MOZAIC ECONOMIC: S-au stabilit noile valori ale taxei auto
Guvernul a definitivat forma noii taxe auto, aplicată sub forma timbrului de mediu, cu o formulă de calcul diferită, care conduce la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro. Conform noii formule de calcul, suma de plată va scădea cu 60% pentru Euro 2, cu 80% pentru Euro 1 şi cu 90% pentru non-euro. Cuantumul taxei pentru maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2, cu tehnologii mai învechite, va fi totuşi mai mic decat cel actual, mergandu-se pe ideea că aceste maşini au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic. Taxa va rămane la aceleaşi cote pentru maşini Euro 5, în timp ce pentru Euro 6, maşini hibride şi electrice, nu va fi plătit nimic. Astfel, pentru o maşină Dacia Duster Euro 5 de 1461 cmc , fabricată în 2012, taxa de plătit va scădea de la 164 euro la 119 euro, în timp ce pentru un Volkswagen Golf 1390 cmc Euro 4, fabricată în intervalul 2001-2003, taxa va creşte de la 147 euro la 264 euro. Timbrul de mediu va fi aplicat numai maşinilor tip M1 (destinate transportului de persoane care au, în afara scaunului conducătorului, cel mult opt locuri pe scaune), nu şi celorlalte tipuri de vehicule, precum tiruri, autocare sau microbuze, pentru care va fi achitată în continuare actuala taxă auto. În cazul maşinilor înmatriculate înainte de 2007, Guvernul a ajuns la concluzia că o scutire exclusiv pentru aceste maşini nu se poate realiza, deoarece ar constitui discriminare, astfel că soluţia pentru care s-a optat este recalcularea cotelor pentru maşinile vechi, în funcţie de perioada de viaţă, astfel încat suma de plată să scadă. Pentru maşinile scoase din Romania şi înmatriculate în alte ţări, se restituie o parte din taxa platită, ca parte reziduală a acesteia (calculată în funcţie de perioada de utilizare). Timbrul de mediu va fi calculat în principal în funcţie de emisia de CO2, luat în calcul în întregime pentru timbru faţă de 30% în legea în vigoare, înscrisa în cartea de identitate a maşinii sau documentele de omologare. Timbrul va fi plătit o singură dată, la prima înmatriculare pe piaţa din Romania sau la prima transcriere. În cazul proprietarilor de maşini care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal, dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi a celor care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, noul timbru va fi plătit la prima vanzare a maşinii. Modificările sunt argumentate de Guvern prin faptul că actuala formulă avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare, care nu ţineau cont de puterea de cumpărare a romanilor, conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (deşi acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală), era discriminatorie şi atragea ameninţări cu infringementul din partea UE.
Impozitul pe IMM-uri va decima firmele
“noile modificări din Codul Fiscal arată că sectorul microîntreprinderilor este unul sub presiune”, consideră reprezentanţii companiilor de analiză financiară
Sindicatele şi societăţile de analiză financiară susţin că impozitul pus firmelor mici va împinge foarte multe dintre ele în insolvenţă. Impunerea impozitului minim la IMM cu reducerea plafonului minim de impozitare de la 100.000 de euro la 65.000 de euro va afecta IMM-urile şi locurile de muncă din această zonă mult mai mult decat creşterea salariului minim şi le va conduce spre faliment, afirmă CNS "Cartel Alfa". Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa" consideră că politica guvernului, cat şi a unor organizaţii patronale care se erijează în reprezentanţii tuturor Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM), prin măsurile cuprinse în proiectul bugetului pe anul acesta şi în legislaţia însoţitoare, arată inconsecvenţă şi lipsa unei viziuni asupra consecinţelor acestor măsuri. "Astfel, refuzul de a creşte salariul minim la 850 lei, cat a fost propunerea argumentată a sindicatelor, motivat de efectul negativ asupra pierderii locurilor de muncă microîntreprinderilor, este lipsit de sens dacă luăm în calcul actul legislativ care face impunerea impozitului minim la IMM cu reducerea plafonului minim de impozitare de la 100.000 de euro, la 65.000 de euro. De fapt, această din urmă măsură, de reducere a plafonului de impozitare, va afecta mult mai mult IMM-urile şi