MOZAIC STIRI ECONOMICE: Salariul minim va urca în două tranşe
Guvernul a convenit cu misiunea FMI-CE principalii indicatori pentru 2014, dar continuă discuţiile referitoare la impactul măsurilor fiscale necesare pentru acoperirea golului de venituri rezultat din ultimele solicitări ale celor două partide din USL cu impact pe cheltuieli, potrivit unor surse. Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 - 659 miliarde lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%. În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzand clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat surse oficiale. Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%. USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranşe, indexarea pensiilor, potrivit legii, şi există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investiţiile derulate de primării şi demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Braşov, au menţionat sursele. FMI a discutat cu autorităţile romane mai multe măsuri de compensare a deficitului de venituri calculat pentru 2014, de peste 5 miliarde lei, rezultat din cheltuielile pe care statul intenţionează să le realizeze şi proiecţia pe acest an. Printre acestea s-au numărat majorarea accizelor, care acum sunt calculate după un curs ce nu avantajează încasările la buget, şi impozitarea construcţiilor speciale. În afara construcţiilor auxiliare, precum parcări şi rampe de încărcare, impozitul pe proiprietate vizează construcţiile speciale din aria producţiei de energie electrică (stalpi, reţele şi transformatoare), construcţiile hidroenergetice (principalul vizat fiind compania Hidroelectrica) sau construcţiile eoliene. Exceptate de la impozitul pe proprietate sunt şi construcţiile nucleare. O altă discuţie a vizat ca persoanele fizice care închiriază imobilele să plătească taxe de proprietate la fel ca orice proprietar în al cărui spaţiu se derulează acte comerciale. De asemenea, s-a discutat şi despre o lărgire a bazei de impozitare la care să se aplice contribuţiile de asigurări sociale, dar nici aici nu există încă un angajament politic.
Tinerii întreprinzători au înfiinţat în doi ani 10.220 de firme
cele mai multe firme au fost create în judeţul Cluj (1.267 SRL-D), Bucureştiul fiind pe locul doi cu 1.091 de firme
Tinerii întreprinzători au înfiinţat pană la finele lunii septembrie 10.220 de firme (SRL-D), din care mai funcţionează 10.096, în condiţiile în care 124 de societăţi au fost radiate, în judeţul Cluj şi în Bucureşti fiind cei mai mulţi debutanţi în afaceri, potrivit ONRC. În plus, 251 de firme sunt în curs de înfiinţare, arată datele publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Firmele au fost înfiinţate în cadrul programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, lansat în 2011, prin care debutanţii în afaceri beneficiază, printre altele, de finanţare nerambursabilă de pană la 10.000 de euro. De la lansarea programului pană la finele lunii septembrie, cele mai multe firme au fost înfiinţate în judeţul Cluj (1.267 SRL-D), Bucureştiul fiind pe locul doi cu 1.091 de firme. După numărul de întreprinderi de debutanţi urmează, potrivit ONRC, Timiş (669), Braşov (405), Maramureş (403) şi Galaţi (391). În Vaslui (44), Călăraşi (44) şi Ialomiţa (53) au fost înfiinţate cele mai puţine firme de către tineri. Potrivit datelor ONRC, noile afaceri au vizat în primul rand domeniul întreţinerii şi reparării autovehiculelor (525 firme), cel al lucrărilor de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (439), restaurante (382) şi transporturi rutiere de mărfuri (330). Pentru a putea beneficia de alocaţia financiară nerambursabilă de la stat, societatea trebuie să fie înfiinţată de un întreprinzător debutant de pană în 35 de ani, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) întreprinzători debutanţi asociaţi. De asemenea, beneficiarii trebuie să angajeze, cu contract de muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă şi să menţină în activitate cel puţin 2 salariaţi de la momentul obţinerii facilităţilor şi să reinvestească, anual, cel puţin 50% din profitul realizat în anul fiscal precedent. Alte facilităţi de care pot beneficia tinerii în cadrul programului sunt garanţii acordate de Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, pentru creditele contractate în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Ministerului Economiei, care acoperă pană la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată, precum şi scutirea de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerţului, pentru înregistrarea microîntreprinderii, precum şi de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei.
