ATASAMENTE!!!Ghionea, despre evaziunea de la Jitea: “Eram în concediu”
Cristi Misăilă, fost angajat al Finanţelor Publice şi al Gărzii Financiare, l-a întrebat ieri pe fostul său şef Ion Ghionea, actualul şef al Vămii, instalat pe vremea fostei guvernări portocalii, cum a fost posibil ca de la fabrica lui Liviu Jitea să se sustragă alcool în cantităţi atat de mari. Angajaţii Vămii erau cei însărcinaţi cu sigilarea şi desigilarea instalaţiei de producţie, chiar dacă şefii locali din instituţiile de control susţin de la arestarea omului de afaceri că Trust LF Trade e în responsabilitatea instituţiilor de la Bucureşti şi la Galaţi deoarece e mare contribuabil. “Încolţit” de social-democrat, Ion Ghionea a răspuns că fie nu era şef la Vamă, fie că era în concediu cand cisternele cu lapte cărau alcool.
Ion Ghionea, actualul şef al Direcţiei Judeţene de Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV), a fost pus într-o situaţie neplăcută la şedinţa de ieri a Colegiului Prefectural, cand a vorbit despre situaţia antrepozitelor fiscale din judeţ.
Subprefectul Cristi Misăilă, fost angajat al Direcţiei de Finanţe şi Gărzii Financiare, trecut ulterior - prin disponibilizare - în cabinetul lui Marian Oprişan, la Consiliul Judeţean, l-a întrebat pe Ghionea cine avea obligaţia sigilării şi desigilării instalaţiilor de la Trust LF Trade, fabrica de alcool a lui Liviu Jitea. Omul de afaceri a fost acuzat de procurori de un prejudiciu de 8 milioane de euro prin realizarea unor instalaţii prin care alcoolul era luat din linia de producţie fără să fie înregistrat de contori. Mai pe ocolite, Ghionea a răspuns că era treaba Vămii locale să facă acest lucru, chiar dacă pe timpul expunerii sale a ţinut să sublinieze că Trust LF Trade era mare contribuabil, iar de situaţia sa se ocupa Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuali şi Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Galaţi. “Sigilarea şi desigilarea era solicitată de agentul economic la Autoritatea Naţională a Vămilor, care trimitea solicitarea la Direcţia Regională Galaţi, care ne-o transmitea nouă”, a răspuns Ghionea. “Deci era treaba dumneavoastră. Cum de nu aţi observat nimic?”, a insistat subprefectul. “Să-i întrebaţi pe cei care au fost înainte. Eu sunt de trei luni acolo”, a răspuns Ghionea. “Constatările au fost făcute şi pe perioada în care sunteţi dumneavoastră”, a continuat subprefectul. “Am fost în concediu”, s-a eschivat din nou şeful Vămii din Vrancea, retrogradat în acest post de USL din poziţia de şef al Fiscului din judeţ.
La Trust LF au mai fost “tentative” de sustragere de alcool
Disputa dintre cei oficiali nu s-a oprit aici, pentru că Ghionea i-a replicat lui Misăilă că poate nereguli au fost pe perioada cat a fost el şef al Biroul de Autorizări al Direcţiei de Finanţe. “Am fost pană în anul 2007 şef la Biroul Autorizări. A existat o asemenea tentativă la Trust LF care a fost oprită”, a spus Misăilă. Ion Ghionea a răspuns că el nu a ştiut la vremea respectivă de o asemenea problemă. De menţionat că între 2005 şi 2007 a fost la conducerea Direcţiei de Finanţe Eugen Ciorici, actualul şef al Finanţelor, în timp ce adjunct era Ion Ghionea. Misăilă a mai atras atenţia că la Trust LF era şi un sistem de supraveghere video, ale cărui înregistrări trebuiau păstrate timp de 30 de zile. La finalul şedinţei, subprefectul a spus că "tentativa"de pe vremea cand lucra la Finanţe a fost realizarea unei instalaţii prin care alcoolul să fie preluat din producţie fără a trece prin contori, aşa cum a descoperit acum DIICOT, însă încercarea a fost oprită “din faşă”. Dezvăluirea abia acum "tentativei" de către Misăilă arată însă că nici actualul subprefect n-ar părea să fie atat de "curat şi plăcut uscat" în problema Jitea pe cat îi place în prezent să pozeze.
Discuţiile cu scantei din Colegiul Prefectural s-au încheiat cu intervenţia prefectului Cătălin Kanty Popescu, care a dus discuţiile în altă direcţie. La finalul întrunirii, Cristi Misăilă a continuat să se contreze cu Ion Ghionea şi Eugen Ciorici pe această temă, spunandu-le că nu este posibil ca nimeni să fi observat instalaţiile de la fabrica lui Liviu Jitea.
Vrancea are 72 de antrepozitari
La această dată în Vrancea sunt 72 de antrepozitari. Cei doi mari contribuali din această categorie, adică Trust LF Trade şi Vincon, deţin trei antrepozite de alcool etilic şi producţie băuturi alcoolice, precum şi 15 antrepozite de vin, din care unul în alt judeţ. 62 de contribuabili mici au 63 de antrepozite, iar opt contribuabili mijlocii deţin 18 antrepozite fiscale, majoritatea fiind de vinificaţie. “La aceste antrepozite în anul precedent au fost efecutat un număr de 24 inspecţii fiscale şi 23 de controale inopinate constantandu-se contravenţii pentru care s-au încasat amenzi în sumă de 54.700 lei”, se arată în informarea prezentată de Ion Ghionea. Anul trecut a fost înregistrat primul agent economic autorizat să facă achiziţii intracomunitare de băuturi alcoolice, care a făcut acum o nouă cerere de continuare a activităţii. În Vrancea sunt 86 de agenţi economic autorizaţi pentru comerţ angros de băuturi alcoolice supuse regimului de marcare, 42 pentru comerţ angros de produse din tutun, 32 comerţ angros de produse energetice şi 115 comerţ angros de vinuri liniştite şi spumoase.
La produsele agroalimentare, cea mai mare evaziune
Direcţia de Finanţe Publice a avut anul trecut încasări generale suplimentare în valoare de 50,65 milioane lei în urma inspecţiilor fiscale realizate, din care 41,39 milioane lei au reprezentat diferenţe de taxe şi impozite. Domeniile în care evaziunea fiscală se manifestă cele mai mult sunt produsele agroalimentare, construcţiile şi lemnul. Astfel, la produsele alimentare veniturile suplimentare s-au ridicat la 9,8 milioane lei, la construcţii la 7,5 milioane lei, iar la lemne de 5,8 milioane lei. Eugen Ciorici, directorul Direcţiei de Finanţe, a spus că o mare parte din activitatea inspecţiei fiscale este ocupată de verificarea deconturilor de TVA. Şeful Finanţelor a spus se recuperează foarte puţini bani de la firmele cu datorii, în special în zona Adjudului. Şi comisarul Marian Lungu, de la Garda Financiară, a declarat că la Homocea “mai trec trei luni şi apare o firmă”, dar că nu se pot recupera bani de la aceste societăţi pentru că nu au patrimoniu. În privinţa achiziţiilor intracomunitare unde se evită plata TVA, care constituie profitul evazioniştilor, sunt preferate produsele care au viteză de circulaţie foarte mare, cum ar fi carnea, legumele şi fructele. (M. B.)
Citiţi în ataşament dările de seamă cu privire la evaziunea fiscală trimise Instituţiei Prefectului de către cele trei insituţii cu atribuţii de Control: Garda Financiară, Vama şi Direcţia de Finanţe.
Fisiere atasate