MOZAIC ECONOMIC: Folosim cardul la cumpărături doar de şase ori pe an
Romanii efectuează în medie şase plăţi cu cardul anual, număr foarte redus faţă de alte ţări europene, pe fondul penetrării încă slabe a cardurilor şi terminalelor de plată la comercianţi în afara marilor oraşe, potrivit datelor companiei de audit şi consultanţă PwC. "În Romania se realizează şase plăţi cu cardul pe cap de locuitor pe an, fiind urmată doar de Bulgaria, cu patru plăţi pe an. Cel mai aproape se situează Grecia, unde se înregistrează şapte plăţi pe an pe cap de locuitor", a declarat, Andrei Creţu, managing consulting PwC. El a arătat că în Cehia sunt realizate anual 26 de plăţi cu cardul pe cap de locuitor, în Ungaria 23, iar pe prima poziţie în top se situează Marea Britanie, cu 128 de plăţi pe an. "Romanii folosesc în continuare cu preponderenţă numerarul, însă prevedem o creştere puternică în viitor pentru utilizarea cardului", a spus Creţu.
În Romania, 87% din tranzacţiile cu cardul sunt efectuate la bancomate, respectiv utilizatorii îşi scot banii de pe card, doar 13% realizandu-se prin terminalele de plată la comercianţi (POS-uri). Spre deosebire, în Europa de Vest tranzacţiile la bancomate au o pondere de 36%, restul revenind POS-urilor, iar în Europa Centrală şi de Est plăţile la comercianţi cumulează 58%. La randul său, Cătălin Creţu, directorul general pentru Romania al Visa Europe, a menţionat că procentajul tranzacţiilor cu cardul la POS-uri se situează la 18% ca valoare, însă ca număr acesta ajunge la 40%. "Valoarea medie a tranzacţiilor fiind mai mică, ne situăm la sub 20% ca valoare, dar ca număr de tranzacţii procentul de 40% ne apropie de cel din regiune", a spus directorul Visa. Persoanele cu varste între 25 şi 34 de ani din mediul urban au utilizat cel mai mult serviciile de internet banking în ultimele trei luni, cu o pondere de 12,8%, urmate de cele din categoria de varstă 35-44 de ani, cu 11,7%.
"Avem potenţial de creştere pe fiecare grupă de varstă, însă trebuie să ştim cum să stimulăm această creştere", a declarat la conferinţa pe tema mobile banking Bogdan Spuză, director de marketing şi segmente al Diviziei Retail a UniCredit Ţiriac Bank. Creţu mai spune că serviciile de internet banking erau utilizate, anul trecut, de sub 4% din totalul populaţiei Romaniei, comparativ cu media de 37% la nivelul Uniunii Europene. "În ciuda numărului de conexiuni la internet în creştere, serviciile de internet banking sunt folosite doar de 4% din populaţia Romaniei. În Bulgaria, acest indicator se situează la 3%, în timp ce în Ungaria ajunge la 24%, iar în Polonia la 27%. în ţările nordice, cum ar fi Norvegia, indicatorul ajunge la 85%", a spus Creţu. În Romania, 47% din populaţie are acces la Internet. Deşi a crescut de la an la an, indicatorul rămane sub cel din Ungaria - 65% sau Polonia - 67%. "Dacă 4% din romani folosec serviciile de internet banking, imaginaţi-vă cat de puţini oameni folosesc sau vor să folosească tranzacţiile efectuate de pe dispozitive mobile, în condiţiile în care avem o rată a penetrării telefoniei mobile de circa 130%. Ei însă preferă să meargă la sucursalele băncilor pentru a efectua tranzacţii, care constau în principal în scoaterea banilor de pe card", a spus reprezentantul PwC Romania.
Preţurile alimentelor au scăpat de sub control
Rata anuală a inflaţiei a atins maximul din acest an, 5,33%, mult peste ţinta BNR, după ce în septembrie preţurile au crescut cu 1,18%, ca urmare a scumpirii alimentelor, potrivit datelor anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). "În luna septembrie 2012, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 2,3%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 0,6%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,4%", se arată într-un comunicat al INS. Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit legumele (cu 9,85% faţă de august), de departe cea mai mare creştere a preţurilor fiind consemnată la cartofi - 27,4%. Preţul fructelor a urcat cu 5,04%, iar cel al ouălor cu 7,23%. În ceea ce priveşte mărfurile nelimentare, creşteri mai mari au fost consemnate la gaze (2,83%) şi combustibili (1,57%). "Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (octombrie 2011 - septembrie 2012) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2010 - septembrie 2011) determinată pe baza IPC este de 3,0%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 3,1%", arată INS în comunicat. Banca Naţională a Romaniei prognozează pentru acest an o rată a inflaţiei de 3,2%, ţinta fiind de 3%, cu interval de variaţie de plus/minus un punct procentual. La începutul lunii august banca centrală a anunţat că menţine prognoza pentru inflaţia la final de an, de 3,2% în acest an şi 3% în 2013, dar a arătat că majoritatea riscurilor acţionează în direcţia depăşirii acestor niveluri, printre care preţurile internaţionale la materii prime şi alimente, implementarea reformelor, ajustarea fiscală şi tensiunile politice. Nivelul inflaţiei din septembrie a surprins analiştii, care anticipau un nivel mai redus. "Rata inflaţiei din luna septembrie, de 1,2% lunar şi 5,3% anual, a produs o surpriză negativă, fiind peste aşteptările noastre, de 4,6%, şi ale celorlalţi analişti, de 4,7%", se arată într-o notă de cercetare a Erste Group. Banca austriacă a revizuit în creştere estimarea de inflaţie la 5,5% în decembrie 2012 şi 4,7% în decembrie 2013 şi se aşteaptă ca aceasta să rămană "deasupra ţintei BNR pe tot orizontul de estimare". Creşterea accizelor pentru tutun, energie şi alcool din ianuarie 2013 şi calendarul de ajustare a preţului energiei conform cerinţelor FMI şi UE sunt principalii factori inflaţionişti, consideră Erste.