Antonescu: Cota unică e "bătută în cuie", va rămane la 16%
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că nivelul cotei unice la 16% este "bătut în cuie" în urma discuţiilor cu reprezentanţii FMI şi pentru anul 2014, precizand că oficialii instituţiei financiare internaţionale ar fi luat în calcul o eventuală creştere. Antonescu a fost întrebat dacă în urma discuţiilor cu FMI este un lucru clar faptul că nu va creşte cota unică anul viitor. "Da, am înţeles şi de la domnul Chiţoiu, şi de la primul ministru că acest lucru e bătut în cuie", a spus Antonescu. El a menţionat că, atunci cand s-a referit la lupta premierului şi a ministrului de Finanţe de a menţine nivelul cotei unice, nu a imaginat "nişte lupte fizice între Ponta, Chiţoiu şi domnii de la FMI". "Nu mi i-am imaginat trăgandu-se de cravată, dar una dintre variantele foarte la îndemană pe care FMI era dispus să o ia în calcul era creşterea cotei unice, şi în sensul acesta tocmai elogiindu-le activitatea şi fermitatea atat a premierului, cat şi a domnului Chiţoiu, am spus că oamenii au fost consecvenţi cu declaraţiile politice, cu programul de guvernare şi au reuşit acest lucru care e foarte important, să menţină cota unică la 16%", a mai spus Antonescu.
Fiscul a strans în premieră mai mulţi bani decat a programat
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a realizat în octombrie venituri bugetare totale de 17,09 miliarde de lei, în creştere cu 7,38% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi cu 2,66% peste nivelul programat, la bugetul de stat încasand 12,13 miliarde lei, cu 8% mai mult decat în octombrie 2012. Fiscul a încasat 2,49 miliarde lei impozit pe profit, în urcare cu 11% (252,1 milioane lei) faţă de octombrie anul trecut şi cu 16,6% peste nivelul programat, potrivit datelor transmise luni de ANAF. Încasările la impozitul pe venit au cumulat 1,94 miliarde lei, cu 7,95% mai mult (indice nominal), fiind în linie cu aşteptările, iar cele din TVA au crescut cu 4,79%, la 4,89 miliarde lei, peste program cu 5,1%. Încasările la bugetul de stat din accize au fost de 1,79 miliarde lei, în urcare cu 8,6% faţă de octombrie 2012, iar cele la capitolul "rest venituri" au fost mai mari cu 385,55 milioane lei. Veniturile încasate la bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate au înregistrat o creştere cu 4,29%, respectiv cu 59,36 milioane lei, la bugetul asigurărilor sociale de stat cu 6,8% (216,2 milioane lei) şi la cel al asigurărilor pentru şomaj s-a înregistrat o majorare cu 6,9% (8,33 milioane de lei), la toate programul fiind depăşit. Guvernul speră ca, pe final de an, să depăşească ţinta de încasări bazat pe faptul că reorganizarea ANAF este încheiată la nivel regional şi teritorial, iar din noiembrie Direcţia Antifraudă va intra în atribuţii pentru recuperarea unor sume din evaziune, a afirmat recent ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Ministrul a explicat că la rectificarea bugetară au fost reduse cheltuielile întrucat în primele nouă luni nu au fost obţinute veniturile estimate, dar pentru luna octombrie programul de încasări la bugetul general consolidat va fi depăşit, tendinţă care poate să se menţină şi în noiembrie şi decembrie.
