MOZAIC ECONOMIC: Tender i-a convins pe senegalezi să atragă investitori romani
Noul guvern din Senegal este decis să atragă interesul oamenilor de afaceri romani, după investiţiile demarate în statul vest-african de omul de afaceri Ovidiu Tender, iar la prima vizită în Bucureşti oficialii senegalezi au convins un fabricant de patofi roman să-şi relocheze producţia.
"Nu mai facem mari afaceri aici, cu băncile nu te mai descurci, iar concurenţa din China este foarte puternică. Am lucrat şi la export, pentru firme importante şi intermediarii nu au mai plătit (...) în nordul ţării industria şi-a revenit destul de bine, pentru că sunt aproape de graniţă, nu au probleme cu transportul, şi au relaţii vechi (...) în Senegal măcar ştiu că voi găsi oameni dornici să înveţe. Aici pe toate căile sunt numai pierderi şi probleme", a declarat Marieta Gheorghiu, acţionar al producătorului de încălţăminte Primo Tempo, din Bucureşti, care anul trecut a avut vanzări de circa 1 milion de euro.
Ea a adăugat că în sudul ţării au rămas foarte puţini producători de pantofi, iar cele mai importante firme, aparţinand unor investitori italieni, lucrează în prezent pentru Zara. Gheorghiu a arătat că în Senegal va constitui o societate mixtă cu un investitor local, iar transportul utilajelor, terenul şi utilităţile vor fi asigurate de către guvernul statului african.
"Cei din Senegal nu au aproape nimic în acest domeniu şi vor să dezvolte o industrie de profil pe orizontală, avand resurse. Au nevoie de utilaje, de know-how, de pregătire profesională. Eu le voi oferi toate aceste lucruri, pentru că lucrez cu cei care fac asta în Italia. Producătorii tradiţionali de retail au mutat deja producţia în Africa pentru a face faţă concurenţei din China. Italieni au dezvoltat o adevărată industrie în Etiopia, iar spaniolii s-au concentrat pe Maroc", a explicat proprietarul Primo Tempo.
Delegaţia din Senegal, condusă de Diene Farba Sarr, preşedintele agenţiei de investiţii străine (APIX), a avut întalniri cu parlamentarii romani, cu oficiali ai ministerului Economiei şi Comerţului şi reprezentanţi ai Eximbank. Diene Farba Sarr, consilier personal al noului preşedinte, Macky Sall, spune că executivul instalat în vară vrea o abordare mult mai largă a investiţiilor străine faţă de precedentul guvern, care s-a concentrat exclusiv pe investiţile în infrastructură. Autorităţile senegaleze au înfiinţat un parc industrial de 13.000 de hectare, situat între Bargny şi capitala Dakar, unde se construieşte şi un nou aeroport.
Investiţiile realizate de Ovidiu Tender în Senegal au trezit speranţele oficialilor africani, care au numit un ataşat economic la Consultaul de la Bucureşti, al treilea din diplomaţia Senegalului, după SUA şi Franţa. Investiţiile din Senegal au totalizat anul trecut circa 3 miliarde de dolari, din care doar în jur de 400 de milioane de dolari au reprezentat investiţii străine.
Instalat recent la putere, noul guvern din Senegal a strans relaţiile cu omul de afaceri Ovidiu Tender, căruia intenţionează să-i concesioneze şi alte perimetre pentru explorare şi ulterior producţie.
Oficiali ai Comisiei Europene (CE) au avertizat Guvernul că deţin informaţii conform cărora a fost elaborat, fără consultarea membrilor Comisiei, un proiect de act normativ care schimbă organizarea CNSC şi au cerut Executivului să evite orice modificări care afectează independenţa acestei instituţii.
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) este instituţia care poate influenţa orice licitaţie publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestaţii depuse de către o firmă, pe o piaţă a achiziţiilor publice care reprezintă în jur de 15% din PIB-ul Romaniei. Avertismentul, inclus într-un document confidenţial a fost transmis direct de către Klaus Wiedner, şeful Unităţii de Legislaţie privind achiziţiile publice din cadrul Direcţiei Generale Piaţa Internă şi Servicii (DG Markt), printr-un e-mail transmis la 4 octombrie.
