MOZAIC ECONOMIC Turiştii au lăsat pe litoral 270 milioane de euro
Peste 1,5 milioane de turişti romani au mers în această vară pe litoralul romanesc, în creştere cu peste 15% faţă de anul trecut, şi au cheltuit aproximativ 270 de milioane de euro, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). Astfel, FPTR estimează pentru acest sezon aproximativ 3,6 milioane de înnoptări în structurile clasificate pe litoral. Cheltuiala medie a unui turist pe litoral a fost de 180-200 lei/zi, doar pentru cazare şi masă, adică în total 720 milioane lei (160 milioane de euro) lăsaţi de romani doar în structurile clasificate. "Pe langă aceştia, estimăm că turiştii cazaţi la negru au cheltuit cel putin 500 milioane lei, respectiv 110 milioane euro", a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele FPTR. Astfel, suma cheltuită de turiştii romani pe litoral cazaţi în structurile clasificate şi la negru se ridică la aproximativ 270 milioane de euro. Numărul de turişti pe litoral în structurile clasificate a crescut cu peste 15% faţă de anul trecut, de la 736.000 la aproximativ 850.000. în staţiunile romaneşti au ajuns şi turişti străini, aproximativ 38.000, în urcare cu 30% faţă de 2011. Federaţia estimează că numărul turiştilor cazaţi la negru pe litoral a depăşit în acest an 660.000. Cu 15 pană la 20 de procente au crescut şi încasările hotelierilor şi proprietarilor de cluburi de pe litoral, însă profiturile sunt totuşi mici, din cauza majorării costurilor, se arată în analiza federaţiei. "Pe de altă parte, evaziunea fiscală este în floare pe litoral. Turiştii se cazează la negru, în unităţi de cazare nedeclarate, care nu plătesc taxe şi impozite, făcand astfel concurenţă neloială unităţilor clasificate", a mai spus Răducan. FPTR estimează că sunt aproximativ 70.000 de locuri de cazare în unităţi nedeclarate, un număr apropiat de cel al locurilor clasificate, care se ridică la aproximativ 90.000. La finalul sezonului estival 2012 se desprind, potrivit federaţiei, două concluzii importante: vremea caniculară i-a determinat pe romani să meargă la mare şi, în plus, după trei ani de criză, aceştia au ajuns la un echilibru psihic şi financiar în care intră şi o vacanţă, dar în niciun caz una în străinătate. Scăderea puterii de cumpărare a romanilor din clasa de mijloc a făcut ca litoralul romanesc să devină pentru majoritatea acestora principala lor destinaţie de vacanţă. La aceasta a contribuit şi faptul că tarifele în turism sunt îngheţate de la debutul crizei. Un alt aspect care caracterizează sezonul estival 2012 se referă la durata sejurului pe litoralul romanesc. Astfel, foarte mulţi turişti au renunţat la vacanţa de 6 pană la 12 zile. în schimb, au mers la mare în special în weekend, astfel încat media sejurului pe litoral a ajuns să fie 4,5 zile. O alta caracteristică a acestui sezon este că a crescut ponderea rezervărilor pe internet în defavoarea pachetelor vandute prin agenţiile de turism.
