MOZAIC STIRI ECONOMICE: Laptele va avea etichetă de origine
Comisia Europeană a decis ca laptele să aibă o etichetă de origine şi face o evaluare pentru a stabili ce tip de marcare ar avea un impact mai mare, a declarat ieri la un seminar comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. "Decizia este luată. Va exista o etichetare de origine pe lapte, iar Comisia face o evaluare să vedem ce fel de etichetare. Etichetare a originii naționale, sau a originii europene", a spus Cioloș. El a afirmat că se fac evaluări și analize de impact, iar în perioada următoare Comisia Europeană va veni cu o propunere de etichetare justificată. Comisarul european a sfătuit fermierii romani să creeze un brand național pe segmentul laptelui. "Dincolo de asta revin cu posibilitatea de a avea un branding privat al producătorilor, al originii laptelui. Cred că este în avantajul dumneavoastră și uitați-vă la modelul irlandez. Mai sunt și alte state membre unde producătorii, asociația producătorilor de lapte din Irlanda s-a hotărat să facă un branding al originii laptelui și să-l comunice consumatorilor", a mai spus Cioloș. În prezent, aproximativ 90% din laptele folosit în Romania ca materie primă este de provenienţă internă, însă acest procentaj ar putea să scadă din 2015, cand cotele de producţie în statele UE vor fi eliminate
Arieratele i-au căzut în cap lui Ponta
premierul a spus ieri că problema arieratelor nu e rezolvată şi nimeni nu are garanţia că scrisoarea trece de boardul FMI
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că problema arieratelor nu este rezolvată, arătand însă că aceasta poate fi rezolvată pană la sfarşitul lunii iunie, cand se reuneşte boardul FMI. "Problema arieratelor nu e rezolvată, dar poate fi rezolvată pană intrăm în boardul FMI de la sfarşitul lui iunie. Miniştrii Chiţoiu şi Voinea vă pot da graficul nostru de reducere a arieratelor", a spus Ponta. Întrebat dacă are garanţia că scrisoarea de intenţie va intra în boardul FMI şi va trece în bune condiţii, aşa cum a declarat vicepremierul Daniel Chiţoiu, Ponta a răspuns: "Nu are nimeni o asemenea garanţie". "Chiţoiu îşi doreşte, e normal, e ministru de Finanaţe", a spus Ponta. El a precizat că este optimist referitor la prior actions. "Avem nişte prior actions. Sunt optimist referitor la toate, chiar dacă sunt foarte dificile - CFR Marfă, cat de greu mergem mai departe, dar merge. Arieratele - la fel. Păstrarea în toate ţintele de deficit - asta s-a realizat şi se realizează în continuare. E greu. Sunt optimist", a mai spus Ponta. Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat, joi, că poate garanta că scrisoarea de intenţie privind acordul cu FMI va intra în boardul instituţiei financiare, iar acordul Romaniei cu FMI se va încheia "în bune condiţii". Chiţoiu a fost întrebat dacă poate garanta că se va îndeplini ţinta privind arieratele şi se va intra în boardul FMI. "Garantez că scrisoarea va intra în board-ul FMI şi acordul se va încheia în bune condiţii", a susţinut ministrul. Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de Romania în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nerespectat de fiecare dată. Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de faţă, Romania nu îndeplineşte criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit pană în iunie, cand este board-ul FMI, şi că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare. Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să încheie o nouă înţelegere financiară. Guvernul a decis miercuri să ridice, în regim de urgenţă, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le pot contracta pentru arierate, la 800 milioane lei, revenind astfel la plafonul decis iniţial, dar redus ulterior, cand a încercat să impună pe plan local ordinea de cheltuire a banilor din TVA şi impozit. La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungand la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă acele plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile. La începutul acestui an, în luna ianuarie, Guvernul a decis, conform înţelegerii cu FMI, că autorităţile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, pană la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmand să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul acestora.
