MOZAIC STIRI ECONOMICE; "Prima Casă' va rămane ancorată în euro
Trecerea pe lei a programului 'Prima Casă' se va lovi de un obstacol ce ţine mai degrabă de mentalitate, iar negocierea în tranzacţiile pe acest program se va face tot în euro, a declarat preşedintele Kiwi Finance, Anca Bidian. "Ar trebui luat în calcul faptul că, în ultimii 23 de ani, piaţa imobiliară din Romania nu a fost niciun moment în monedă naţională. Noi după 1989 am avut piaţă în dolari şi după aceea în euro. Mentalul colectiv nu percepe un preţ al locuinţei în lei, ci îl converteşte automat în euro. Trecerea la lei nu se face uşor. Negocierea se va face între cumpărător şi vanzător în continuare în euro. Vor fi diferenţe de curs de la intenţia de cumpărare şi pană finalizarea tranzacţiei, în care ori vanzătorul va lăsa la preţ ori cumpărătorul va mai adăuga bani", a spus Anca Bidian.
Le vor retrage de la vanzare
Oficialul Kiwi Finance susţine că este greu de estimat ce impact va avea trecerea programului 'Prima Casă' exclusiv pe lei pentru că nu pot fi comparate cu programele anterioare, care cu toate că au avut oferte pentru ambele valute au fost accesate preponderent în euro, iar acesta ar putea fi considerat ca unul pilot. "Dacă luăm în considerare plafonul aprobat de un miliard de lei, din care 300 de milioane sunt rezervaţi ANL, mai rămanem cu 700 milioane lei, iar acesta înseamnă aproximativ 160 de milioane de euro. Iar dacă ne uităm în urmă la viteza de derulare a programului 'Prima Casă', aceşti bani ar trebui să ajungă doar pentru cateva luni, nu mai vorbim de un program pentru un an. Prin urmare eu îl privesc ca pe un program pilot, pentru a vedea cum se comportă creditarea în lei pe un produs bine primit de populaţie în ultimii patru ani astfel încat să fie aplicat după aceea şi pentru restul produselor standard destinate achiziţiei de locuinţe", a spus Anca Bidian. Aceasta a declarat că o eventuală încetinire a programului 'Prima Casă' nu va avea ca efect o scădere a preţurilor locuinţelor pentru că proprietarii de locuinţe vechi mai degrabă le vor retrage de la vanzare decat să le ieftinească, iar stocul nou de locuinţe este foarte mic. "Ceea ce cred eu că trebuie discutat nu este atat diferenţa de rată, ci de suma accesibilă. Pentru acelaşi venit, suma eligibilă este cu 25-30% mai mică la un credit în lei 'Prima Casă' decat pentru acelaşi credit în euro. Pe acest segment de clienţi care accesează programul 'Prima Casă' diferenţa de 25-30% reprezintă aproximativ o cameră în plus sau minus şi deci vorbim de decizia clientului nu de a plăti sau nu o rată mai mare, ci de a schimba nevoia şi în loc de trei camere să cumpere un apartament de două camere sau în loc de două camere o garsonieră", a spus preşedintele Kiwi Finance.
Ieftinirea creditelor durează 3-4 luni
De asemenea, Anca Bidian a explicat că deşi sunt cateva oferte în lei atractive în piaţă, percepţia clienţilor este că un credit în lei este mai scump decat unul în euro. şi este nevoie de multă comunicare şi abordare diferită pentru a schimba această percepţie. "Cu toate cădobanzile au scăzut cu mai mult de 50% faţăde 2008, clienţii sunt de multe ori pasivi în planuri de accesare a unui credit pentru ca au rămas cu percepţia că băncile nu mai vor să crediteze. În acelaşi timp, băncile în continuare spun că nu e cerere, chiar dacă între timp s-a format o cerere latentă consistentă. Şi unii şi alţii însă răman în percepţii şi de aceea de cele mai multe ori nu se întalnesc", susţine Anca Bidian. În ceea de priveşte reducerea dobanzii cheie de către BNR, oficialul Kiwi Finance susţine că în trecut orice reducere de dobandă avea efect imediat asupra dobanzilor la depozite şi cu o inerţie de 3-4 luni ajungea şi la cele de la credite. Referitor la eventuala protecţie faţă de riscul valutar a debitorilor care obţin venituri în moneda naţională, Anca Bidian a spus că dacă ne uităm în trecut la rata de default, aceasta este mai mare pentru creditele în lei. Pe de altă parte, pe data comparative, un credit accesat în 2007 în euro versus unul luat tot atunci, dar în lei, încă are un randament mai bun decat cel în moneda naţională din punctul de vedere al clientului pentru căsunt 3 factori pe care trebuie sa-i luăm în calcul cand facem aceste comparaţii, respectiv evoluţie curs valutar, evoluţie EURIBOR şi evoluţie ROBOR. "În ultimii 5 ani, primii doi factori au acţionat ca vasele comunicante şi efectele creşterii cursului au fost absorbite de trendul puternic descrescător al indicelui de referinţă. Sigur că viitorul poate arăta cu totul altfel, cu oferte în lei comparative sau de ce nu mai mici decat cele în euro, inflaţie foarte mică şi dobandă de referinţă stimulativă. Aceasta ar fi o veste foarte bună, pentru ca ar însemna stabilitate şi echilibru macroeconomic cu premise atractive pentru investiţii şi dezvoltare. În definitiv aceasta este normalitatea în orice ţară, moneda naţionalăsăfie reper pentru populaţie şi nu raportarea la o altă valută, indiferent care ar fi aceea", a explicat Anca Bidian. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, miercuri, într-o conferinţăde presă, că Banca Naţională a Romaniei (BNR) va face tot posibilul să se apropie cu dobanda la creditele în lei de cele în valută.
