Dinu Patriciu a fost achitat în dosarul Rompetrol
Omul de afaceri Dinu Patriciu a fost achitat, marţi, de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei. Totodată, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache. Decizia de ieri, care nu este definitivă, a fost luată după două amanări ale pronunţării, în 2 şi 20 august. Tribunalul Bucureşti a încheiat în 18 iulie judecarea dosarului Rompetrol, iar instanţa a stabilit atunci că decizia va fi pronunţată în 2 august. La data stabilită, instanţa care a judecat cauza a amanat decizia pentru 20 august. La ultimul termen de judecată, Parchetul instanţei supreme a cerut judecătorilor Tribunalului Bucureşti condamnarea lui Dinu Patriciu şi a lui Alexandru Bucşă la pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi în dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de închisoare. În cazul celorlalte persoane acuzate în acest dosar, procurorul a cerut instanţei orientarea către minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar însemna zece ani de închisoare. În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvarşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionand împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat. Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache. Potrivit Parchetului, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital. Alexandru Bucşă este acuzat de complicitate la delapidare, complicitate la spălarea de bani şi asociere în vederea săvarşirii de infracţiuni. Petrică Grama este acuzat de complicitate la delapidare şi asociere în vederea săvarşirii de infracţiuni. Florin Iulian Aldea este acuzat de complicitate la săvarşirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare, de complicitate la săvarşirea infracţiunii de spălare de bani şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Sorin Pantiş este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Victor Eros a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului şi pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.
Plangere penală în cazul matrapazlacurilor cu bilete de odihnă de la Poştă
în scandal sunt implicaţi 14 lideri de sindicat şi foşti directori u prejudiciul se ridică la cateva sute de mii de lei pentru un interval de 90 de zile
Poşta Romană va face plangeri penale împotriva a 14 lideri de sindicat şi foşti directori implicaţi în operaţiuni ilegale cu bilete de odihnă şi tratament, care au adus companiei un prejudiciu de cateva sute de mii de lei, potrivit unui raport al Serviciului de Control Managerial al operatorului. "Serviciul de Control Managerial şi Control Financiar de Gestiune al Poştei Romane a realizat un raport cu privire la operaţiunile ilegale cu bilete de odihnă şi tratament, decontate de companie, derulate de foşti directori şi lideri de sindicat ai fostei Direcţii Regionale Poştale (DRP) Craiova. În total sunt implicate 14 persoane, lideri de sindicat şi foşti directori, iar prejudiciul se ridică la cateva sute de mii de lei pentru un interval de 90 de zile. Cercetările vor fi extinse pentru perioada 2009-2012 şi la nivelul tuturor fostelor direcţii regionale", au declarat surse din companie. Compania Naţională Poşta Romană (CNPR) are opt centre operaţionale regionale, denumite anterior direcţii regionale poştale. Centrul Operaţional Regional Craiova include judeţele Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Valcea. Conform contractului colectiv de muncă, salariaţii cu venituri scăzute din Poşta Romană beneficiază de decontarea parţială a costului biletelor de odihnă şi tratament, care poate atinge cel mult 110 lei/zi/persoană pentru maxim 12 zile de concediu. “În anchetă s-au descoperit şi cazuri de familii formate din opt persoane, în numele cărora s-au făcut cereri false de bilete de odihnă şi tratament. Practic, o astfel de familie putea să încaseze 10.560 lei. Toate biletele de tratament descoperite în timpul anchetei au fost acordate pentru 12 zile. Deci, toţi membrii familiei mergeau la tratament, inclusiv copiii", au spus sursele. Potrivit acestora, operaţiunile ilegale cu bilete de odihnă şi tratament se desfăşurau astfel: în numele salariaţilor cu venituri scăzute, care planificaseră să plece în concediu, se completau cereri de compensare a biletelor, vizate de diriginte şi alţi directori şi aprobate de sindicat. "Pentru a întocmi dosarul de concediu în lipsa «titularului», toate documentele erau luate de la Resurse Umane. Pentru că «titularul» nu ştia că a cumpărat un bilet de tratament, decontat parţial de companie, şi banii nu puteau fi încasaţi decat de acesta, fosta conducere a DRP Craiova întocmea note de plată interne către anumite oficii, în special din Craiova. Casierele de la oficiile anume desemnate dădeau banii persoanelor trimise de conducere să îi ridice", au spus sursele. O parte din banii obţinuţi prin operaţiunile ilegale au fost utilizaţi pentru a cumpăra bilete mai scumpe de vacanţă pentru persoane din companie sau din afara ei, în funcţie de interesele celor care gestionau această afacere. în prealabil, comenzile iniţiale de bilete către agenţia de turism se anulau. Potrivit surselor, în prezent se lucrează la redactarea acţiunilor în vederea atragerii răspunderii patrimoniale şi penale a persoanelor cu privire la faptele sesizate în raport, care, practic, şi-au însuşit bani rezultaţi din decontările pe care Poşta Romană le efectua pentru biletele de odihnă şi tratament ale salariaţilor. "În funcţie de rezultatele anchetei se estimează posibile concedieri a peste 100 de persoane implicate în aceste operaţiuni ilegale, prin care salariaţi cu venituri mai mari din Poşta Romană au plecat în concediu în numele unor salariaţi cu venituri mai mici pentru a obţine bani necuveniţi, fără ca angajaţii în numele cărora se făcuse cererea să ştie sau să fi fost plecaţi în concediu", au afirmat sursele.