Tranzacţie interesantă cu acţiuni Petrom
SIF Oltenia (SIF5) a cumpărat 0,09% din acţiunile OMV Petrom (SNP), pentru aproape 20 milioane lei (4,6 milioane euro), în cadrul plasamentului privat prin care Fondul Proprietatea (FP) a vandut 1,11% din titlurile companiei din sectorul energetic, cu 246,6 milioane lei (56,8 milioane euro). Achiziţia pachetului de acţiuni OMV Petrom a fost anunţată de SIF Oltenia printr-un raport transmis, luni, Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Titlurile cumpărate de SIF Oltenia reprezintă 8,1% din pachetul vandut de Fondul Proprietatea. Preţul la care Fondul a cedat acţiunile este cu 6% sub ultima cotaţie bursieră de joi, de 0,415 lei/titlu şi, totodată, cu 12,2% sub preţul dinainte ca Fondul Proprietatea să anunţe, miercuri, intenţia privind vanzarea de titluri OMV Petrom. La finele lunii martie, SIF Oltenia avea puţin peste 1,1% din acţiunile OMV Petrom, iar prin achiziţia pachetului de la Fondul Proprietatea a ajuns să deţină peste 1,19% din titlurile companiei de petrol, gaze şi energie. FP a anunţat vineri dimineaţă că a vandut doar 63% din pachetul de 1,77% din acţiunile OMV Petrom pe care îl viza. Spre finalul şedinţei de vineri, acţiunile OMV Petrom s-au aliniat la traiectoria pieţei şi au încheiat ziua în scădere uşoară, la fel ca titlurile Fondului Proprietatea. Participaţia Fondului a scăzut, astfel, de la 20,11% la 19%.
UE devine mai flexibilă în problema gazelor de şist
Uniunea Europeană (UE) va reevalua în acest an fracturarea hidraulică şi problemele de mediu asociate acestui proces tehnologic, a declarat comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, citat de ziarul Die Welt, preluat de MarketWatch. "Protejarea zonelor unde există apă potabilă şi subterană este absolut corectă", iar UE va analiza mai atent în acest an fracturarea hidraulică, a afirmat Oettinger. Fracturarea hidraulică, prin care se injectează cantităţi mari de apă, nisip şi chimicale în formaţiuni de rocă de şist pentru a extrage gaze, este contestată de organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin că procesul poate contamina panza freatică. Oettinger a afirmat pentru Die Welt că Germania nu ar trebui să renunţe la fracturarea hidraulică. Germania ar trebui să recunoască potenţialul gazelor de şist şi să creeze un cadru prin care să permită proiecte demonstrative şi teste practice, a spus comisarul european. "Dacă vom permite teste vom şti mai multe în caţiva ani şi vom fi mai bine informaţi în privinţa costurilor", a arătat el. Germania este îngrijorată în privinţa impactului fracturării hidraulice asupra mediului, însă guvernul nu vrea ca industria locală să fie dezavantajată economic prin privarea ei de o resursă ieftină de energie. Premierul landului german Hesse, Volker Bouffier, a declarat pentru Die Welt că, pană cand riscurile asociate fracturării hidraulice vor fi mai bine înţelese, este necesar un moratoriu pe astfel de tehonologie.
200.000 de fermieri vor pierde subvenţiile
Suprafaţa agricolă minimă pentru care se acordă sprijin din fonduri europene şi din partea statului ar putea fi majorată, anul viitor, la 1,5 hectare, faţă de un hectar în prezent, astfel că peste 200.000 de fermieri nu vor mai primi subvenţii. "Este o decizie la care şi noi ne-am gandit foarte mult, de a creşte suprafaţa eligibilă de la un hectar la 1,5 hectare, însă trebuie să ne gandim şi la componenta socio-economică din mediul rural, pentru că odată ce creştem suprafaţa vor dispărea probabil ca drepturi de plată peste 200.000 de fermieri", a declarat ieri, la un seminar, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a spus că măsura ar putea ajuta la comasarea terenurilor agricole. Potrivit lui Constantin, Ministerul Agriculturii are deja un proiect de funcţionare a Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) astfel încat agenţia să poată interveni pe piaţă şi să cumpe sau să vandă, la început, suprafeţe mici. "Astfel, să protejeze şi producătorii romani vis-a-vis de 1 ianuarie 2014, cand se liberalizează piaţa funciară, avand drept de preempţiune pentru cumpărarea acelor suprafeţe, dar pe de altă parte să încurajeze comasarea terenurilor agricole", a mai spus ministrul. De asemenea, proprietarii de terenuri agricole vor fi stimulaţi, din 2014, să arendeze sau să vandă fermierilor activi suprafeţele nelucrate, caz în care vor primi subvenţia de la UE şi un plus de 20% din acest sprijin, a declarat luni, într-o conferinţă, comisarul european Dacian Cioloş. "Avem acum un anumit număr de ferme mici, care au două, trei, patru sau cinci hectare. Proprietarii terenurilor respective beneficiază de subvenţia la hectar. Începand cu 2014, pentru aceste ferme mici se va calcula o plată fixă", a spus Cioloş.