Un roman a consumat, în medie, 12 ouă pe lună
cele mai multe ouă consumă pensionarii, arată o anchetă a Institutului Naţional de Statistică
Un roman a consumat, în medie, 12 ouăpe lună, în primul trimestru din acest an, se arată într-o anchetă realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe segmente de gospodării, un pensionar a consumat, în medie, 13 ouă lunar, un şomer 10, un agricultor 11 bucăţi, la fel ca şi salariaţii. În mediul rural s-au consumat 12 ouă, iar în mediul urban, în medie, 11 ouă de persoană. În ceea ce priveşte branzeturile şi smantana, un roman a mancat, în medie, 1,2 kilograme pe lună. Consumul de lapte s-a ridicat, în medie, la 5,8 litri de persoană lunar. Consumul de fructe a depăşit 3,4 kg de persoană, iar cel de paine 8,5 kilograme. De asemenea, în primul trimestru un roman a consumat, în medie, lunar, 417 grame de orez, 885 grame de mălai şi 793 grame de făină.
Şeful APDRP: Roşia romanească ar putea fi vandută la un preţ triplu în occident
Romania a atras aproape 59% din fondurile europene pe dezvoltare rurală, banii plătiţi efectiv beneficiarilor romani depăşind 5,15 miliarde euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi. Acesta a precizat căsuma plătită efectiv beneficiarilor romani include şi contribuţia naţională, însărata de absorbţie se referă strict la fondurile europene rambursate deja Romaniei din suma totală alocată pe actuala schema financiarăde 8,1 miliarde de euro. Directorul general al APDRP afirmă căpe noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDR) 2014-2020 şi-ar dori săschimbe sistemul de selecţie din cauza întarzierilor mari înregistrate în evaluarea proiectelor, dar şi cel de achiziţie pentru beneficiarii privaţi prin crearea unei baze de date cu preţuri de referinţă rezonabile. George Turtoi consideră că după 7 ani de investiţii realizate cu fonduri europene în mediul rural romanesc, cel mai senzaţional proiect este legat de faptul că "atunci cand mergi pe şosea şi te uiţi în stanga şi în dreapta nu mai vezi terenuri nelucrate". Şeful APDRP afirmă că este important să fie continuate investiţiile pe lanţul de producţie, în special pe partea de colectare şi desfacere, pentru că, "dacă am duce în Occident roşia romanească, aceea cu gust, cred că am putea să o vindem la un preţ triplu".
Suntem pe penultimul loc în Europa la salariul minim
Salariul minim legal în Belgia este de 1.502 euro brut, al doilea salariu minim cel mai ridicat din Europa după Luxemburg /1.874 de euro/, au relatat vineri ziarele Le Soir şi De Standaard pe baza datelor furnizate de Eurostat şi citate de agenţia Belga. Salariul minim a crescut cu 29% în zece ani în Belgia şi 36% în Luxemburg. Ambele ţări sunt urmate îndeaproape de Olanda, unde salariul minim este de 1.478 de euro /plus18%/, Franţa cu 1.430 de euro /plus 30%/ şi Irlanda, 1.462 de euro /plus 36%/. La cealaltă extremăsunt Bulgaria /159 de euro, plus 183%/ şi Romania /179 de euro, plus 145%/, unde cu toate acestea nivelul de trai este total diferit.
