Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: CFR Marfă va fi dată cu 61 milioane de euro

Ziarul de Vrancea
1 feb 2013 991 vizualizări
Ministerul Transporturilor va privatiza 51% din acţiunile operatorului de transporturi

Ministerul Transporturilor se aşteaptă să caştige din vanzarea pachetului de 51% din acţiunile CFR Marfă cel puţin 268,75 milioane lei (61,5 milioane euro), sumă rezultată după plata cheltuielilor legate de privatizare şi programate în acest an la circa 22 milioane lei. Potrivit proiectului de Hotărare de Guvern pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013, instituţia va vira la buget suma de 268,75 milioane lei în urma vanzării a 51% din capitalul CFR Marfă, în condiţiile în care în acest an aşteaptă venituri totale de 291 milioane lei din activitatea de privatizare. Documentul indică un nivel al veniturilor şi cheltuielilor totale de 341,1 milioane lei, în prima categorie intrand şi încasări de 50 milioane lei din dividendele aferente exerciţiului financiar 2012. "Se estimează că veniturile din privatizare vor înregistra un nivel de 291,09 milioane lei, rezultat în principal din vanzarea unui pachet majoritar de acţiuni ce reprezintă 51% din capitalul social al CFR Marfă prin licitaţie publică cu strigare cu criterii de precalificare şi decontarea tranzacţiei pe parcursul anului 2013. În consecinţă, prin adoptarea actului normativ propus, veniturile bugetare aferente anului 2013 vor fi alimentate cu suma de 50,01 milioane lei reprezentand transferuri către bugetul de stat din dividende şi dobanzi încasate de MT în calitate de instituţie publică implicată în procesul de privatizare iar suma de 268,75 milioane lei va fi vărsată suplimentar la trezoreria statului ca urmare a derulării procesului de privatizare, respectiv de vanzare de acţiuni CFR Marfă", se arată în nota de fundamentare a proiectului. În aceste condiţii, estimarea actuală pentru veniturile din privatizarea CFR este în jur de 280-290 de milioane lei. La capitolul cheltuieli sunt prevăzute sumele de 10,1 milioane lei pentru plata onorariilor pentru consultanţi, agenţii de privatizare sau firme de avocatură şi cele pentru pregătirea şi realizarea privatizării societăţilor comerciale, respectiv de 11 milioane lei pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi post privatizare pentru expertize, cauţiuni, evaluări în litigii, onorarii executori judecătoreşti sau documentaţii pentru obţinerea avizului de mediu. La capitolul "Alte drepturi salariale în bani" s-a estimat suma de 810.000 lei care include funcţionarea pe parcursul anului a două comisii de privatizare, pentru TAROM şi CFR Marfă. Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în buget reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite decat în cazuri justificate şi numai cu aprobarea Guvernului. În cazul în care în execuţia bugetului vor fi înregistrate nerealizări ale veniturilor totale aprobate, Ministerul Transporturilor va efectua cheltuieli totale proporţional cu gradul de realizare a veniturilor totale, se arată în proiect. "În scopul desfăşurării corespunzătoare a activităţii sale, Ministerul Transporturilor reţine la dispoziţia sa, din veniturile încasate în cursul anului 2013, o sumă reprezentand jumătate din cuantumul cheltuielilor prevăzute în bugetul său de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare pe anul 2013", potrivit sursei citate. Guvernul s-a angajat faţă de FMI, în cadrul acordului de tip preventiv aflat în derulare, să vandă participaţii deţinute de stat la companii strategice din domeniile energiei şi transporturilor, inclusiv Transgaz (15%), Romgaz (10%), Hidroelectrica (10%), Nuclearelectrica (10%), Oltchim (privatizare integrală), CFR Marfă (privatizare pachet majoritar), Tarom (20%), Electrica Furnizare şi cele trei companii de distribuţie ale Electrica (participaţii majoritare). Potrivit proiectului strategiei de privatizare, statul va ceda pachetul majoritar al CFR Marfă prin negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, etapă urmată de licitaţie cu ofertă în plic, unde garanţia de participare va fi echivalentul în lei a 10 milioane euro, reprezentand 17% din valoarea nominală a acţiunilor.

Analiştii cred că BNR nu va apăsa pedala reducerii dobanzilor

 AAFBR: BNR ar putea menţine în 2013 dobanda de politică monetară la 5,25%, cu o relaxare în 2014