Guvernul va finanţa Oltchim printr-o şmecherie
Guvernul ia în calcul înfiinţarea unei noi societăţi comerciale pentru Oltchim, prin intermediul căreia să poate fi asigurate atat fonduri pentru furnizori şi repornirea combinatului, cat şi banii pentru plata salariilor angajaţilor, au declarat surse guvernamentale. "Guvernul a luat în calcul mai multe variante pentru repornirea activităţii la Oltchim şi plata salariilor, astfel încat sumele alocate să nu mai fie blocate de creditori, iar una dintre soluţii este înfiinţarea unei noi societăţi comerciale prin care să fie derulate aceste operaţiuni", au precizat sursele citate. Guvernul urmează să decidă dacă va aproba această variantă. La începutul şedinţei de miercuri a Guvernului, premierul Victor Ponta a declarat că trebuie găsită "o soluţie juridică" pentru asigurarea banilor de salarii, fără ca fondurile să mai fie blocate de creditori. Ponta a aprobat totodată introducerea pe ordinea de suplimentară a şedinţei de guvern un act normativ care mandatează Ministerul Economiei să înfiinţeze "o societate comercială referitoare la Oltchim". Marţi, premierul a declarat că angajaţii Oltchim ar urma să încaseze în luna octombrie salariile restante, iar în noiembrie vor fi repornite, în mod treptat, anumite secţii. El a arătat însă în acelaşi timp că trebuie găsită o soluţie juridică prin care banii viraţi în contul Oltchim pentru plata salariilor şi repornirea combinatului să nu mai fie încasat imediat de către unul dintre creditorii companiei. "Din cauza situaţiei pe care am moştenit-o la Oltchim de ataţia ani, acum orice leu pe care am vrea să-l dăm pentru plata salariilor şi pentru repornirea combinatului este imediat luat de unul dintre creditori. Aşa încat trebuie să găsim soluţia juridică prin care, cand dăm acel împrumut de salvgardare sau chiar cand băncile ar fi dispuse să crediteze din nou, să nu plece imediat banii din contul Oltchimului către vreunul din creditori", a spus Ponta. Activitatea Oltchim este oprită de la sfarşitul lunii august, iar salariile angajaţilor nu au fost achitate integral. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat, luni, că speră ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile şi că salariile restante ale angajaţilor combinatului vor fi plătite parţial pe măsură ce compania va recupera sume de la debitori. Ministerul Economiei deţine 54,8% din acţiunile combinatului chimic. în acţionariat se mai regăsesc compania germană PCC SE (18,32%) şi fondul de investiţii Carlson Ventures, înregistrat în Marea Britanie, care deţine prin Nachbar Services 14,02% din titluri.
