Mozaic national: Împrumuturile în monedă naţională sacrificate pe altarul leului: Dobanzile la lei au început să urce în ritm alert
Dobanzile practicate de bănci pe piaţa monetară au urcat pană la rata de facilitate de credite a BNR (Lombard), de 9,25%, chiar în ultima zi de constituire a rezervelor minime obligatorii, în condiţiile în care MFP are programată o emisiune de titluri scadente la patru ani, afirmă dealerii. "De regula, activitatea este mai redusă în ultima zi a perioadei de rezervă, managerii de lichidiate optimizandu-şi nivelurile la care se finanţează. Nu am mai văzut salturi ale ratelor de dobandă ca astăzi (joi, n.r), iar asta împreună cu licitaţiile foarte scăzute la titlurile de stat sugerează că cererea ar putea sa vină şi din parea Ministerului Finanţelor Publice", a declarat Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank. Astfel, pentru depozitele cu scadenţa la o zi băncile afişau dobanzi de 9,25 -9,5%, la dobanda pentru creditul Lombard - facilitate de finanţare acordată de BNR pe termen foarte scurt băncilor - de 9,25%. Prin această operaţiune băncile atrag fonduri de la BNR cu scadenţa de o zi, iar această rată de dobandă constituie, în mod normal, un plafon al ratei dobanzii overnight în piaţa monetară. Potrivit dealerilor deficitul de lei este cauzat şi de plafonările recente impuse de BNR la sumele pe care le împrumută băncilor prin operaţiuni repo (unde dobanda este egală cu rata de politică monetară, de 5,25% pe an), precum şi de frecventele împrumuturi solicitate de Ministerul Finanţelor Publice. Mai mult, în şedinţa de joi MFP are programată o licitaţie de titluri de stat cu maturitate la 4 ani, a cărei valoare indicativă este de 200 de milioane de lei. BNR a plafonat luni, pentru a treia săptămană consecutiv, suma cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo, de această dată la 4 miliarde lei (aproximativ 890 milioane de euro), după ce în ultimele două săptămani a introdus praguri de 6 şi, respectiv, 5 miliarde lei. Astfel, injecţiile de lichiditate sunt mult inferioare sumelor împrumutate anterior. Numărul băncilor şi fondurile atrase de aceastea au crescut vizibil începand cu luna iunie, după ce BNR a majorat la finele lunii mai de la trei la cinci numărul de emisiuni de tiluri de stat pe care o bancă le poate utiliza drept garanţii în cadrul unei operaţiuni de piaţă monetară. O sumă record, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro), a fost împrumutată la 25 iunie, de 11 bănci. Un efect al acestor plafonări a fost creşterea randamentelor la titlurile de stat. La cea mai recentă operaţiuni, de luni, Finanţele au respins toate ofertele primite de la băncile comerciale pentru certificatele cu scadenţa la un an, considerand că randamentul cerut de acestea este prea mare. Aceasta a fost a doua operaţiune din luna august în care Trezoreria a respins ofertele băncilor. MFP a anunţat însă pe 24 iulie că suma din buffer se ridică la 3,3 miliarde euro, cu 1,5 miliarde euro sub nivelul de la finele lunii aprilie.Totodată, au crescut şi dobanzile pentru sumele plasate pe termen de o săptămană, de la 5,21% - 5,71% pe an, la 5,53% - 6,03%.
