MOZAIC STIRI ECONOMICE: Micii investitori îşi fac cărţile pentru Romgaz
Bursa a scăzut cu 1% în prima parte a şedinţei de ieri, într-o piaţă unde unii mici investitori au continuat să vandă acţiuni din portofoliu pentru a face rost de lichidităţi cu care să subscrie la oferta Romgaz, care va începe astăzi. Piaţa a scăzut cu 1% şi în şedinţa de vineri, după ce au fost anunţate preţurile la care se va derula oferta prin care statul vrea să vandă 15% din acţiunile Romgaz. La debutul sesiunii de luni, piaţa a fluctuat nesemnificativ, însă apoi a început să scadă treptat, odată cu plasarea mai multor ordine de vanzare pentru mai multe acţiuni. La mijlocul şedinţei, acţiuni precum Fondul Proprietatea (FP), SIF Transilvania (SIF3), Banca Transilvania (TLV) şi BRD (BRD) erau în scădere cu 0,51% - 2,52%. La ora 13:00, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în scădere cu 1,13%, iar indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic, se plasa cu 0,76% sub şedinţa precedentă. Indicele BET-FI, al titlurilor celor cinci SIF-uri şi al acţiunilor Fondului Proprietatea (FP), a coborat cu 0,59%. Indicele extins BET-XT a scăzut cu 1%, iar indicele extins BET-BK s-a situat cu 0,93% sub închiderea de vineri. Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni romaneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea. Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 9,7 milioane lei (2,2 milioane euro), sumă cu 20% sub rulajul din prima parte a şedinţei precedente, de 12,2 milioane lei (2,7 milioane euro). Transferurile cu acţiunile Fondului Proprietatea, de 7,3 milioane lei, au asigurat trei sferturi din lichiditatea pieţei. Cea mai mare parte a rulajului titlurilor FP a fost asigurat de un deal, de 4,6 milioane lei. Tranzacţia negociată a fost realizată la 0,7815 lei/acţiune, cu 1,08% sub ultimul preţ de vineri, iar cotaţia din piaţa principală a scăzut cu 0,51%, la 0,786 lei. Pană luni, la ora 13:20, investitorii au suprasubscris de aproape 2,6 ori oferta lansată marţi de Fondul Proprietatea pentru răscumpărarea unui pachet de 4,35% din acţiuni. Doar din trei ordine a fost depăşit cu 16% volumul de titluri pe care FP îl vizează în această operaţiune. Pană luni, la ora 13:20, au fost plasate 430 de ordine pentru 1,534 miliarde de acţiuni, reprezentand 11,13% din toate titlurile Fondului, potrivit datelor din sistemul Bursei. La mijlocul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene înregistrau variaţii reduse.
Numărul firmelor aflate în antecamera morţii s-a înmulţit
In primele nouă luni au intrat în insolvenţă cu 6% mai multe societăţi faţă de perioada similară a anului trecut
Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului a crescut cu aproape 6%, la 20.220, în luna septembrie 1.734 de societăţi ajungand în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile, potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În primele nouă luni ale anului 2012 s-au înregistrat 19.118 firme intrate în insolvenţă la nivelul întregii ţări, arată datele ONRC. Numărul de insolvenţe din septembrie este mai mare decat nivelul înregistrat în luna precendentă, cand 1.028 de firme au intrat în insolvenţă. Bucureşti şi Bihor conduc în topul judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 2.593 (în creştere cu 15% faţă de 2012), respectiv 1.206 (plus 20%), urmate de Galaţi cu 1.186 (plus 60%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi - 134 de cazuri şi Harghita - 161 de cazuri în acest an. Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, peste 7.170 intrate în insolvenţă, dar şi cele din construcţii - 2.723, hoteluri şi restaurante - 2.221 şi industria prelucrătoare - 2.211. La sfarşitul lunii septembrie erau active circa un milion de firme.
