Complot cu banul public la Mera şi Cîrligele
Verificările efectuate anul trecut de Camera de Conturi de Vrancea la primării a arătat că în continuare se înregistrează numeroase abateri în cheltuirea banilor publici. Cea mai mare parte a acestora au fost cauzate de deficienţele din activitatea autorităţilor locale, nu pentru că aceşti bani ar fi fost efectiv însuşiţi de cineva. La Cîrligele, aşa cum Ziarul de Vrancea a dezvăluit de anul trecut, trei funcţionari au golit casiera primăriei. La Mera s-au plătit lucrări la un pod peste raul Milcov şi alte trei obiective, deşi acestea nu au fost efectuate, susţin inspectorii Curţii de Conturi.
Camera de Conturi Vrancea a desfăşurat anul trecut un număr de 35 de acţiuni la 29 de entităţi publice, din care 14 misiuni de audit financiar, două misiuni de audit al performanţei şi 19 acţiuni de control. În urma desfăşurării acţiunilor de audit financiar, nu s-a emis niciun certificat de conformitate, la toate cele 14 entităţi supuse verificării consemnandu-se abateri. Cele 19 acţiuni de control tematic au fost desfăşurate la 15 unităţi administrativ teritoriale, trei instituţii publice subordonate şi o societate comercială de interes local. În şapte dintre cazuri au fost consemnate abateri de la legalitate şi regularitate în activitatea desfăşurată. Inspectorii au constatat nu mai puţin de 219 astfel de abateri, a căror valoare totală a fost de 81,3 milioane lei din care: 48 abateri de la legalitate care au generat estimarea unor venituri suplimentare cuvenite bugetelor publice locale în sumă de 4,9 milioane lei; 38 de abateri care au determinat prejudicerea bugetelor publice cu 3 milioane lei; 133 alte abateri cu caracter financiar, cuantificate la valoarea de 73,4 milioane lei. După cum arată raportul Curţii de Conturi, cele mai multe nereguli au fost în oraşe, în timp în comune problemele au fost mai mici avand în vedere valoarea mai redusă a bugetelor.
La Cîrligele au “dispărut” banii din casierie
În cadrul misiunilor de audit financiar s-au constat probleme grave la Cîrligele, unde s-a constatat existenţa unor fapte “pentru care există indicii că au fost săvarşite cu încălcarea legii penale”. “În urma verificărilor efectuate pe anul 2011, extinse ulterior pe anii 2010 şi 2009, s-a constatat faptul că, în perioada 2009 – 2011, funcţionari publici din cadrul unităţii administrativ teritoriale Comuna Cîrligele şi-au însuşit din gestiune, la diferite intervale de timp, din veniturile încasate în numerar pentru bugetul local. Suma totală sustrasă din casierie a fost estimată la 67.000 de lei, pentru care s-au calculat beneficiile nerealizate aferente în valoare totală de 6.000 lei. Totodată pentru depunerea cu întarzire a numerarului provenind din încasări au fost calculate penalizări de 0,05% pe zi, în sumă de 4.000 lei. De menţionat este faptul că în timpul acţiunii de audit şi în perioada de valorificare a actelor de control sumele stabilite ca stustrase, inclusiv beneficiul nerealizat şi penalităţile, au fost recuperate în totalitate”, se precizează în raportul Curţii de Conturi. Instituţia a sesizat organele penale pentru neregulile de la Cîrligele. Vinovaţi pentru dispariţia banilor au fost trei angajaţi ai primăriei, din care unul era contabil şi altul casier.
Investiţiile au adus cele mai multe prejudicii
Ca urmare a misiunilor de audit realizate, în cazul a 11 unităţi administrativ – teritoriale din cele 14 auditate au fost constatate abateri care au influenţat calitatea gestiunii economico – financiare. Numărul abaterilor a fost de 63, iar valoarea totală estimată se ridică la 3,9 milioane lei, din care 2,9 milioane lei reprezintă prejudicii aduse bugetului local şi 203 mii lei venituri nerealizate la bugetul public. Printre problemele constatate în mediul rural a fost neinventarierea unor elemente patrimoniale, cum s-a întamplat în comunele Cîrligele, Mera sau Poiana Cristei. La Slobozia Ciorăşti şi Popeşti nu au fost evaluate bunuri din domeniu public, înregistrate în evidenţa tehnico – operativă în unităţi naturale sau natural – convenţionale. La Păuleşti nu s-au luat toate măsurile legale pentru asigurarea integrităţii patrimoniului prin neconstituirea garanţiilor materiale în cuantumurile prevăzute de lege. Nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor (inclusiv a celor care privesc administrarea contractelor de achiziţii publice) au dus la prejudicierea fondurilor publice cu 2,9 milioane lei. Alte abateri au fost acordarea de drepturi de natură salarială nelegale în comunele Slobozia Bradului (143.000 lei), Păuleşti (58.000 lei), Mera (39.000 lei), Slobozia Ciorăşti (17.000 lei), Poiana Cristei (15.000 lei), Cîrligele (9.000 lei). De asemenea, s-au efectuat plăţi pentru lucrări de investiţii sau reparaţii neefecutate şi/sau acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări care au cuprins cote sau tarife mai mari decat cele din devizul ofertă. La Mera prejudiciul estimat se ridică la nu mai puţin de 354.000 lei. La Cîrligele şi Slobozia Ciorăşti s-au dat mai mulţi bani decat trebuia pentru carburanţi, iar la Cîmpineanca şi Poiana Cristei s-au constatat convorbiri internaţionale nejustificate.