Fiscul va fi reorganizat din temelii
ANAF va concentra activitatea celor 221 de administraţii fiscale în 8 centre regionale şi 47 birouri u activitatea de colectare a impozitelor pe proprietăţi va fi luată de la primării şi cedată Fiscului
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va fi reorganizată în următorii trei ani, iar activitatea celor 221 de administraţii financiare va fi concentrată în 8 direcţii regionale şi 47 de birouri locale, potrivit înţelegerii dintre autorităţile romane şi experţii FMI, CE şi BM. "Ca parte a restrucyrării şi modernizării ANAF, urmărim consolidarea celor 221 de administraţii fiscale în 8 direcţii regionale (pană la mijlocul lui 2013) şi 47 de administraţii locale (pană în 2015). Vom aproba pană la finele anului 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială pentru a sprijini acest proiect", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită de autorităţile romane cu experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. În acelaşi document se mai spune că au fost întărite eforturile de constrangeri fiscale prin creşterea capacităţii de analiză de risc şi audit, şi prin îmbunătăţirea cooperării cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară. "În iulie, am înfiinţat o unitate specializată pe lupta împotriva fraudei intracomunitare cu TVA, care se concentrează pe domeniile de mare risc. Vom îmbunătăţi procedura de trimitere în instanţă a cazurilor de criminalitate fiscală şi vom intensifica cooperarea dintre ANAF, Poliţie şi Parchet", se mai spune în document. În primăvara acestui an, fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat că ANAF va trece printr-o amplă reorganizare, mai profundă decat în Bulgaria, care va cumprinde atat optimizarea numărului de administraţii fiscale, cat şi întreg sistemul IT, pe baza unei evaluări a Băncii Mondiale, care va propune şi măsurile. De asemenea, ANAF ar putea prelua de la primării colectarea impozitelor pe propietate, după ce Guvernul a decis în iulie ca taxarea să se realizeze în funcţie de destinaţie, şi nu de calitatea proprietarului clădirii sau al terenului. Taxele pe proprietate sunt reprezentate în principal de impozitele pe clădiri şi terenuri şi taxele pe mijloacele de transport. "Vom studia posibilitatea ca ANAF să colecteze taxele pe proprietate, în numele autorităţilor locale", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată la începutul lunii august de autorităţile romane cu Fondul Monetar Internaţional. În luna iulie, Guvernul a modificat baza de impozitare, iar taxarea va varia în funcţie de utilizarea proprietăţii, circuit comercial sau privat, şi nu de natura proprietarului, persoana fizică sau persoană juridică, aşa cum se calcula pană în prezent. În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie. Anul trecut, autorităţile locale au încasat din taxele pe proprietate circa aproape 4 miliarde de lei, iar pentru acest an se estimează o creştere a încasărilor cu 4,5%, la 4,2 miliarde lei. Decizia de tranfer a colectării acestor taxe de la autorităţile locale la ANAF ar putea avea legătură cu noul departament privind controlul marilor averi, care ar putea accesa astfel direct o importantă bază de date.
Pachete speciale în Mamaia destinate turiştilor care merg în cluburi
Hotelierii şi proprietarii de cluburi din Mamaia, împreună cu asociaţiile turistice de pe litoral, vor lansa de anul viitor pachete speciale de week-end destinate iubitorilor de distracţii în cluburi, acestea urmand să fie promovate atat în ţară, cat şi pe plan extern. "Asociaţia Litoral lucrează, alături de ANAT şi patronatul Mamaia, la un program special - Clubbing în Mamaia - care să fie lansat anul viitor. Profilul staţiunii se îndreaptă tot mai mult spre divertisment", a declarat Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) şi al Asociaţiei Litoral-Delta Dunării. Ea a explicat că vor fi lansate pachete de week-end, la tarife speciale, care vor include două nopţi de cazare, mic dejun şi vouchere de intrare la mai multe cluburi. În program vor intra peste 15 hoteluri de patru şi cinci stele din Mamaia şi o serie de cluburi, care vor fi evaluate şi va trebui să se supună mai multor reguli agreate de patronate. Astfel, cluburile vor fi obligate să fie deschise întregul sezon. Programul va fi promovat atat în ţară, cat şi pe pieţele internaţionale, pentru care organizatorii speră să obţină finanţare şi de la MDRT, alături de resursele proprii. "Italia ar fi o ţară unde am vrea să promovăm programul, dar ne interesează şi ţările arabe. Mamaia va fi promovată ca destinaţie de distracţie şi în Germania, Anglia şi Franţa. Vom gandi un fel de produs de city break, cu avioane care să aterizeze pe aeroportul Kogălniceanu", a mai spus Martin. Dan Măluşel, coproprietar al clubului The Office din Mamaia, spune că preţurile în cluburile din staţiune sunt mult mai mici decat în cele din Spania, Grecia sau Franţa. "Cu cluburile avem cele mai mari şanse să atragem străinii pe litoral. Majoritatea hotelurilor nu sunt la nivelul celor din străinătate, deci nu îi putem impresiona cu ele. La Mamaia, într-un club, cheltuiala medie de persoană este de 25 de euro", a spus Măluşel, care a afirmat că în Mamaia sunt 14 cluburi.