Romania a atras 750 milioane de euro cu dobandă de 5,15%
cererea din partea investitorilor pentru obligaţiunile romaneşti s-a ridicat la suma totală de 2,5 miliarde euro
Ministerul Finanţelor a redeschis ieri o emisiune de obligaţiuni pe pieţele externe, cu intenţia de a atrage cel puţin 500 de milioane de euro. Romania a atras marţi 750 milioane de euro de pe pieţele externe prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni denominate în euro cu maturitatea în iunie 2018, titlurile avand un randament de 5,15 %. "A fost un real succes, am încheiat astăzi o emisiune de eurobonduri în urma căreia la Finanţe vor intra 750 miioane de euro. Practic, prin această emisiune se va majora rezerva valutară. Obligaţiunile sunt pe 6 ani, cu o dobandă cuprinsă între 5,1% şi 5,15%", a declarat ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, la reuniunea anuală a ambasadorilor. Ministrul Finanţelor a afirmat că dobanda cerută de investitori pentru obligaţiunile emise de Romania este în scădere, în condiţiile în care în perioada similară a anului trecut, statul a reuşit să plaseze obligaţiuni de 1,5 miliarde de euro pe 5 ani cu o dobandă de 5,25%. Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri lansate de Romania în această dimineaţă a fost ridicată, Ministerul Finanţelor reuşind să adune oferte de circa 2,5 miliarde de euro. Finanţele au anunţat iniţial un randament indicativ de 5,25%, potrivit unor surse apropiate situaţiei, redus apoi la 5,1%. Tranzacţia este intermediată de BNP Paribas, Deutsche Bank, JP Morgan şi UniCredit. Redeschiderea emisiunii a fost motivată de faptul că o nouă operaţiune pe pieţele externe ar presupune costuri mai mari. Romania a vandut în luna iunie 2008 euroobligaţiuni pe termen de zece ani, prin care a atras fonduri de 750 de milioane de euro. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru a afirmat în urmă cu două săptămani că instituţia vrea să vandă obligaţiuni denominate în euro pe pieţe externe în următoarele două luni şi că urmăreşte săptămanal situaţia internaţională pentu a determina momentul oportun. Analiştii Erste/BCR considera, într-o analiză recentă, că noi stimuli monetari din partea Rezervei Federale a SUA şi Băncii Centrale Europene ar permite MFP să emită euroobligaţiuni în valoare de cel puţin 1 miliard de euro pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Ministerul Finanţelor a atras în acest an 39,86 miliarde lei piaţa locală, iar la această sumă se adaugă împrumuturi de 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA.
În ce domenii au săltat cel mai mult salariile
Caştigul salarial mediu net a crescut în iulie, faţă de luna anterioară, cu 0,3% (4 lei), la 1.556 lei, cele mai mari valori fiind înregistrate în intermedieri financiare (3.811 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (858 lei). "În luna iulie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul caştigului salarial mediu net a fost uşor mai mare faţă de luna iunie 2012 ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă), drepturi în natură ori realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari creşteri au fost raportate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport (14,6%) şi asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (10%-11%). Scăderile caştigului salarial mediu faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă). De asemenea, caştigul salarial mediu net din luna iulie 2012 a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie, încasărilor mai mici (funcţie de contracte), dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice. Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în telecomunicaţii şi fabricarea produselor din tutun - 17,9%, respectiv 15,6%. În învăţămant indicatorul a scăzut cu 3,5%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentand plata cu ora a cadrelor didactice şi a încheierii contractelor pe perioadă determinată, consecinţă a începerii vacanţei şcolare. În sănătate şi asistenţă socială salariile s-au redus cu 0,4%, iar în administraţia publică au urcat cu 0,6%. Comparativ cu luna iulie a anului precedent, caştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,8%. Indicele caştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 102,7%. INS notează că indicele caştigului salarial real pentru luna iulie 2012 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 99,7%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele caştigului salarial real a fost de 122,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iunie 2012.
Băsescu insistă pe adoptarea euro în timp ce Bulgaria îngheaţă aderarea
Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, marţi, că Romania şi toate statele din zona non-Euro trebuie să găsească formula de a participa la sistemul de supraveghere bancară propus pentru zona Euro, astfel că Bucureştiul trebuie să facă prioritate din îndeplinirea condiţiilor de trecere la Euro. "Experienţa de 8 ani pe care am acumulat-o în relaţiile la varf cu UE mă duce la o concluzie pe care am mai exprimat-o public şi o exprim şi acum, în faţa dumneavoastră, şi anume aceea că Europa nu are şanse de supravieţuire dacă procesul de integrare nu se accelerează", le-a spus Traian Băsescu ambasadorilor romani. El a precizat că se referă la integrare economică, fiscală, politică. "Şi dacă la capăt o să putem spune că acest proces de integrare s-a materializat în realizarea Statelor Unite ale Europei e ceea ce se vede şi vede orice om ca finalitate a proceselor care se desfăşoară în UE. Convingerea mea este că niciun stat al UE, fie că se numeşte Grecia, Portugalia, Romania, Franţa, sau Germania, sau Marea Britanie, nu va rezista procesului de globalizare decat dacă în UE realizăm un puternic proces de integrare. Globalizării nu i se mai poate opune nimeni. Ca atare, trebuie să ne tragem concluzia şi să avem curaj să explicăm naţiunilor noastre că drumul către o mai puternică integrare este soluţia", a explicat Traian Băsescu. Preşedintele a adăugat că, din punctul de vedere al Romaniei, este nevoie de foarte multă atenţie în susţinerea acestui proces, pentru că "riscurile majore sunt legate de afectarea coeziunii UE - adică un grup de ţări sunt înainte, state din zona Euro, şi statele din zona non-Euro să rămană în afare acestui proces eventual accelerat". Bulgaria a îngheţat pe termen nelimitat planurile de adoptare a monedei euro, în contextul crizei datoriilor de stat, considerand că aderarea la uniunea monetară nu ar mai aduce vreun beneficiu, ci numai costuri. Premierul Boyko Borisov şi ministrul Finanţelor Simeon Djankov au declarat că decizia de a suspenda planurile de aderare la zona euro, un vechi obiectiv pe termen lung al mai multor guvernări de la Sofia, este o consecinţă a deteriorării condiţiilor economice şi incertitudinilor legate de viitorul blocului monetar, alături de schimbarea "decisivă" a opiniei publice din ţară privind adoptarea euro, la începutul celui de-al treilea an de austeritate, potrivit WSJ.com.