Analiştii economici apreciază că Banca Naţională a Romaniei (BNR) va menţine dobanda de politică monetară la nivelul de 5,25% pe tot parcursul acestui an, anticipand că la finalul anului 2014 banca centrală ar putea relaxa politica monetară, prin reducerea dobanzii la 4,75% în luna decembrie. Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din Romania (AAFBR) consideră că BNR ar putea menţine dobanda de politică monetară la nivelul de 5,25% la următoarea şedinţă a Consiliului de Administraţie pe probleme de politică monetară din 5 februarie 2013, se arată într-un comunicat al asociaţiei. Totodată, rezervele minime obligatorii (RMO) ar putea rămane nemodificate pentru pasivele în lei şi pentru cele în valută ale instituţiilor de credit, care în prezent se ridică la 15% pentru moneda naţională şi 20% pentru valută. Mai mult, analiştii economici anticipează că aceste cote vor fi păstrate pe tot parcursul acestui an, atat pentru dobanda de politică monetară, cat şi pentru RMO. "Anul 2014 ar putea aduce o relaxare a politicii monetare prin reducerea dobanzii de politică monetară la 4,75% în decembrie 2014. Banca Naţională a Romaniei ar putea reduce rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei pană la 12% şi pe cele în valută pană la 18,5% în decembrie 2014", se spune în comunicat. Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut în şedinţa din 7 ianuarie rata dobanzii de politică monetară la 5,25%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii la lei şi valută. Anul trecut, banca centrală a redus dobanda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, pană la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai 2012, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro. AAFBR este o asociaţie profesională înfiinţată în ianuarie 2008, reunind peste 80 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

Vanzările de autovehicule noi au scăzut cu aproape 21%

Vanzările de autoturisme şi vehicule comerciale noi s-au diminuat cu 20,9% anul trecut, la 87.505 de unităţi, una dintre cele mai mari scăderi din UE, potrivit datelor anunţate vineri de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), care speră, totuşi, la un avans de 5% în 2013. Livrările de autoturisme au consemnat în 2012 o scădere de 23,7%, pană la 72.179 de unităţi, iar vanzările de vehicule comerciale s-au diminuat cu 7,4%, la 14.076 de unităţi. Persoanele fizice au generat 30% din vanzări, diferenţa fiind reprezentată de achiziţiile făcute de companii. "Continuă să se manifeste asupra pieţei impactul negativ al importului masiv de vehicule rulate, care la un volum de aproximativ 175.000 de unităţi la autoturisme şi 43.000 la vehicule comerciale, au o creştere de 85%, respectiv 40% faţă de 2011. La aceste cifre rezultă că la fiecare autoturism nou vandut în Romania au fost aduse alte două rulate. (...) Peste 76.000 (44%) dintre acestea din urmă sunt mai vechi de zece ani", se arată într-un comunicat al asociaţiei. Topul pe mărci al vanzărilor de vehicule noi este condus de Dacia (19.948 de unităţi, respectiv 27,6% din total), urmată de Volkswagen (11,1%), Skoda (8,7%), Renault (6,6%), Ford (6,5%) şi Hyundai (4,6%). Pe modele, clasamentul este format din Dacia Logan (9.780 de unităţi), Dacia Duster (5.346 unităţi) şi Skoda Octavia (3.350 unităţi). În funcţie de tipul de combustibil, piaţa este împărţită aproape egal între maşinile echipate cu motoare diesel (51,3%) şi cele cu benzină (48,7%). Producţia de autovehicule a crescut anul trecut cu 0,8%, la 337.765 de unităţi, cu o creştere de 5,3% la autoturisme şi o scădere de 55% la vehicule comerciale. Exporturile au înregistrat în 2012 o creştere de 8,5%, la 330.942 de unităţi, susţinută de autoturisme, care au avut un avans de 13,7%. În schimb, la vehiculele comerciale s-a înregistrat o scădere de 55,% comparativ cu 2011. Cel mai bine model vandut la export a fost Dacia Duster (135.189 de unităţi), urmat de Sandero (71.925 unităţi), Logan (48.250 unităţi), Logan MCV (34.929 unităţi) şi Ford B-Max (30.540 unităţi).

Rezervele valutare ale BNR au crescut la 31,46 miliarde euro

Rezervele valutare ale BNR au crescut în ianuarie la aproape 31,46 miliarde euro, de la 31,2 miliarde euro la 31 decembrie 2012, după intrări de 1,98 miliarde euro şi ieşiri de 1,73 miliarde euro. În ianuarie au avut loc intrări de 1,98 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene, venituri din administrarea rezervelor internaţionale, se arată într-un comunicat al BNR. Ieşirile au totalizat 1,73 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,11 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 ianuarie au fost de 35,57 miliarde euro, faţă de 35,41 miliarde euro la 31 decembrie 2012. Plăţile scadente în luna februarie în contul datoriei publice şi public garantată denominate în valută însumează 862,65 milioane euro. Rezervele valutare ale BNR au închis anul trecut la un nivel de 31,2 miliarde euro, în scădere cu două miliarde euro faţă de finele anului 2011, cand s-au situat la 33,2 miliarde euro.