Compania Romgaz va fi listată cu o întarziere de jumătate de an
Listarea la bursă a producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş va fi derulată pană la sfarşitul lunii martie 2013, cu aproape şase luni întarziere faţă de programul iniţia, după ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei de stat. "Consultantul pentru tranzacţia Romgaz a recomandat ca evaluarea rezervelor de gaze ale companiei să fie făcută înainte de oferta publică iniţială. Suntem în procesul angajării unui consultant care să facă evaluarea, care sperăm să fie gata pană la sfarşitul anului. Suntem ferm decişi să lansăm oferta publică iniţială la Romgaz pană la finele lunii martie 2013", se arată în memorandumul de politii fiscale şi economice asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional. Consorţiul format din Goldman Sachs, Erste, BCR, Raiffeiesen Capital&Investment (RCI) va intermedia oferta prin care 15% din acţiunile Romgaz vor fi plasate pe bursa de la Bucureşti. Listarea la bursă a Romgaz, la fel ca şi a Hidroelectrica, era programată pentru cel tarziu mijlocul lunii octombrie, potrivit angajamentelor anterioareale Executivului. "Vom rata termenul pentru vanzarea acţiunilor la Romgaz şi Hidroelectrica pană la mijlocul lui octombrie. Intenţionăm să listăm prin ofertă publică iniţială 10% din capitalul Hidroelectrica după ce va ieşi din insolvenţă", se spune în memorandum. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în luna iunie. Transportatorul naşţional de gaze Transgaz Mediaş va derula la mijlocul lunii septembrie o ofertă publică secundară pentru vanzarea pe bursă a încă 15% din acţiunile companiei. Operaţiunea era programată iniţial pentru sfarşitul lui iunie, dar a fost amanată din motive tehnice. Transgaz este listată pe bursă din 2008, cu un pachet reprezentand 10% din titluri.
Taxa pe veniturile suplimentare ale firmelor de gaze şi electricitate, în 2013
Guvernul intenţionează să aplice, din ianuarie 2013, o taxă pe veniturile extraordinare ale companiilor din sectorul gazelor şi electricităţii, iar la mijlocul anului viitor va fi introdus un nou regim de reglementare şi taxare în zona companiilor de petrol şi gaze naturale. "Am înfiinţat un comitet interministerial, condus de Ministerul Finanţelor Publice, care pregăteşte, în consultare cu ompaniile din sectorul petrolului, gazelor şi electricităţii, un pachet de taxe, redevenţe şi reglementări", se arată în memorandumul de politici economice şi financiare semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. Pachetul legislativ va avea două părţi, prima vizand contribuţia fiscală pe care Executivul o va aplica veniturilor "extraordinare" ale companiilor de gaze şi electricitate obţinute în urma liberalizării preţurilor la energie şi gaze. Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, afirma, în luna mai, să sumele astfel colectate vor fi direcţionate către un fond special, prin care vor fi ajutaţi consumatorii vulnerabili. Potrivit memorandumului convenit cu FMI, fondurile care vor fi obţinute de Guvern prin aplicarea contribuţiei vor "ajuta la finanţarea măsurilor de protecţie a consumatorilor vulnerabili de impactul ajustărilor necesare ale preţurilor de retail". A doua parte a pachetului de măsuri va cuprinde un nou regim de taxare şi reglementare a sectorului de petrol şi gaze, pentru perioada 2015-2024. Aceste reglementări ar urma să fie elaborate pană la sfarşitul acestui an. Potrivit angajamentelor asumate de Guvern faţă de FMI, preţurile gazelor şi electricităţii vor fi liberalizate integral, pană în 2018, în etape şi diferenţiat pentru consumatorii industriali şi cei casnici. Preţul gazelor pentru populaţie va creşte cu 10% atat anul viitor cat şi în 2014, pentru ca în 2015-2018 să urce cu 12% anual, prin ajustări trimestriale, iar liberalizarea pieţei de energie va începe în septembrie, cu clienţii industriali. Tarifele plătite de populaţie sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, din considerente de protecţie socială, dar Comisia Europeană şi FMI au cerut Guvernului să liberalizeze piaţa, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar.