Ordonanţa privind insolvenţa va intra în dezbaterile CC peste o săptămană
Constituţionalitatea ordonanţei de urgenţă privind insolvenţa va fi dezbătută în 29 octombrie de judecătorii Curţii Constituţionale, după ce Avocatul Poporului a contestat OUG, invocand lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ. Avocatul Poporului a transmis în 9 octombrie la Curtea Constituţională sesizarea în cazul Ordonanţei de urgenţă privind insolvenţa, invocand lipsa conformităţii unor dispoziţii legale din actul normativ faţă articolul 1 alineatul 5 şi articolul 15 alineatul 2 din Constituţie. Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara, în 11 octombrie, că în cazul OUG privind insolvenţa se poate extinde controlul privind constituţionalitatea şi asupra altor articole, dacă acestea au legătură cu cele despre care Curtea a fost sesizată. "Noi suntem ţinuţi de sesizare pentru că nu ne putem sesiza din oficiu în nicio împrejurare decat cand sunt propuneri de modificare a Constituţiei. Atunci obligatoriu ne pronunţăm. În situaţia asta ne pronunţăm numai pe ce am fost sesizaţi, dar dacă articolele cu care am fost sesizaţi au legătură cu alte articole din ordonanţă putem să ne extindem controlul şi asupra celorlalte", a spus atunci Zegrean. În sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului a ridicat direct excepţia de neconstituţionalitate a articolului 81 alineatul 3 şi a articolului 348 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, adoptată pe 2 octombrie de Guvern, prevede la articolul 81 că: "În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii şi pană la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licenţa audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului". De asemenea, ordonanţa prevede că "în planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului".
Şefii Vodafone vor încasa bonusuri colosale
Echipa de conducere a grupului britanic Vodafone va încasa 56 milioane de lire sterline (90,6 milioane de dolari) la finalizarea vanzării paticipaţiei deţinute de operatorul telecom la compania americană Verizon Wireless, una dintre cele mai mari tranzacţii din istorie, potrivit The Guardian. Vodafone vinde participaţia deţinută la compania mixtă Verizon Wireless partenerului Verizon Communications pentru 130 de miliarde de dolari. Tranzacţia, a treia ca valoare în istoria sectorului privat, urmează să se încheie anul următor. Grupul britanic a promis să distribuie acţionarilor 71% din banii încasaţi. Acţionarii vor primi atat bani, cat şi titluri la Verizon Communications. Potrivit unor date publicate de Vodafone, conducerea grupului, circa 250 de persoane, a acumulat în total 50 de milioane de acţiuni Vodafone, iar în urma vanzării Verizon Wireless vor primi 16 milioane de lire sterline şi acţiuni Verizon în valoare de 40 de milioane de lire. Directorul general al Vodafone va primi peste 10 milioane de lire, sumă apropiată de salariul primit anul trecut, de 11 milioane de lire. Recordul tranzacţiilor în randul companiilor private este încă deţinut de preluarea companiei germane Mannesmann de către Vodafone pentru 200 de miliarde de dolari, urmată de fuziunea AOL cu Time Warner.
O agenţie guvernamentală cere despăgubiri de la Bank of America
O agenţie federală din SUA responsabilă de supravegherea companiilor de creditare ipotecară Fannie Mae şi Freddie Mac vrea să obţină de la Bank of America despăgubiri de 6 miliarde dolari pentru practici de dinaintea crizei financiare, au declarat surse apropiate situaţiei, pentru Financial Times. Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor a dat în judecată 17 instituţii de credit, acuzandu-le că au încălcat mai multe legi la vanzarea de instrumente financiare garantate prin ipoteci către Fannie Mae şi Freddie Mac. Cele două companii au ajuns în 2008 aproape de colaps, din cauza tranzacţiilor încheiate cu aceste bănci. Suma vizată de la Bank of America este mai mare decat despăgubirile pe care agenţia federală le-ar primi de la banca JPMorgan în urma unei înţelegeri amiabile record, de 13 miliarde de dolari, a instituţiei de credit cu autorităţile americane într-un caz similar. Agenţia Federală pentru Finanţarea Locuinţelor ar încasa 4 miliarde de dolari din acordul cu JPMorgan, dacă acesta se confirmă. Bank of America are cea mai mare potenţială expunere dintre cele 17 bănci aduse în faţa instanţei de către ageţia federală, cu instrumente financiare în valoare totală de 57 de miliarde de dolari, faţă de 33 de miliarde de dolari în cazul JPMorgan. Royal Bank of Scotland are o expunere de 30 de miliarde de dolari şi ar putea primi o amendă de mai multe miliarde de dolari, notează cotidianul britanic.