Cifra de afaceri din comerţ a urcat uşor

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) a crescut anul trecut cu 3,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, potrivit datelor anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Ca serie brută, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut în 2012 cu 2,9%, se arată într-un comunicat al INS. Pe categorii de produse, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a înregistrat cea mai puternică creştere, de 6,7% pe ansamblul anului 2012 ca serie ajustată (plus 6,2% ca serie brută), în timp ce vanzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 2,9% (2,4% ca serie brută), iar vanzările de produse nealimentare au avansat cu 1,9% (1,6% serie brută). În luna decembrie, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 3,2% faţă de luna precedentă ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, respectiv cu 2,3% raportat la perioada corespunzătoare a anului anterior, potrivit datelor INS. Ca serie brută, afacerile din comerţul cu amănuntul (cu excepţia pieţei auto) au crescut în decembrie cu 2,6% faţă de noiembrie şi au scăzut cu 4,3% raportat la perioada similară a lui 2011. Raportat la nivelul din decembrie 2011, vanzările cu amănuntul de carburanţi au scăzut cu 2,8% ca serie ajustată (minus 5,3% ca serie brută), în timp ce comerţul cu amănuntul la produse alimentare, băuturi şi tutun a urcat cu 0,7% (minus 1,3% ca serie brută), iar vanzările de produse nealimentare s-au redus cu 4,1% (minus 6,3% ca serie brută). Faţă de noiembrie, vanzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au scăzut în decembrie cu 3,1% ca serie ajustată (A19,5% ca serie brută), comerţul cu amănuntul cu produse nealimentare a scăzut cu 4,5% (plus 1% ca serie brută), în timp ce vanzările de carburanţi auto au coborat cu 3,6% (minus 17%

BCR va taxa persoanele care plătesc facturile la ghişee

Banca Comercială Romană (BCR) va taxa, de la 1 februarie, persoanele care-şi plătesc facturile la ghişeele băncii cu numerar, aplicand un comision de 4 lei per plată factură pentru clienţii instituţiei şi 8 lei pentru restul, dorind astfel să încurajeze utilizarea echipamentelor automate de plată. "BCR va continua să încurajeze plata facturilor prin echipamente automate în detrimentul plăţilor la ghişeele băncii, recent banca instaland o reţea de 400 de astfel de aparate. Dacă urmărim evoluţia numărului de tranzacţii făcute de clienţi cu ajutorul unui casier şi cele făcute fără ajutorul unui casier, adică de client însuşi prin internet banking, POS, ATM, automate bancare, observăm o creştere de la o medie anuală de 68% în 2011, la 73,5% în 2012, ajungand în decembrie 2012 la aproximativ 76%", a declarat într-un comunicat Bogdan Marin, director executiv Canale Retail din cadrul băncii. Astfel, reiese că există un apetit tot mai mare al clienţilor BCR pentru operaţiuni cu numerar prin canalele automate (ATM, self service) şi fără numerar prin canalele electronice (POS, internet banking). Depunerea de numerar în conturile curente proprii efectuate la echipamentele acceptatoare de numerar sau ghişeele băncii este gratuită.

OMV renunţă la benzinăriile din Croaţia

Grupul austriac de petrol şi gaze OMV a semnat un acord pentru vanzarea subsidiarei sale de comercializare a carburanţilor din Croaţia, OMV Hrvatska, către compania croată Crodux. OMV este prezent pe piaţa croată a comercializării de carburanţi din 1992, unde operează 62 de benzinării şi are o cotă de aproximativ 13% din piaţă, potrivit unui comunicat al OMV. Prin această tranzacţie, estimată să se încheie în prima jumătate a acestui an, OMV nu mai deţine niciun activ pe segmentul de rafinare şi marketing din Croaţia. Vanzarea OMV Hrvatska face parte din strategia grupului austriac de diminuare a activităţilor de rafinare şi marketing şi de concentrare pe segementul de explorare şi producţie a hidrocarburilor şi energiei electrice. În noiembrie anul trecut OMV a anunţat că va reduce în următorii trei ani numărul de benzinării, atat din Romania, cat şi din alte ţări, dar nu se va retrage de pe nicio piaţă. OMV este acţionarul majoritar al OMV Petrom.

26 de milioane de persoane din UE nu au loc de muncă

Numărul şomerilor din UE a crescut anul trecut cu 1,76 milioane, la 25,92 milioane de persoane, iar rata şomajului a stagnat în decembrie la 10,7%, potrivit datelor prezentate vineri de Eurostat. În zona euro, numărul şomerilor a urcat cu 1,79 milioane de persoane faţă de decembrie 2011, la 18,71 milioane, iar rata şomajului în ultima lună a anului trecut a fost de 11,7%. Cele mai scăzute valori ale indicatorului au fost înregistrate în Austria (4,3%), Germania şi Luxemburg (5,3% fiecare), respectiv Olanda (5,8%). La polul opus s-au situat Grecia (26,8%) şi Spania (26,1%). Faţă de decembrie 2011, rata şomajului a crescut în 20 de stare membre şi a scăzut în 7, notează Eurostat. Şomajul în randul tinerilor a crescut în decembrie la 23,4% în UE, respectiv 24% în zona euro, faţă de 22,2% şi 21,7% la sfarşitul anului 2011. Germania are cel mai scăzut şomaj în randul tinerilor (8%), urmată de Austria (8,5%) şi Olanda (10%).



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Mihai, acum 4100 zile, 19 ore, 23 minute, 35 secunde
Nu aveti si stiri pozitive? Astea sunt fie de rau fie de foarte rau.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.