locurile de muncă din această zonă decat creşterea salariului minim şi le va conduce spre faliment", se arată într-un comunicat. Coface estimează că recentele modicări ale Codului Fiscal, care impun firmelor cu venituri maxime de 65.000 de euro să plătească obligatoriu impozit de 3% pe venit, vor duce la creşterea insolvenţelor acestui tip de societăţi. "Insolvenţele vor continua. Sensibilitatea companiilor este mult crescută. Sunt patru ani de criză, companiile s-au structurat, fac tot ce pot să împingă vanzările, dar consumul este redus. Sunt companii foarte mari care ar putea intra în insolvenţă pentru a se restructura. Dar statistica este neagră pentru că rata de succes a restructurărilor este foarte mică, de 2%. Procedura de insolvenţă este ca mersul pe sarmă, e foarte dificil", a declarat, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, country manager Coface. Reprezentanţii Coface estimează o creştere a numărului de insolvenţe în 2013, după modificarea Codului Fiscal. "Văd o creştere a numărului de insolvenţe. Dacă ne uităm la statisticile din 2012, 82% din firmele nou intrate în insolvenţă sunt microîntreprinderi. Noile modificări din Codul Fiscal arată că sectorul microîntreprinderilor este unul sub presiune", a declarat Iancu Guda, services manager Coface. Guvernul a decis marţi reducerea plafonului veniturilor pentru microîntreprinderi de la 100.000 euro la 65.000 euro, echivalent în lei, iar toate firmele cu capital privat care nu depăşesc acest plafon vor fi obligate să plătească impozit de 3% pe veniturile realizate de la 1 februarie 2013.
Executivul este prea optimist în privinţa creşterii economice
Coface estimează pentru acest an o creştere economică de maxim 1%, într-un scenariu de bază, proiecţie mai puţin optimistă decat cele ale Guvernului şi instituţiilor financiare internaţionale, şi menţine ratingul Romaniei la nivelul "B", printre cele mai reduse din Europa Centrală. "Nu excludem un avans de peste 1% pentru 2013, în condiţiile în care se va observa o accelerare a intrărilor de fonduri europene şi o contribuţie mai puternicã decat cea estimată a producţiei agricole, respectiv un avans de la un an la altul, de peste 20%. Totodată, plafonarea exporturilor şi a producţiei industriale cumulate cu o evoluţie timidă a cererii interne completeazã imaginea unei economii care va avansa sub potenţial în următorii doi ani", a declarat Constantin Coman, country manager Coface Romania. Pentru anul trecut Coface estimează un avans al PIB de maxim 0,5%. Compania anticipează pentru acest an un deficit comercial în creştere cu aproximativ 6% din PIB, pe fondul unui avans al importurilor mai rapid decat dinamica exporturilor. "Gradul ridicat de concentrare al investiţiilor străine dinspre zona euro şi sursele de finanţare ale deficitului de cont curent ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea echilibrării balanţei de plăţi", avertizează Coface. În ceea ce priveşte politica monetară, Coface notează că inflaţia anuală are o evoluţie fluctuantă sub influenţa unor factori care nu pot fi controlaţi prin politica monetară. Inflaţia anuală la sfarşitul lunii noiembrie 2012 a scăzut la 4,6%, iar la sfarşitul anului a fost de 4,95%. Avand în vedere evoluţia principalilor indicatori macroeconomici Coface a menţinut ratingul Romaniei la nivelul "B", printre cele mai scăzute din Europa Centrală şi de Est, alături de cel din Croaţia şi Ungaria. Un rating inferior a fost atribuit Ciprului, respectiv "C". "Calificativul de risc de ţară (ianuarie 2013) B - clasă de risc care indică un mediu economic instabil, capabil să afecteze în continuare un istoric al plăţilor deja sărac", se arată într-un comunicat al Coface. În acest timp, Guvernul prognozează o creştere economică de 0,2% pe 2012, la un PIB estimat de 585,23 miliarde lei, nivel agreat de Fondul Monetar Internaţional, iar pentru 2014 şi 2015 a redus previziunile de creştere, la 2,2 şi 2,8%, faţă de 3% şi 3,3% cat anunţa în urmă cu o lună, în programul de guvernare. De altfel, prognoza de creştere economică pentru acest an a fost de două ori revizuită în scădere în ultima lună, de la 2%, la 1,8%, iar după discuţiile cu FMI la 1,6%. Înainte de alegerile din decembrie, estimarea autorităţilor pentru creşterea economică era de 0,7% pentru 2012, iar prognoza pentru 2013 se cifra la 2,5%.