Managerii se aşteaptă la creştere în comerţ şi stagnare în industrie şi construcţii
Managerii companiilor se aşteaptă pentru perioada august-octombrie la o creştere moderată a activităţii din comerţ şi stabilitate în industria prelucrătoare, construcţii şi servicii, faţă de cele trei luni anterioare, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă. Astfel, în industria prelucrătoare este anticipată o relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural plus2%). Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere în ceea ce priveşte estimarea producţiei - prelucrarea lemnului şi a produselor din lemn, cu excepţia mobilei (sold conjunctural plus19%) şi fabricarea hartiei şi a produselor din hartie (sold conjunctural plus18%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus12%). în ceea ce priveşte numărul de salariaţi managerii estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare, potrivit unui comunicat al INS. Pentru volumul producţiei din construcţii soldul conjunctural a fost de plus3%, iar pentru stocul de contracte şi comenzi indicatorul s-a plasat la -1%. Managerii estimează o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -7%) şi un avans uşor al preţurilor lucrărilor de construcţii (sold conjunctural plus13%). "În sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural plus11%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural plus15%). Volumul total al vanzărilor de mărfuri va înregistra creştere (sold conjunctural plus16%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -1%). Managerii societăţilor comerciale estimează că preţurile de vanzare cu amănuntul vor înregistra creşteri pentru următoarea perioadă (sold conjunctural plus28%)", se precizează în comunicat. Conform estimărilor din august, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte relativă stabilitate (sold conjunctural plus3%). în sectorul de servicii se estimează pentru următoarele trei luni scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). Preţurile de vanzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural plus9%).
Apple a cerut interzicerea a opt smartphone-uri Samsung în SUA
Apple a cerut în justiţie interzicerea de la comercializare a opt smartphone-uri şi o tabletă Samsung, după ce a caştigat vineri procesul împotriva principalului rival, însă produsele sunt din generaţiile trecute, iar interdicţia nu ar afecta semnificativ compania sud-coreeană, transmite Bloomberg. Un juriu federal a decis vineri că mai multe produse din gama Samsung Galaxy încalcă şase brevete ale Apple care privesc designul şi funcţionalitatea smartphone-urilor şi tabletelor, acordand companiei americane daune de 1,05 miliarde dolari. Sancţiunea financiară poate fi extinsă de judecătorul care prezidează procesul, deoarece verdictul cuprinde şi o constatare că Samsung a încălcat cu bună ştiinţă patentele Apple. Totodată, Apple poate solicita acum eliminarea de pe piaţă a produselor "vinovate" de infringement. Mai devreme în desfăşurarea procesului, instanţa a acordat Apple o interdicţie preliminară temporară de la comercializare în Statele Unite a tabletei Samsung Galaxy Tab 10.1. Astfel, Apple doreşte acum transformarea interdicţiei temporare într-una permanentă şi extinderea ei la opt smartphone-uri Samsung. Efectul asupra vanzărilor Samsung va fi neglijabil, deoarece cele mai noi modele ale companiei, inclusiv Galaxy S III, nu sunt pe lista Apple, a declarat pentru Bloomberg analistul Mark Newman de la Sanford C. Bernstein, care a lucrat anterior la Samsung. El estiemază că cele opt produse atacate de Apple generează maximum 1,4% din profitul Samsung. Acţiunile Samsung au crescut marţi la Seul cu 1,7%, după ce au pierdut luni peste 7%, în prima şedinţă de tranzacţionare după anunţarea verdictului din SUA. Apple, cea mai mare companie listată din lume după capitalizarea de piaţă, a crescut luni la New York cu 2%, la 675,68 dolari pe acţiune. Cel mai bine vandut model de pe lista Apple este smartphone-ul Samsung Galaxy Prevail, care a generat în perioada 2010-2012, în SUA, venituri de 378 milioane de dolari, potrivit datelor depuse la proces de Samsung. Celelalte modele aflate pe listă sunt Galaxy S II Epic 4G, Galaxy S 4G, Galaxy S II T-Mobile, Galaxy S Showcase, Galaxy S II AT&T, S II Skyrocket şi Droid Charge. Cele opt modele au totalizat vanzări de 9,1 milioane de unităţi în perioada 2010-2012 pe piaţa SUA.