Atenţionarea face referire la un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legislaţiei achiziţiilor publice, prezentat la finele lunii septembrie, care stabilea că şeful Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor ar urma să nu mai fie ales prin vot secret de membrii Consiliului, ci numit direct de Parlament, cu drept de a interveni în componenţa completelor de analiză a dosarelor. Consiliul ar urma să fie condus de un preşedinte numit dintre membrii săi de către Camera Deputaţilor şi Senat întrunite în şedinţă comună, la propunerea comisiilor parlamentare de specialitate ale celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.
Comparativ, legislaţia actuală stabileşte că preşedintele CNSC este ales dintre şi de către membrii Consiliului prin vot secret, cu majoritate absolută. Conform proiectului, contestaţiile depuse la licitaţii ar urma să fie soluţionate prin complete a căror specializare "să fie determinată de sediul autorităţii contractante, obiectul achiziţiei publice sau valoarea estimată a acesteia", iar componenţa completelor va putea fi stabilită şi modificată de către preşedintele Consiliului. O astfel de prevedere, dacă va fi aprobată, ar urma să excludă principiul repartizării aleatorii a dosarelor de achiziţie publică spre completele de soluţionare a contestaţiilor, iar preşedintele CNSC numit de Parlament ar avea drept de decizie în acest caz.
Proiectul a fost redactat în contextul în care premierul Victor Ponta a declarat la acea dată că "birocraţia politică" şi CNSC, "numit de fostul Guvern ca să nu ne lase pe noi", a blocat licitaţia Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale pentru consultanţă la reactualizarea studiului de fezabilitate aferent contractului de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov.
FMI crede că avem şanse să depăşim creşterea economică a Poloniei
Romania ar putea înregistra în 2013 o creştere economică mai mare, pentru prima dată după 2008, decat cea a Poloniei, singurul stat UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei, potrivit prognozelor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Fondul a menţinut pentru Romania estimările, de 0,9% pentru anul în curs şi 2,5% pentru anul următor, anunţate de misiunea aflată la Bucureşti la mijlocul lunii august pentru a şasea evaluare din cadrul acordului preventiv în derulare cu autorităţile romane.
FMI se aşteaptă ca economia Poloniei să urce cu 2,4% în acest an şi cu 2,1% anul următor, se arată în raportul Perspective Economice Globale 2012. Romania a înregistrat ultima creştere mai mare decat Polonia în 2008, anul acutizării crizei financiare la nivel global, cand economia a avansat cu 7,3%, faţă de 5,1% în cazul polonezilor. Pentru Romania au urmat doi ani de contracţie, 6,6% în 2009 şi 1,6% în 2010, timp în care Polonia s-a menţinut pe creştere, cu 1,6%, respectiv 3,9%.
Anul trecut, cand Romania a avut un avans economic de 2,5%, Polonia a crescut cu 4,3%. Faptul că Romania ar putea depăşi Polonia se datorează în mare măsură încetinirii economiei poloneze. FMI a revizuit estimarea de creştere economică pentru cea mai mare ţară din estul UE mai puternic decat cea pentru Romania. în raportul din aprilie, Fondul estima o majorare a PIB de 3,2% pentru Polonia şi 3% pentru Romania, revizuite la 2,1% pentru Varşovia şi 2,5% pentru Bucureşti. Economia Poloniei încetineşte, din cauza crizei datoriilor din zona euro şi a măsurilor de control al cheltuielilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% anul următor, conform cerinţelor UE.
Potrivit Fiscal Monitor al FMI, Romania are nevoie de finanţare pentru acest an reprezentand 10,9% din PIB, respectiv 8,7% împrumuturi la scadenţă şi 2,2% deficit bugetar, iar anul viitor finanţarea va reprezenta 10,6% din PIB, din care 8,8% din PIB împrumuturi la scadenţă, plus 1,8% din PIB deficitul bugetar estimat.
La nivelul Europei, FMI se aşteaptă la un avans economic foarte redus, de numai 0,1% în acest an, cu o contracţie de 0,4% în zona euro, ca urmare a efectelor crizei datoriilor suverane. Anul următor, economia europeană ar urma să crească cu 0,8%, iar cea a uniunii monetare cu 0,2%.