Şefii Transelectrica vor primi bonusuri în funcţie de preţul acţiunilor
Membrii Consiliului de Supraveghere al Transelectrica ar urma să primească remuneraţii brute de minim 47.000 lei (10.000 euro) pe an, însă sumele încasate pot creşte semnificativ datorită unor bonusuri determinate de atingerea unor indicatori de performanţă şi de rentabilitatea acţiunilor companiei. Astfel, Transelectrica ar urma să fie prima companie de stat unde remuneraţiile Consiliului de Supraveghere vor depinde în principal de atingerea indicatorilor financiari estimaţi de conducere şi de evoluţia acţiunilor la bursă şi dividendele acordate. Fondul Proprietatea a propus într-o AGA din luna septembrie ca o componentă variabilă a remuneraţiei membrilor Consiliului de Supraveghere şi a Directoratului să fie legată de evoluţia acţiunilor Transelectrica la bursă, însă la acea dată discuţiile privind indemnizaţiile au fost amanate pentru luna noiembrie. Propunerile privind indemnizaţiile prezentate în AGA din luna septembrie au fost realizate de un comitet de nominalizare şi remunerare şi prevedeau atat remuneraţiile pentru membrii Consiliului de Supraveghere, cat şi pentru Directorat. Propunerile respective erau ca directorul general al Transelectrica şi ceilalţi trei membri ai Directoratului să primească o remuneraţie anuală brută de pană la 1,4 milioane lei (315.000 euro) fiecare, iar pentru membrii Consiliului de Supraveghere era stipulată o indemnizaţie brută anuală de maxim 240.000 lei (54.000 euro). Pentru stabilirea remuneraţiei conducerii Transelectrica a fost convocat o nouă AGA, miercuri, 6 noiembrie, iar propunerile privind indemnizaţiile au fost înaintat ede Ministerul Finanţelor Publice şi de Fondul Proprietatea. Vechile propuneri nu mai figurează pe ordinea de zi a AGA.
Pionul principal din dosarul "Mită la Hidroelectrica" a fost audiat
Omul de afaceri Rareş Criste - administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupţie, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica - a venit ieri, la DNA, pentru a fi audiat în dosarul de mită în care au fost arestaţi Eugen Brădean şi Ioan Mihăilă. Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj, a fost citat să se prezinte în faţa anchetatorilor, DNA neprecizand, pană în acest moment, dacă acesta are vreo calitate în dosar. Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean - director de trading la Hidroelectrica - şi a lui Ioan Mihăilă - fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă -, în dosarul de mită privind vanzarea de energie. Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive. Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.
Grecia deschide magazinele duminica pentru prima dată după 100 de ani
Magazinele din Grecia au deschis pentru prima dată duminica, cu program prelungit, guvernul relaxand o restricţie veche de 100 de ani pentru a încuraja consumul populaţiei, însă retailerii spun că problema nu este programul de lucru, ci bugetele stramtorate ale consumatorilor, potrivit WSJ. "Nici măcar un client nu a intrat astăzi. Nu orele de lucru erau problema, ci dacă populaţia are bani sau nu", comentează pentru Wall Street Journal proprietarul unui magazin de îmbrăcăminte din centrul Atenei. Potrivit noilor reglementări, adoptate de guvern la presiunile creditorilor internaţionali, magazinele universale din Grecia pot lucra şapte duminici pe an, în timp ce magazinele mai mici, independente, pot deschide în fiecare duminică. Pană acum, retailerii din Grecia puteau lucra maximum două duminici pe an, una dintre cele mai restricţionate pieţe de consum din Europa în ceea ce priveşte sfarşitul săptămanii, cu reguli care datează de la 1908. Guvernul speră că decizia va creşte competitivitatea şi va crea zeci de mii de locuri de muncă într-o economie cu un şomaj de 27%.
Vanzările Dacia în Franţa au crescut puternic
Înmatriculările de autoturisme noi Dacia în Franţa au crescut cu 7,6% în primele zece luni, la 72.550 unităţi, în timp ce piaţa franceză s-a menţinut pe scădere, cu 7,4%, chiar dacă se află pe un trend de revenire, cu evoluţie pozitivă în octombrie pentru a doua lună consecutiv. Creşteri mai puternice decat Dacia au înregistrat Lexus (13,7%), la 2.297 unităţi şi Fiat (10,8%), la 39.973 unităţi. Vanzările totale de autoturisme noi s-au ridicat la 1,48 milioane de unităţi în primele zece luni, arată datele publicate, luni, de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile. Cota de piaţă a Dacia a urcat de la 4,23% în primele zece luni ale anului trecut la 4,91% în aceeaşi perioadă din acest an. Declinul vanzărilor grupului francez Renault, care deţine Dacia, a continuat să încetinească şi s-a situat la 2,6% în primele zece luni, la 352.953 autoturisme. Înmatriculările sub marca Renault, de patru ori mai mari decat cele sub brand Dacia, au consemnat o scădere de 4,9%, la 280.403 unităţi.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