Importurile de maşini second-hand au urcat la cote astronomice
Numărul de maşini second-hand importate în Romania a crescut cu 83% în primele nouă luni, la peste 120.000 de unităţi, potrivit datelor Auto.ro. Numărul maşinilor reînmatriculate a scăzut cu 14% în perioada de referinţă, la 254.000 de unităţi, arată analiza auto.ro. Volkswagen este lider pe segmentul importurilor auto second-hand, cu peste 29.000 de maşini înmatriculate, în creştere cu 94% comparativ cu perioada similară din 2011. Clasamentul realizat de Auto.ro este completat de Opel (24.500 de unităţi), Ford (15.500), Audi (7.500 de unităţi) şi BMW (6.500 de unităţi). Piaţa maşinilor noi înmatriculate în Romania a înregistrat un declin de 12%, ajungand la aproximativ 49.000 de unităţi în primele nouă luni. Dacia conduce topul înmatriculărilor de maşini noi, cu peste 11.800 de unităţi, dar cu 25% mai puţine comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Urmează Volkswagen (peste 5.700 de unităţi înregistrate), Skoda (4.800), Ford (3.700) şi Renault (3.500), conform statisticilor Poliţiei. În luna septembrie s-au importat în Romania aproximativ 14.400 de maşini, aproape dublu faţă de cele 7.500 de unităţi înscrise în circulaţie în septembrie 2011. Per total, în primele nouă luni s-au înmatriculat peste 170.000 de autoturisme noi şi second hand, reprezentand o creştere de 40% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Universitatea Cambridge se împrumută pentru prima dată în istorie
Universitatea Cambridge va emite obligaţiuni pentru prima oară în istoria sa de 800 de ani, după ce a primit din partea Moody’s un rating mai bun decat guvernul britanic, relatează Financial Times. Emisiunea de obligaţiuni, pe termen de 40 de ani, va fi în valoare de 350 de milioane de lire sterline şi are loc în condiţiile reducerii fondurilor alocate de guvernul britanic învăţămantului superior. Este a doua emisiune de titluri după cea efectuată în iulie de Montfort University, de 110 milioane de lire sterline, pe termen de 30 de ani, prima realizată de o universitate britanică în ultimii 14 ani. Săptămana trecută, Cambridge a obţinut rating maxim triplu A din partea Moody’s, cu perspectivă stabilă, în timp ce guvernul britanic are rating triplu A cu perspectivă negativă. Universitatea Cambridge vrea să folosească banii obţinuţi prin emisiunea de obligaţiuni pentru investiţii în infrastructură de cercetare, spaţii de cazare şi alte active. Singurele datorii ale universităţii sunt un împrumut de 10 miioane de dolari din partea băncii Barclays, iar recent a strans aproape 1,2 miliarde de lire sterline într-o campanie prilejuită de aniversarea a 800 de ani de existenţă. În Statele Unite, universităţi prestigioase precum Harvard şi Yale emit regulat obligaţiuni, iar pe piaţa financiară au existat speculaţii că şi instituţiile britanice de profil vor începe să recurgă la această sursă de finanţare.
Fermierii din SUA hrănesc vacile cu dulciuri
Fermierii din SUA, confruntaţi cu preţuri record la porumb, hrănesc vacile cu ciocolată, bomboane gumate, bezele, topping pentru îngheţată şi praf pentru prepararea cicolatei fierbinţi, afirmă crescători de animale, nutriţionişti pentru bovine şi traderi de materii prime, potrivit CNN. "Este o practică folosită de decenii şi este o modalitate bună pentru producători să-şi reducă costurile cu furajele şi să livreze produse mai ieftine pentru consumatori", a afirmat Ki Fanning, nutriţionist pentru animale la Great Plains Livestock Consulting, din SUA. Hrănirea vacilor cu dulciuri a devenit o practică tot mai populară concomitent cu majorarea preţului la porumb, dublu în prezent faţă de 2009. Avansul cotaţiei porumbului a fost alimentată de cererea de etanol, combustibil subvenţionat în SUA, dar şi de seceta puternică din această vară. Situaţia a determinat fermierii să intre pe piaţa "dubioasă" a produselor care nu pot fi consumate de populaţie, dar pot fi transformate hrană pentru animale, potrivit CNN. În timp ce porumbul se vinde la circa 315 dolari pe tonă, o cantitate similară de topping pentru îngheţată poate fi cumpărată şi la 160 de dolari. "Odată cu avansul preţului porumbului, fermierii şi-au vandut vacile şi porcii sau au găsit surse alternative de furaje", a afirmat Mike Yoder, un fermier din Middlebury, statul Indiana.
Toyota recheamă 7,43 milioane de maşini
Toyota va rechema în service 7,43 milioane de maşini la nivel global, pentru remedierea unei defecţiuni la butoanele de închidere electrică a geamurilor, a anunţat, miercuri, grupul nipon, citat de Bloomberg. Producătorul auto va rechema 2,47 milioane de autovehicule în SUA, 1,4 milioane în China, 1,39 milioane în Europa şi 460.000 în Japonia, a declarat un purtător de cuvant al Toyota. Din Orientul Mijlociu sunt vizate 490.000 de maşini, iar din Asia, cu excepţia Japoniei şi Chinei, circa 650.000. Printre cele 14 modele care urmează să fie aduse în service pentru remedierea defecţiunii se află Vitz, Yaris and Corolla. Pană în prezent nu au fost raportate accidente din cauza acestei probleme. Programul de rechemări este cel mai mare al Toyota după cel prin care, în 2009-2010, au fost chemate în service peste 10 milioane de maşini pentru defecţiuni legate de accelerarea neintenţionată. "Numărul este mare şi nu arată bine deloc. Costurile vor fi semnificative. Un efect al standardizării pieselor şi platformelor este că aceste programe de rechemare devin imense", a declarat Satoru Takada, analist la compania de cercetare Toward the Infinite World.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