Concurenţă mare pe posturile de manageri privaţi
Consultanţii au intervievat peste 1.000 de persoane pentru 54 de posturi de manageri la zece companii din subordinea Ministerului Transporturilor, iar din lista scurtă de 319 candidaţi, furnizată instituţiei, majoritatea sunt cetăţeni romani, din sectorul privat.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a mandatat, la finalul lunii iulie, asocierea PwC-D&B David şi Baias-George Butunoiu să recruteze managementul superior, respectiv directorii generali şi membrii CA, pentru companiile aflate sub autoritatea instituţiei cu o cifră de afaceri mai mare de 7,3 milioane euro.
Recrutarea managementului superior vizează companiile CFR SA (CFR Infrastructură), CFR Călători, Tarom, CNADNR, Metrorex, Aeroporturi Bucureşti, Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, Administraţia Canalelor Navigabile, Aeroportul Internaţional Timişoara "Traian Vuia" şi Telecomunicaţii CFR.
"Ca răspuns la anunţurile de recrutare s-au primit peste 8.000 de candidaturi. Consultanţii au selectat un număr de peste 1.000 de candidaţi şi au organizat interviuri cu aceştia. Lista scurtă prezentată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii cuprinde un număr de 319 candidaţi, dintre care 69% sunt romani şi 31% cetăţeni străini. Dintre candidaţii incluşi în lista scurtă, 91% provin din sectorul privat, în timp ce 9% provin fie din societăţi cu capital majoritar de stat, fie din administraţia publică", se arată într-un comunicat al MTI.
Selgros îşi acoperă magazinele cu sisteme fotovoltaice
Retailerul cash&carry Selgros intenţionează să deschidă în următorii trei ani 2-3 magazine în Romania şi să amplaseze sisteme fotovoltaice în valoare de peste 20 de milioane de euro pe acoperişurile a 11 magazine pe care le deţine în sudul țării.
"Mai avem cateva orașe care au zone în care nu suntem prezenţi și urmărim să reușim să achiziționăm terenuri și să putem deschide magazine. Au fost și ani în care am deschis patru magazine și au fost ani în care nu am deschis niciunul. în următorii trei ani vom deschide în jur de 2-3 magazine", a declarat Alexandru Vlad, directorul executiv al Selgros Romania.
El a spus că investiția într-un magazin, exceptand achiziția terenului, este între 15 și 17 milioane de euro. Terenul costă între 20 și 100 de euro metrul pătrat, iar pentru construcția unui magazin, cu zonele aferente și parcări, este nevoie de o suprafață de 4-6 hectare. Selgros are 19 magazine în Romania și a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro, iar pentru acest an estimează vanzări în stagnare.
Compania a inaugurat marți un sistem fotovoltaic instalat pe acoperișul magazinului din Pantelimon, care a costat 2 milioane de euro și pentru care se estimează că investiția va fi recuperată în șase ani.
11 state au acceptat taxarea băncilor
Un număr de 11 state din zona euro, între care Franţa, Germania, Italia şi Spania, au anunţat marţi că sunt gata să introducă rapid o taxă pe tranzacţiile financiare, proiect privit cu ostilitate în alte state europene, relatează AFP.
Propunerea, lansată în urmă cu un an de Comisia Europeană, a fost într-un punct mort din cauza dezacordurilor profunde dintre cele 27 state membre, care au persistat şi la summit-ul UE din iunie. Ideea relansării proiectului sub forma unei cooperări profunde, care necesită participarea a cel puţin nouă state UE, s-a accelerat în ultimele două săptămani. Franţa şi Germania, principalele promotoare, au trimis o scrisoare statelor partenere pentru un punct de vedere clar.
Luni seara, Comisia Europeană a primit scrisori din partea a şapte ţări, Germania, Franţa, Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria şi Grecia. Comisarul pentru Fiscalitate, Algirdas Semeta, a anunţat la o reuniune a miniştrilor de Finanţe din UE, de la Luxemburg, că alte patru state şi-au exprimat intenţia de a introduce taxa, respectiv Italia, Spania, Slovacia şi Estonia.
Comisia Europeană vrea să prezinte o propunere de cooperare aprofundată la viitoarea reuniune a miniştrilor de Finanţe din UE, din 13 noiembrie, în vederea unui acord pană la sfarşitul acestui an.