UBS plăteşte 120 milioane dolari pentru închiderea unui litigiu
UBS, cea mai mare bancă elveţiană, va plăti 120 de milioane de dolari pentru închiderea unu litigiu cu investitori în instrumente financiare ale Lehman Brothers, într-un proces legat de falimentul din 2008 al băncii americane, transmite Bloomberg. Banca elveţiană a fost acuzatăde încălcarea legislaţiei americane care reglementează vanzarea de instrumente financiare investitorilor, care au susţinut căoferta UBS a conţinut informaţii înşelătoare privind situaţia financiară a Lehman Brothers. "UBS este mulţumită că a rezolvat acest litigiu rezultat în urma crizei financiare din 2008. UBS a acceptat acest acord pentru a evita costurile şi incertitudinile continuării litigiului", se arată într-un comunicat al băncii. Lehman Brothers a solicitat intrarea în faliment în septembrie 2008. Acordul UBS cu investitorii reprezintărecuperarea de către reclamanţi a 13,4% din valuarea nominală a instrumentelor financiare, de circa 896 milioane de dolari.
Se ieftineşte petrolul?
Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) a redus estimarea de creştere a cererii de petrol în 2014, din cauza ritmului mai lent al dezvoltării economice în China şi a redresării dificile din SUA şi Europa, relatează Bloomberg. Consumul global de petrol va creşte cu 1,1 milioane de barili pe zi, respectiv cu 1,2%, la 92 milioane de barili pe zi, potrivit unui raport lunar al IEA. Estimarea este cu 100.000 de barili pe zi mai mică decat cea publicată cu o lună în urmă. "Toată lumea ştie că oferta creşte mai mult decat cererea, iar percepţia generală este că preţurile vor scădea", a declarat Bjarne Schieldrop, analist şef la compania SEB în Oslo. Preţul petrolului Brent, de referinţăla bursa din Londra, a scăzut cu circa 4% în acest an, fiind tranzacţionat în prezent la aproape 107 dolari pe baril. Evoluţia negativă a cotaţiilor este provocată de încetinirea creşterii economice în China şi de nivelul ridicat al şomajului în Statele Unite şi Europa. Datele IEA ţin seama de prognozele FMI, care în luna iulie a redus estimarea de creştere a economiei mondiale pentru anul viitor de la 3,3% la 3,1%.
Grupul francez Sanofi, investigat pentru mită
Autorităţile chineze investighează grupul farmaceutic francez Sanofi în urma unor informaţii că ar fi mituit peste 500 de medici din spitale, extinzand astfel anchetele din industria farmaceutică privind practici ilegale în afaceri, relatează Financial Times. Autorităţile municipale din Beijing au format o comisie care să investigheze dacă angajaţii Sanofi au plătit celor peste 500 de medici aproximativ 1,7 milioane de yuani (277.000 de dolari) sub formăde mită mascată în granturi pentru cercetare. Peste jumătate din aceste plăţi, care ar fi avut loc în 2007, au fost făcute către spitale şi medici din Beijing. Publicaţia chineză21st Century Business Herald a relatat săptămana trecută că a primit dovezi în acest sens de la un informator. Sanofi a anunţat într-un comunicat căia informaţia în serios, dar nu a făcut alte comentarii. "Este prematur să comentăm în acest moment evenimente care ar fi putut avea loc în 2007", potrivit companiei. Ieri, Sanofi a precizat că a luat măsuri pentru analizarea şi rezolvarea unor astfel de probleme în confirmitate cu "obligaţiile legale şi etice".
Şeful Fed Dallas: Franţa este cel mai puternic motiv de îngrijorare
Preşedintele Rezervei Federale (Fed) din Dallas, Richard Fisher, este mai îngrijorat în privinţa economiei Franţei, a doua ca mărime din zona euro, decat de periferia uniunii monetare, relateazăCNBC. Fisher a afirmat într-un interviu acordat publicaţiei germane Handelsblatt că este de un optimism precaut în legătură cu zona euro, observand o îmbunătăţire a situaţiei în regiunea afectată de criză. El a adăugat însă că problemele răman mai ales în Franţa. "Sunt îngrijorat în privinţa Franţei, mai mult decat în cazul oricărei alte ţări. O Franţă puternică este importantă în contextul istoriei europene. Riscurile legate de dezvoltarea economiei nu trebuie subestimate", a spus Fisher. Indicatorii din ultima perioadă au arătat că tabloul economic al Franţei s-a îmbunătăţit uşor, cu toate că o scădere puternică a producţiei industriale arată că redresarea este încădeparte. Conform datelor institutului francez de statistică INSEE publicate vineri, producţia industrială a Franţei a scăzut cu 1,4% în iunie, faţă de luna mai, în timp ce analiştii anticipau o uşoară creştere.