Oltchim intră în insolvenţă
Compania Oltchim (OLT) va intra în insolvenţă, cererea în acest sens urmand să fie transmisă Tribunalului Valcea, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian. Propunerea în acest sens a fost prezentată Guvernului în şedinţa de miercuri. Consiliul de Administraţie al companiei se va întruni pentru a adopta o decizie în acest sens. Cererea de intrare în insolvenţă a Oltchim va fi transmisă Tribunalului Valcea. Surse oficiale au declarat, că premierul Victor Ponta a discutat cu oficialii FMI despre situaţia combinatului Oltchim, iar principala variantă luată în calcul este intrarea companiei în insolvenţă ca soluţie ulterioară pentru privatizarea mai uşoară a societăţii, proces care să presupună şi disponibilizări. Intrarea în insolvenţă presupune ca Guvernul să se adreseze tribunalului cu o cerere de deschidere a procedurii şi să aştepte decizia judecătorului sindic, au adăugat sursele. Tot marţi seara, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat că, în opinia sa, ca fost ministru al Economiei, insolvenţa este singura variantă de a viabiliza compania Oltchim, care necesită un proces de restructurare. "La Oltchim, maine voi depune un memorandum în Guvern în legătură cu perspectivele companiei. Avem un punct de vedere prezentat FMI. Danşii au agreat că formula noastră este cea corectă. Rămane discuţia în legătură cu viabilitatea acestei mari companii. FMI dă prea puţine şanse. Am explicat că privatizarea anterioară, acel Broadway show (...), s-a desfăşurat în condiţii politice speciale, cu o anumită anecdotică, care a ţinut unii investitori departe", a adăugat Vosganian. Licitaţia pentru cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni la Oltchim a fost caştigată anul trecut de Dan Diaconescu, patronul OTV. Dicoanecu nu a intrat însă în posesia titlurilor pentru că nu a plătit statului suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane euro. După acest eşec, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea combinatului chimic
Guvernul merge pe un curs de schimb de 4,5 lei/euro
Guvernul are o estimare de curs mediu pentru acest an de 4,5 lei/euro, la fel ca în prognozele anterioare, în ciuda aprecierii semnificative a leului de la începutul acestui an, la un minim de 4,32 lei/euro, ceea ce înseamnă că se aşteaptă la o depreciere peste 4,5 lei/euro pană la finele anului. Prognoza utilizată de Guvern în Strategia fiscal-bugetară revizuită pentru perioada 2013-2015, survine unei perioade în care moneda naţională s-a apreciat vizibil, iar o serie de dealeri susţin că procesul ar fi fost mai amplu dacă nu ar fi intervenit Banca Naţională a Romaniei, care a cumpărat euro din piaţă. Leul s-a apreciat semnificativ săptămana trecută, pe fondul interesului jucătorilor străini pentru titlurile de stat în lei. În sesiunea de joi cursul a atins minimul ultimelor 12 luni, respectiv 4,3351 lei/euro. Raportat la nivelul minim menţionat, leul s-a întărit cu 1,8% de la începutul anului. Estimarea privind cursul de schimb poate infuenţa veniturile bugetate pentru un an, regăsindu-se în principal în prognozele privind TVA şi taxele vamale. Semnalul dat de Guvern ar putea influenţa marginal piaţa valutară, printr-o cerere mai ridicată pe partea de populaţie sau unele firme mici, întrucat estimările Comisiei Naţionale de Prognoză au fost infirmate în numeroase randuri, iar piaţa este atentă în principal la mesajele venite dinspre Banca Naţională a Romaniei. Pentru a se concretiza însă prognoza utilizată de Guvern, cursul ar trebui să revină în următoarele luni peste nivelul de 4,5 lei/euro, ceea ce poate însemna că pe parcursul anului este anticipată o ieşire a investitorilor de pe titlurile de stat romaneşti.