Legislaţia guvernanţei corporatiste va fi modificată
Guvernul vrea să modifice legislaţia privind guvernanţa corporatistă la companiile de stat, astfel încat conducerea profesionistă să fie numită în cel mult 9 luni de la intrarea în vigoare a legii, dar vrea să excepteze trei companii, pe chestiuni de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. "Modificările vizate vor impune companiilor de stat să implementeze prevederile de numire a consiliilor de administraţie profesioniste şi a directorilor generali profesionişti şi să încheie acest proces în cel mult nouă luni. Mai mult, modificările vor specifica faptul că numirea consiliilor de administraţie interimare şi a directorilor generali interimari va fi făcută numai pe o perioadă limitată de timp", se arată în memorandumul de politici economice şi fiscale semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Reglementările actuale privind guvernanţa corporatistă în companiile de stat sunt prevăzute de o ordonanţă de urgenţă adoptată de Guvern în decembrie 2011. În memorandum se arată că Executivul "va accelera" implementarea legii în zona guvernanţei corporatiste în companiile de stat şi va selecta doar manageri şi directori recomandaţi de firme independente de recrutare. "Vom selecta doar administratori şi directori prefesionişti din liste de candidaţi calificaţi pregătite de firme independente angajate să ne asiste în acest poroces. Admitem că procedand altfel am submina credibilitatea programului nostru de reforme, atat pentru public, cat şi pentru investitori", potrivit documentului citat.
Evidenţa turiştilor trece la STS
Sistemul Integrat de Evidenţă a Turiştilor (SIET), contestat de hotelieri pentru că ar încălca intimitatea turiştilor, prin care vor fi înregistraţi "în timp real" turiştii cazaţi în hoteluri şi pensiuni, va fi gestionat şi auditat de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). "SIET este o aplicaţie informatică implementată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care cuprinde informaţii cu privire la structurile de primire turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate, şi care înregistrează în timp real turişti cazaţi în structurile de primire turistice clasificate. Operatorii economici proprietari sau administratori ai structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare au obligaţia să respecte şi să aplice integral prevederile prezentei ordonanţe", potrivit unui proiect de ordonanţă de Guvern elaborat de MDRT. Federaţia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR) a cerut Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), într-o scrisoare transmisă în luna ianuarie, să nu introducă Sistemul Integrat de Evidenţă a Turiştilor (SIET), pentru că acesta ar aduce o serie de deservicii industriei. Hotelurile şi pensiunile vor fi obligate să se înscrie într-un sistem de evidenţă a turiştilor prin care se va putea afla în orice moment cine şi unde este cazat. MDRT a explicat la începutul anului că sistemul va ajuta atat la acumularea de date statistice, cat şi la combaterea evaziunii fiscale. în plus, prin corelarea informaţiilor furnizate de SIET, persoanele care au săvarşit infracţiuni şi sunt urmărite naţional sau internaţional vor putea fi reperate mai uşor.
Ponta ia bani de la investiţii şi dă la arierate şi pensii
Guvernul va aloca autorităţilor locale, la rectificarea bugetară, 500 milioane lei pentru plata arieratelor către firme şi 100 milioane lei pentru primăriile care nu mai au bani de salarii, încă 100 de milioane lei urmand a fi acordate pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi. Prim-ministrul Victor Ponta a precizat că sumele respective au fost convenite. În privinţa arieratelor administraţiei locale, premierul Ponta a arătat că 9 milioane au fost alocate judeţului Suceava pentru finalizarea proiectului de alimentare cu gaze, iar 10 milioane sunt alocate judeţului Bistriţa pentru lucrări la drumurile judeţene. Proiectul de rectificare va asigura plata subvenţiilor pentru crescătorii de păsări şi porci, pană la sfarşitul anului, precum şi ajutorul pentru circa 558.000 de cultivatori de terenuri, cu suprafeţe între 1 şi 10 hectare, afectaţi de secetă. Guvernul va asigura totodată 46 milioane lei pentru plata burselor pentru doctoranzi. Prim-ministrul Ponta a mai afirmat că există resursele pentru majorarea salariilor bugetarilor, restituirea sumelor reţinute ilegal pensionarilor precum şi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor din fonduri europene. Ponta a precizat totodată că s-a găsit o soluţie şi în privinţa taxei claw-back aplicată producătorilor de medicamente.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