Preţul argintului a scăzut masiv
Preţul argintului a scăzut luni cu pană la 7%, la 20,7 dolari pe uncie, cel mai redus nivel din septembrie 2010, iar aurul s-a depreciat pentru cea de-a opta şedinţă consecutiv, cu 1,5%, la 1.338 dolari pe uncie, prelungind cel mai îndelungat trend descendent din martie 2009, transmite Bloomberg. Argintul a pierdut 30% din preţ de la începutul acestui an, cea mai slabă performanţă în randul metalelor preţioase, pe fondul temerilor că cererea din industrie nu este suficient de solidă pentru a compensa scădera interesului investitorilor. Preţul argintului, utilizat pentru producţia de electronice şi panouri solare, trece printr-o perioadă de scădere abruptă din cauza temerilor privind încetinirea creşterii economice a Chinei şi prelungirea recesiunii din zona euro. Cei mai recenţi indicatori economici din China s-au plasat sub estimări, iar premierul Li Keqiang a semnalat că autorităţile dispun de spaţiu de manevră limitat în ceea ce priveşte utilizarea de măsuri de stimulare pentru a atinge ţintele de dezvoltare economică.
Băncile cipriote, campioane la spălarea banilor
Aproape 60% dintre clienţii unei bănci cipriote prezintă un grad ridicat de risc în ceea ce priveşte spălarea de bani, iar aproape o treime din situaţiile deponenţilor băncilor din Cipru cuprind erori, potrivit unui raport de audit apărut în presa cipriotă, preluat de EUobserver. Site-ul cipriot stockwatch.com.cy a publicat un rezumat al raportului, realizat în aprilie la solicitarea miniştrilor Finanţelor din zona euro de Moneyval, departament al Consiliului Europei, în colaborare cu compania americană de consultanţă Deloitte. Astfel, raportul acuză băncile din Cipru că nu au luat măsuri suficiente pentru a preveni spălarea de bani şi alte afaceri ilicite, prezentand deficienţe serioase în această privinţă. Studiul se referă la şase bănci cipriote, cu depozite de peste 2 miliarde euro fiecare. De asemenea, raportul analizează situaţiile a 90 de mari debitori, cu împrumuturi în derulare în valoare totală de 16 miliarde euro, şi a 180 de deponenţi mari, cu un total de 8 miliarde euro în conturi. Acestora li se alătură 120 de clienţi selectaţi aleator. În privinţa relaţiilor de afaceri cu potenţiali escroci, în raport se constată că 10% dintre clienţii analizaţi snut "persoane expuse din punct de vedere politic". În cazul uneia dintre bănci, 58% dintre clienţi prezintă un grad ridicat de risc în ceea ce priveşte spălarea de bani.
RBS: Economia Germaniei arată ca o echipă de pluton
Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, arată tot mai puţin ca puternica echipă de fotbal Bayern Munchen, care a dominat Liga Campionilor în acest an, şi începe să semene cu o formaţie de mijlocul clasamentului, a declarat un economist de la Royal Bank of Scotland (RBS). Economia zonei euro nu arată semne de receuperare, după şase trimestre consecutive de recesiune, şi chiar şi Germania are dificultăţi, a afirmat economistul Marcus Wright. "Germania arată tot mai puţin ca Bayern Munchen şi un pic mai mult ca o echipă de mijlocul clasamentului. Puternica industrie prelucrătoare din Germania se chinuie pe un loc nu foarte bun pe la mijlocul clasamentului", a spus economistul, citat de CNBC. Bayern Munchen a ajuns în finala Ligii Campionilor, cea mai puternică competiţie intercluburi, unde va întalni o altă echipă germană, Borussia Dortmund. Finala Ligii Campionilor va avea loc sambătă, pe stadionul Wembley. Bayern Munchen s-a calificat pentru a doua oară consecutiv în finala Ligii Campionilor după ce a învins cu scorul general de 7-0 formaţia spaniolă FC Barcelona, în semifinalele competiţiei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