Guvernul britanic, acuzat că dă Poşta prea ieftin
Compania naţională de poştă din Marea Britaine, Royal Mail, a fost evaluată în această vară de unele bănci de investiţii la pană la 5 miliarde lire sterline, cu 50% mai mult faţă de valoarea rezultată în urma ofertei publice derulată săptămana trecută, potrivit Financial Times. Cel puţin două bănci de investiţii au recomandat guvernului un preţ maxim de 500 pence pe acţiune în timpul procesului de selectare a intermediarilor operaţiunii. Nici una dintre aceste bănci nu s-a numărat printre caştigătorii licitaţiei. Mai mulţi oficiali guvernamentali au declarat, potrivit FT, că preţurile propuse de băncile de investiţii au fost foarte diferite, unele plasandu-se sub intervalul de 260-330 pence din prospectul ofertei publice. Aceleaşi surse spun că preţurile mai mari au fost recomandate de bănci "prost informate" în ceea ce priveşte situaţia Royal Mail. Guvernul a mandatat patru bănci să se ocupe de pregătirea şi subscrierea ofertei, respectiv Goldman Sachs (SUA), Barclays (Marea Britanie), Bank of America Merrill Lynch (SUA) şi UBS (Elveţia). Primele trei sunt încă de anul trecut consilieri ai CEO-ului Royal Mail, Moya Greene, şi s-au ocupat de evaluarea apetitului investitorilor pentru oferta publică. UBS a consiliat guvernul britanic cu privire la pachetul majoritar de acţiuni deţinut la compania de poştă.
Investiţie de 26 miliarde dolari într-o centrală nucleară
Compania de utilităţi Electricité de France (EDF) va construi, în parteneriat cu Areva (Franţa), China General Nuclear şi China National Nuclear, o nouă centrală nucleară în Marea Britanie, prima din ultimii 30 de ani, la un cost total de 16 miliarde de lire sterline (25,9 miliarde de dolari). Anunţul grupului de investitori vine după doi ani de negocieri intenese cu autorităţile britance, considerate un test al viabilităţii economice a energiei nuclerare în Europa de Vest, potrivit Wall Street Journal. Grupul condus de EDF va construi două noi reactoare la Hinkley Point, în sud-vestul Angliei, unde deţine şi operează alte două reactoare. EDF va deţine 45-50% din proiect, compania de inginerie nucleară Areva va controla 10%, iar China General Nuclear şi China National Nuclear vor avea o participaţie de 30-40%, iar alţi parteneri pot prelua pană la 15% din acţiuni. Pe langă costurile de construcţie estimate la 14 miliarde de lire, proiectul include şi cheltuieli preoperaţionale de 2 miliarde de lire, bani pe care EDF şi partenrii trebuie să-i aloce pentru achiziţii de terenuri, pentru pregătirea personalului şi pentru depozitarea deşeurilor nucleare.
FMI vine să ne verifice dacă ne-am făcut temele
O Misiune a Fondului Monetar Internaţional va face o vizită la Bucureşti, în perioada 22 octombrie - 5 noiembrie 2013, pentru discuţii privind evaluarea Acordului Stand-By cu Romania, care a fost aprobat pe 27 septembrie 2013, de Boardul Fondului."Misiunea va discuta cu autorităţile romane evoluţiile economice recente şi priorităţile reformei economice. Misiunea FMI, condusă de Andrea Schaechter, va avea loc în comun cu echipe ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale şi pe langă autorităţi, vor avea loc întalniri cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, ai băncilor şi cu organizaţii ale societăţii civile. Rezultatele vor fi făcute publice la sfarşitul misiunii", arată un comunicat emis de reprezentantul rezident al FMI pentru Romania şi Bulgaria, Guillermo Tolosa. Boardul Fondului Monetar Internaţional a aprobat, pe 27 septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile romane pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. Acesta este al treilea acord solicitat de Romania Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