Clienţii băncilor pentru locuinţe îşi primesc primele de la stat
Cei peste 400.000 de clienţi ai băncilor pentru locuinţe, care funcţionează în sistem de economisire-creditare, vor primi primele de stat în cuantum total de 42,55 milioane de lei (9,45 milioane euro), reprezentand ultima tranşă pentru economiile din 2010 şi o treime din cele pentru 2011. "Alocarea sumei de 42,55 milioane lei pentru plata Primei de Stat va finaliza procesul de acordare a Primelor de Stat aferente economiilor realizate de cetaţenii romani în cursul anului 2010 şi va asigura circa 30% din necesarul de Prima de Stat aferentă economiilor realizate de clienţi în cursul anului 2011", a declarat preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe, Alexandru Ciobanu, într-un comunicat al Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din Romania. Statul oferă o primă garantată de 25% din sumele economisite anual, dar nu mai mult de echivalentul a 250 euro pe an fiecărui client. Ciobanu a arătat că, prin parteneriatul cu statul roman, sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ se va dezvolta tot mai mult. "Ne propunem cu prioritate ca, pe langă încurajarea unui comportament responsabil de economisire, să stimulam investiţiile în dezvoltarea şi îmbunătăţirea fondului locativ", a mai spus preşedintele BCR Banca pentru Locuinţe. Peste 400.000 de clienţi vor putea utiliza sumele aferente primei de stat pentru renovări, modernizări, extinderi şi achiziţii de locuinţe sau terenuri. Băncile pentru locuinţe acordă credite cu dobanzi fixe, de 4,5%-6% pe an, pe toată perioada împrumutului, clienţii putand accesa finanţări anticipate.
Romanii se pun din nou pe construit
Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut în primele şapte luni cu 16,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 26.540, potrivit datelor anunţate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În regiunea Nord-Est numărul avizelor a urcat cu 698, în Vest cu 641, în Bucureşti-Ilfov cu 593, iar în Sud-Muntenia cu 513. În iulie s-au eliberat 3.856 de autorizaţii pentru construirea de clădiri rezidenţiale, din care 64,5% pentru zona rurală. Numărul avizelor este mai redus cu 1,8% faţă de iunie şi cu 0,7% comparativ cu iulie 2011.
Carrefour se retrage din Singapore
Carrefour a anunţat ieri că se retrage din Singapore, urmand să vandă pană la sfarşitul anului cele două magazine pe care le deţine în centrul financiar asiatic, transmite AFP. Grupul francez a fost primul retailer care a introdus în Singapore conceptul de hipermarket, primul magazin fiind deschis în 1997. Carrefour nu a reuşit însă să penetreze piaţa, cu o populaţie de 5,2 milioane de persoane, în principal deoarece rivalii sunt mai bine poziţionaţi şi au o reţea mai extinsă de distribuţie, în locaţii strategice în apropierea zonelor rezidenţiale de mare densitate. Magazinele Carrefour sunt localizate în principalul sector de shopping şi business din oraşul-stat. "Carrefour Singapore anunţă decizia de a închide magazinele Suntec şi Plaza Singapura înainte de sfarşitul anului 2012, deoarece perspectievle de expansiune şi creştere nu permit atingerea unei poziţii de conducere pe piaţă, pe termen mediu şi lung", se arată într-un comunicat al companiei. Carrefour, al doilea mare retailer din lume după grupul ameircan Wal-Mart, a înregistrat anul trecut un profit net de 371 milioane euro, în scădere cu 14,3% din cauza deteriorării condiţiilor economice.
Costurile de finanţare ale Spaniei, în scădere puternică
Costurile de finanţare ale Spaniei au scăzut marţi la minimul ultimelor trei luni, Trezoreria depăşind ţinta de finanţare în cadrul unei emisiuni de titluri de stat, în timpul unei întalniri între premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedintele Uniunii Europene Herman Van Rompuy, transmite Bloomberg. Statul spaniol a vandut certificate de trezorerie de 3,6 miliarde euro, uşor peste ţinta din planul de finanţare, de 3,5 miliarde euro, la un randament de 2,434% pentru datoriile cu scadenţa la trei luni, în scădere cu aproape un punct procentual de la ultima licitaţie similară, care a avut loc pe 24 iulie. Ofertele atrase de la investitori au depăşit de peste trei ori volumul titlurilor oferite de stat. Dobanda titlurilor de stat spaniole cu maturitatea la şase luni s-a retras la 2,026%, de la 3,691% în iulie. Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei au scăzut puternic în ultimele săptămani, datorită speranţelor investitorilor că Banca Centrală Europeană şi cele 17 guverne din zona euro vor conveni un plan decisiv de soluţionare a crizei datoriilor de stat. Cea mai probabilă strategie a zonei euro ar fi achiziţii masive de obligaţiuni ale statelor aflate în dificultate de către BCE şi Mecanismul European de Stabilitate, sub condiţii fiscale şi economice stricte, prin care să se caştige timp pentru implementarea măsurilor şi reformelor necesare la nivel de stat.