McDonald’s deschide primele restaurante vegetariene
McDonald’s, al cărui principal produs este hamburgerul, va deschide primele restaurante pentru vegetarieni ale grupului în două centre de pelerinaj din India, în încercarea de a se dezvolta pe o piaţă unde vacile sunt sfinte, iar consumul de carne de vită este interzis, potrivit Financial Times. Cele două restaurante vegetariene urmează să fie deschise anul următor în oraşul Amritsar, unde se află Templul de Aur, cel mai sfant loc al credinţei Sikh, şi în oraşul Katra, punctul de plecare pentru hinduşii care vizitează altarul din munţi al Vishnu Deva, al doilea cel mai aglomerat loc de pelerinaj din India. Decizia McDonald's de a deschide restaurante complet vegetariene în cele două locuri sfinte reflectă concesiile pe care marile lanţuri fast-food le fac în India, unde încearcă ofere servicii unei pieţe uriaşe formate din tineri şi familii cu buget redus. "Un restaurant vegetarian are sens din toate punctele de vedere în locuri renumite ca destinaţii de pelerinaj", a declarat un purtător de cuvant al McDonald's India. McDonald's, grup care are ca emblemă la nivel global un hamburger din carne de vită, a avut dificultăţi în a se dezvolta pe piaţa din India, unde mulţi hinduşi venerează vacile ca zeităţi şi nu mănancă carne de vită chiar dacă nu sunt vegetarieni.
Valoarea Apple depăşeşte bursele din patru ţări din zona euro
Capitalizarea de piaţă a Apple a ajuns mai mare decat valoarea tuturor companiilor listate la bursele din Spania, Portugalia, Irlanda şi Grecia la un loc, sau decat toate acţiunile flotate în componenţa indicelui bursier MSCI China, potrivit unei analize Financial Times (FT), preluată de CNBC.com. "Ce contează mai mult, zvonurile despre lansarea de săptămana viitoare a iPhone 5, sau planul de salvare aşteptat joi de la Banca Centrală Europeană? Speculaţiile despre un iPad Mini sau încetinirea creşterii economice a Chinei? Numai o persoană care doarme în cort în faţa unui magazin Apple ar putea susţine că planurile companiei sunt mai importante. însă, vorbind strict din punct de vedere financiar, valoarea de piaţă a Apple face ca aceste înbrebări să pară mai puţin prostuţe", comentează FT într-o analiză privind capitalizarea gigantului american, devenit recent cea mai mare companie din istoria SUA. Cu o capitalizare de 624 miliarde de dolari, Apple valorează cat jumătate din toate acţiunile de categoria A aflate în flotare liberă pe pieţele chineze, care sunt restricţionate investitorilor străini. Fiecare angajat al Apple "valorează" 10 milioane de dolari. Acţiunile companiei se tranzacţionează în prezent la 665 de dolari, faţă de cotaţiile de 20-30 dolari întalnite la mijlocul anilor '90.
Fondurile pentru investiţii în irigaţii au fost suplimentate
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a anunţat ierii că pune la dispoziţia celor care vor să investească în irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare încă 60 milioane de euro, în urma realocărilor financiare din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Banii sunt disponibili în cadrul sesiunii ce se va desfăşura în perioada 3 septembrie-15 octombrie şi pot fi solicitaţi pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii. Aceste tipuri de investiţii pot primi pană la un milion euro, sumă care acoperă integral totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate. Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. în acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect este de 5.000 de euro şi reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