La Mera s-au plătit lucrări neefectuate
Mera este localitatea din rural unde a fost cel mai mare prejudiciu. Potrivit raportului Curţii de Conturi, neregulile au fost cuantificate la 410.000 lei în total. La solicitarea echipei de audit a fost inventariat podul provizoriu peste raul Milcov – cătunul Priveghi, unde s-au descoperit lucrării neexecutate în valoare de 169.000 lei. De asemenea, în perioada 2007 – 2009 s-au plătit reparaţii curente care nu au fost executate la trei obiective, care s-au ridicat la suma de 152.000 lei. În perioada 2008 – 2009 au fost achiziţionate 950 pubele pentru gunoi, din care nu au fost identificate 168 de pubele, valoarea abaterii fiind de 17.000 lei. “Valoarea estimată a sumelor achitate nelegal drept cheltuieli de personal este de 38.000 lei, din care suma de 20.000 de lei reprezintă drepturi salariale nete, iar diferenţa reprezintă contribuţiile aferente datorate bugetelor publice, inclusiv impozitul pe venit. În cursul anului 2011, la nivelul entităţii auditate nu au fost respectate procedurile privind parcurgerea celor patru faze ale execuţiei bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor şi nu a fost organizată şi condusă evidenţa angajamentelor bugetare şi legale, conform prevederilor legale”, se arată în raportul Curţii de Conturi pentru anul 2011. Pentru prejudiciul constatat la Mera a fost sesizată Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
Veniturile proprii ale localităţilor au crescut
Bugetele locale depind în proporţie de peste 60% de sumele repartizate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale şi din subvenţii, arată Curtea de Curtea în “Raportul finanţelor publice locale pe anul 2011”. Cu toate acestea, ponderea veniturilor proprii în bugete a crescut de la 11% în anul 2010 la 17% în 2011. Astfel, valoarea taxelor şi impozite plătite de cetăţeni şi încasate de primării s-a majorat de la 79,6 milioane lei la 110,2 milioane lei. “Potrivit datelor centralizate la nivelul Trezoreriei judeţului Vrancea, încasările la bugetul local în anul 2011 au însumat 642.052 mii lei, ceea ce reprezintă 84,07% faţă de prevederile iniţiale şi 87,60% din prevederile definitive înscrise în buget”, arată Curtea de Conturi. De asemenea, au fost diminuări semnificative în cazul sumelor primite de la UE, de la 73,8 milioane lei în 2010 la 29,5 milioane lei în 2011. “Concluzionand, se poate spune că scăderea resurselor alocate de la nivel central (din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, sume defalcate din TVA, subvenţii) a forţat autorităţile locale să îmbunătăţească activitatea de colectare a veniturilor proprii din impozite şi taxe datorate bugetului local”, precizează oficialii Curţii de Conturi.
11 localităţi au avut deficit bugetar
Execuţia bugetului local pe 2011 s-a încheiat cu un excedent de 19,8 milioane lei, mult mai mic decat în anul precedent, cand a fost de 63,3 milioane lei. Municipiile au înregistrat un excedent de 11,1 milioane lei, oraşele cu 1,4 milioane lei şi comunele cu 5,9 milioane lei, la care se adaugă judeţul cu 1,2 milioane lei. Municipiul Adjud şi zece comune din Vrance au au încheiat anul 2011 cu deficit bugetar, în timp ce restul unităţilor administrativ teritoriale au avut excedent. Primarii au făcut cheltuieli în sumă de 622,1 milioane lei. Cei mai mulţi bani au fost destinaţi personalului (34%), cheltuieli de capital (22%), cheltuieli cu transferurile (18%) şi asistenţa socială (14% din total). “Şi în anul 2011 s-a păstrat tendinţa descrescătoare a cheltuielilor faţă de exerciţiul bugetar anterior, cheltuielile totale scăzand faţă de anul 2010 cu 3,18%, respectiv de la 642.622 mii lei cheltuieli plătite în anul 2010, la 622.180 mii lei plăţi efectuate în anul 2011. Pe categorii de cheltuieli, se remarcă scăderea plăţilor pentru cheltuieli de personal, subvenţii, transferuri, pentru proiectele cu finanţare externă nerambursabilă şi creşteri la nivelul cheltuielilor de capital, asistenţă socială şi bunuri şi servicii”, remarcă inspectorii Curţii de Conturi. (Mihai BOICU)
Verificările efectuate de Camera de Conturi Vrancea au scos în evidenţă următoarele aspecte:
- deficienţe semnificative cu privire la reflectarea fidelă, reală şi completă şi în administrarea în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate a patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ teritoriale
- un management deseori defectuos asupra fondurilor publice, atat din punct de vedere al modului de formare a resurselor financiare cuvenite bugetului local, cat şi din punct de vedere al utilizării acestor resurse
- disfuncţionalităţi sau chiar lipsă de interes în organizarea şi implementarea sistemelor de control intern/managerial
- politici de recrutare, pregătire profesională şi evaluare a personalului care nu asigură eficienţă şi performanţă în exercitarea atribuţiilor.
Anunțuri ZdV Premium
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
dd, acum 4099 zile, 10 ore, 59 minute, 40 secunde 