Prima de casare la "Rabla" urcă la 1.500 de euro
Ministerul Mediului vizează schimbări în Programul "Rabla", printre care creşterea primei de casare, de la 3.800 de lei la 1.500 de euro, dar şi acordarea reducerii contra unui singur voucher, alături de eliminarea intermediarilor, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Rovana Plumb. Programul "Rabla" 2013 ar putea începe în martie şi s-ar putea aplica maşinilor non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Rovana Plumb a spus, de asemenea, că se discută ca reducerea la achiziţionarea unei maşini noi să se facă în schimbul unui singur voucher. În prezent, prin Progamul "Rabla", o persoană poate cumpăra o maşină nouă prezentand, pentru o reducere mai mare, pană la trei vouchere, dat fiind faptul că acestea pot fi tranzacţionate pe piaţa liberă. De altfel, în octombrie anul trecut, premierul Victor Ponta declara că "ar trebui să fie un singur tichet, iar această facilitate să fie pentru cel care îşi casează maşina, nu pentru cel care o tranzacţionează, pentru că este un fel de bursă ilegală a tichetelor, nereglementată şi neimpozitată". Programul guvernamental de casare a maşinilor uzate, denumit Programul "Rabla", permite proprietarilor cu maşini mai vechi de zece ani să ducă autovehiculul la casat, primind în schimb o primă de 3.800 de lei sub formă de tichet valoric. Tichetul nu este nominal şi poate fi vandut şi folosit de către "purtătorul" acestuia pentru a obţine o reducere de 3.800 de lei la achiziţionarea unei maşini noi. O persoană fizică poate achiziţiona o maşină nouă folosind un număr de maximum trei tichete valorice.
30 de milionari, verificaţI de Fisc
Guvernul a decis să iniţieze acţiuni de verificare a documentelor pentru 30 de persoane cu mari averi, suspectate că au depăşit "riscul minim acceptat" prin neplata impozitelor, după ce a pornit iniţial de la un grup de peste 300 de persoane bănuite că s-au sustras de la plata taxelor la buget. Verificarea documentelor a fost declanşată la sfarşitul anului trecut, relevă Strategia fiscal-bugetară revizuită pentru perioada 2013-2015. În document se aminteşte că, începand cu luna mai a anului trecut, odată cu depunerea declaraţiilor de venit pentru 2011, a fost lansat programul de verificare a persoanelor fizice cu venituri/averi mari, vizand un grup de peste 300 persoane. "A fost identificată o categorie de risc fiscal semnificativ şi generalizat asociat veniturilor obţinute din străinătate de persoanele fizice, risc total asupra căruia a fost propus, în primă fază, un tratament alternativ, fiind desfăşurat un program de notificare avand ca subiect conformarea la obligaţia de declarare a acestei categorii de venituri, adresat persoanelor fizice cu averi/venituri mari. Persoanelor în cauză li s-a adus la cunoştinţă atat obligaţiile fiscale care le revin, cat şi faptul că în perioada următoare vor fi declanşate verificări fiscale mai amănunţite pe acest segment", se arată în strategie. Acelaşi document relevă însă că, în cursul lunii noiembrie, a fost procesată lista persoanelor care depăşesc "riscul minim acceptat de administraţia fiscală" şi au fost declanşate verificări fiscale prealabile documentare pentru 30 de persoane din grupul persoanelor fizice cu averi/venituri mari.
Cei mai bogaţI oameni din lume se întalnesc la Davos
Peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business au sosit la Davos pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial, printre care şi un contingent de 75 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii, de la Bill Gates la "miliardarul fără casă" Nicolas Berggruen. Berggruen, supranumit "miliardarul fără casă" pentru că trăieşte călătorind cu avionul particular, cazat la hoteluri de 5 stele, a declarat la New York, într-un interviu acordat Bloomberg, că merge la Davos pentru a discuta cu alţi oameni importanţi despre probleme economice şi politice, atat cat va permite programul încărcat. "Davos seamănă puţin cu speed-datingul. Calitatea oamenilor care vin la Davos este foarte ridicată, iar atunci cand poţi atrage pe cineva într-o conversaţie poate fi grozav. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat", spune Berggruen. O parte dintre cei 75 de miliardari sosiţi la Davos, intervievaţi înaintea startului reuniunii, consideră că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate la conferinţele din acest an. "Criza euro este în totalitate politică, şi nu s-a încheiat încă. Este o chestiune de suveranitate, iar toate statele din regiune trebuie să se pregătească să renunţe la o parte din suveranitate", comentează miliardarul cu dublă cetăţenie, americană şi germană.
