ecran curbat, denumit Galaxy Round.
Noile modele iPhone sunt încă în etapa de dezvoltare şi nu au fost finalizate, Apple planificând lansarea pentru trimestrul al treilea al anului viitor, a declarat sursa citată. Contactat de Bloomberg, purtătorul de cuvânt al Apple Natalie Kerris a refuzat să comenteze informaţiile.
Apple a lansat recent noua generaţie de smartphone-uri iPhone, care include în premieră două variante, una premium, 5s, şi un model cu specificaţii tehnice mai slabe şi un preţ mai mic, 5c, compania încercând astfel să se adreseze unei categorii mai largi de potenţiali clienţi.
Mai mulţi directori ai Daimler anchetaţi de procurori
n ei sunt cercetaţi după ce au angajat ca lobbyst un fost consilier al lui Merkel
Mai mulţi membri din Consiliul de Administraţie al grupului german Daimler, care deţine Mercedes-Benz, sunt implicaţi într-o anchetă a procurorilor din Berlin după ce au angajat ca lobbyist un fost consilier al cancelarului Angela Merkel. Investigaţia se referă la Eckart von Klaeden, membru al Uniunii Creştin Democrate şi consilier al lui Merkel, care a anunţat în acest an că nu va mai candida pentru funcţii politice începând de la finele lui 2013, urmând să lucreze la Daimler ca director al afacerilor externe. "Nu este ilegal ca un oficial guvernamental să-şi schimbe locul de muncă şi să se alăture unei companii ca lobbyist. Ar fi ilegal dacă oficialul ar fi acţionat în favoarea companiei în timp ce ocupa o funcţie publică, în aşteptarea că va fi cumva răsplătit după mutare. Trebuie să aflăm dacă aşa au stat lucrurile", a declarat purtătorul de cuvânt al procuroraturii din Berlin, Martin Steltner, citat de Bloomberg. El a refuzat să numească directorii Daimler vizaţi de anchetă. Von Klaeden a ocupat şi o funcţie de ministru în cabinetul Merkel. El s-a retras din guvern în luna septembrie.
Grupul Daimler cooperează cu anchetatorii şi este convins că directorii au acţionat corect, a anunţat compania într-un comunicat. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii Angelei Merkel au refuzat să comenteze informaţiile. Purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Steffen Seibert, a declarat recent că responsabilităţile lui Von Klaeden în guvern nu au presupus facilitarea, pregătirea sau orice implicare în deciziile privind industria auto.
Mănescu: Avem o infrastructură feroviară învechită
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat sâmbătă, la Topliţa în judeţul Hunedoara, că infrastructura feroviară din România este "rămasă în urmă" şi că susţine reabilitarea acesteia prin folosirea unor proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă. "E păcat că avem o infrastructură feroviară foarte dezvoltată ca suprafaţă, dar rămasă în urmă. Pe tronsoane pe care am putea circula cu 120 kilometri la oră, circulăm cu 40", a afirmat ministrul Transporturilor, menţionând că transportul cu trenul ar putea constitui alternativa la deplasarea cu maşina, după modelul altor state.
Mănescu a adăugat că reabilitarea şi modernizarea infrastructurii feroviare se află în atenţia Ministerului Transporturilor, inclusiv în discuţiile pe care instituţia le-a avut cu reprezentanţii UE. "Intenţionăm să le oferim oamenilor o alternativă la lipsa şoselelor, a autostrăzilor. În orice stat civilizat se circulă mult mai comod, mult mai uşor, cu trenul. Şi mult mai ieftin. Doar în România nu se circulă nici cu trenul, nici cu maşina. Cu maşina pentru că nu ai pe unde, iar cu trenul pentru că arată aşa cum arată, şi infrastructura feroviară este din ce în ce mai greu să fie utilizată la parametri normali", a spus ministrul Transporturilor.
Franţa se împrumută pentru a stinge datoriile generate de Credit Lyonnais
Guvernul francez va împrumuta 4,5 miliarde euro în acest an pentru a stinge datoriile generate de prăbuşirea băncii Credit Lyonnais, a declarat ieri un oficial din ministerul francez al Finanţelor. Scadenţa datoriilor Credit Lyonnais este la finele anului viitor, dar guvernul a decis să acţioneze încă din acest an, a precizat sursa citată. "Având în vedere că dobânzile sunt la minime istorice, s-a hotărât să se acţioneze acum", a afirmat oficialul. Guvernul va adopta în următoarele zile o rectificare bugetară pentru acest an care va include emiterea de titluri de stat de 4,5 miliarde euro pentru reglementarea datoriilor băncii defuncte.
Credit Lyonnais este una dintre cele mai vechi bănci franceze şi era cea mai mare bancă din Franţa la începutul anilor '90, fiind controlată atunci de guvern. Banca a ajuns în pragul falimentului în 1993 şi a fost salvată de stat. În final, în anul 2003, Credit Lyonnais a fost absorbită de Credit Agricole, în prezent a treia mare bancă franceză după capitalizarea de piaţă. Costurile de finanţare plătite de statul francez sunt la minime istorice. Randamentul obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani este de 2,2% pe piaţa secundară, aproape de miminul record atins în luna mai, deşi Standard & Poor's a retrogradat vineri ratingul Franţei cu o treaptă, de la "AA^" la "AA". Potrivit ziarului Le Parisien, prăbuşirea Credit Lyonnais va costa contribuabilii un total de 14,7 miliarde euro începând de la colapsul din 1993 până la stingerea ultimelor datorii
Unul dintre cei mai puternici oameni din industria aurului se va retrage anul viitor
Omul de afaceri Peter Munk, fondator şi preşedinte al Barrick Gold, cel mai mare producător de aur la nivel mondial, nu are de gând să candideze anul viitor pentru un nou mandat la conducerea companiei, au declarat pentru Wall Street Journal surse apropiate situaţiei. Munk, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri din Canada, se va retrage de la conducerea Barrick Gold la adunarea generală de anul viitor a acţionarilor, care va avea loc cel mai probabil în primăvară. Cel mai probabil, el va rămâne la companie într-o altă funcţie, a precizat una dintre surse.
Munk (86 de ani) a sugerat anul trecut că este pregătit să se retragă, însă investitorii i-au cerut să stabilească un termen clar. Acţiunile Barrick s-au depreciat în acest an cu 50%, pe fondul scăderii preţului aurului pe pieţele internaţionale. Totodată, compania a fost nevoită să înregistreze pierderi pe anumite investiţii. Doi directori veterani ai Barrick, printre care şi fostul premier canadian Brian Mulroney, au sugerat de asemenea că nu vor candida pentru noi mandate.
Barrick Gold a lansat săptămâna trecută o emisiune de acţiuni prin care vrea să atragă 3 miliarde de dolari. Potrivit unor surse, cererea din partea investitorilor este redusă, băncile care intermediază operaţiunea reuşind să vândă doar aproximativ trei sferturi din titlurile oferite.
Preţul aurului a scăzut cu peste 30% faţă de maximul istoric atins în toamna anului 2011. Totodată, costurile au crescut la nivelul industriei, iar guvernele din state aflate în curs de dezvoltare, bogate în resurse, au devenit mai dure în relaţia cu companiile miniere.
Barrick Gold este cel mai mare producător de aur din lume. Compania a produs în primele nouă luni ale acestui an 1,85 milioane uncii de aur (57,4 tone) şi a înregistrat venituri de 9,6 miliarde de dolari.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
