Investiţiile străine directe se îndreaptă spre minime record
Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni la 465 milioane euro, de la 849 milioane euro în aceeaşi perioadă anului trecut, potrivit datelor anunţate vineri de Banca Naţională a Romaniei (BNR). Datele BNR arată că participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 492 milioane euro, iar creditele intra-grup au avut o valoare negativă de 27 milioane euro. Investiţiile străine directe au finanţat 24,2% din deficitul contului curent în primele cinci luni. Anul trecut, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde euro, ajungand astfel la minimul ultimilor nouă ani. Contul curent al balanţei de plăţi a avut în primele cinci luni un deficit de 1,92 miliarde euro, în scădere cu 22,2%, după majorarea excedentului transferurilor curente şi al balanţei serviciilor şi reducerea deficitului balanţei comerciale. Excedentul transferurilor curente s-a majorat cu 192 milioane euro, iar cel al balanţei serviciilor cu 161 milioane euro, în timp ce deficitul balanţei comerciale s-a redus cu 165 milioane euro, potrivit datelor anunţate vineri de Banca Naţională a Romaniei (BNR). "Deficitul contului curent în perioada ianuarie - mai 2012 a fost finanţat în proporţie de 24,2 la sută prin investiţii directe ale nerezidenţilor în Romania, care au totalizat 465 milioane euro (faţă de 849 milioane euro în perioada ianuarie - mai 2011)", se arată într-un comunicat al BNR. Datoria externă pe termen mediu şi lung a însumat 77,61 miliarde euro la 31 mai (78,8% din total datorie externă), în creştere cu 2,7% faţă de 31 decembrie 2011. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 20,82 miliarde euro (21,2 % din total datorie externă), în scădere cu 8,8% faţă de 31 decembrie 2011. Contul curent al balanţei de plăţi a închis anul trecut cu un deficit de 5,68 miliarde euro, în creştere cu 3% comparativ cu 2010.
Euro nu mai poate fi oprit din creştere
u referinţa leu/euro anunţată ieri de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5495 unităţi
Leul continuă să se deprecieze, astfel că rata de referinţă leu/euro anunţată ieri de BNR a atins un nou maxim istoric, de 4,5495 unităţi, iar cursul oficial pentru dolar a a urcat la 3,7274 lei/dolar, de asemenea un nou nivel record. Rata de referinţă anunţată joi de BNR s-a situat la 4,5252 lei/euro, iar precedentul record a fost publicat luni, la 4,5275 lei/euro. Cotaţia de vineri arată o scădere a leului cu 5,32% faţă de euro comparativ cu rata de schimb de la finele aului trecut. Ultima cotaţie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro. Faţă de dolar, pierderea anuală este de 11,62%, de la un curs de 3,3393 lei/dolar la sfarşitul lunii decembrie. Precedentul record pentru cursul dolarului, de 3,7031 lei/dolar, a fost consemnat joi. Deprecierea leului în raport cu euro a influenţat şi paritatea oficială leu/franc elveţian, care a urcat cu de la 3,7685 lei/franc la 3,7883 lei/franc. Aceasta reprezintă un nou maxim din ultimele zece luni. O rată oficială mai ridicată a fost înregistrată la 5 septembrie 2011, cand francul a fost cotat la 3,8133 lei. Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc. Primele tranzacţii de vineri s-au realizat la 4,5390 - 4,5425 lei/euro, aproape de nivelul de la finalul sesiunii precedente, cand rata de schimb a fluctuat în jurul cotaţiei de 4,54 lei/euro. Ulterior, cursul a urcat la 4,57 lei/euro, un nou maxim istoric pe piaţa interbancară, ca urmare a aversiunii la risc a jucătorilor în contextul tensiunilor politice din Romania, după care cotaţiile au coborat în jurul a 4,5550 lei/euro datorită intervenţiei BNR. Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank, consideră că un factor determinant pentru deprecierea din ultima perioadă poate fi răspunsul diferit pe care BNR îl are faţă de această evoluţie. "Se pare că banca centrală nu mai combate atat de agresiv această tendinţă ca în trecut şi pemite o volatilitate mai mare. Tensiunile s-au amplificat, riscurile sunt în creştere, iar această situaţie nu reprezintă doar un episod scurt de depreciere, ci pare sa facă parte dintr-o perioadă mai lungă", a afirmat Muscalu. La jumătatea sesiunii interbancare schimburile se perfectau la 4,5600 - 4,5630 lei/euro. Paritatea leu/euro a început să crească încă de la începutul săptămanii trecute, ca urmare a tensiunilor politice dintre PDL şi USL, iar suspendarea preşedintelui Traian Băsescu a intensificat aversiunea la risc a investitorilor. Dobanzile afişate de băncile comerciale pentru plasamentele cu scadenţă la o zi au continuat să coboare, de la 2,21 - 2,7% la 1,68 - 2,16%, pe fondul unei lichidităţi mai ridicate în piaţă, după ce Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a început deconturile de TVA cu opţiune de rambursare existente la 1 iulie. Dealerii spun că un alt motiv pentru scăderea semnificativă a dobanzilor ar fi lichidităţile mai ridicate pe care unele bănci le au după ce s-au împrumutat luni prin licitaţia repo organizată de BNR. Banca centrală a împrumutat luni 12 bănci comerciale cu 13,646 miliarde lei (3,014 miliarde euro), pentru o săptămană, suma fiind foarte apropiată de recordul atins în urmă cu două săptămani, de 13,85 miliarde lei (3,1 miliarde euro). Dobanzile pentru sumele plasate pe termen de o săptămană au scăzut mai uşor, de la 3,65% - 4,13% la 3,43 - 3,91% pe an.
Vanzările de autovehicule au intrat puternic la apă
Piaţa auto a scăzut în primul semestru cu 15,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind vandute 36.000 autoturisme şi 7.000 vehicule comerciale şi microbuze, a anunţat APIA, remarcand totodată creşterea puternică, de 66%, a intrărilor de vehicule rulate,majoritatea cu vechime de peste10 ani. "Intrările de autovehicule rulate sunt de circa 2,5 ori mai mari decate cele noi (în condiţiile în care pieţele mature ale Europei consemneazǎ în medie un raport invers: 1 autoturism rulat la fiecare 3 autoturisme noi), înregistrand un plus de 66% faţă de primele 6 luni ale lui 2011. în ceea ce priveşte varsta acestora, este de remarcat că doar 25% au sub 5 ani vechime", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Potrivit datelor asociaţiei, volumul autoturismelor rulate intrate în parcul naţional a atins la şase luni 73.729 unităţi, iar în ceea ce priveşte vehicule comerciale rulate numărul este de 20.330. Cea mai mare parte a acestor autovehicule au peste zece ani vechime (45% la autoturisme şi 60% la vehicule comerciale). Pe ansamblul anului, piaţa auto ar putea reveni la nivelul înregistrat în 2001, respectiv vanzări de 90.000 - 92.000 de unităţi, din care 75.000 de autoturisme şi restul vehicule comerciale. În primul semestru vanzările de autovehicule (autoturisme plus vehicule comerciale) au scăzut cu 15,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2011, pe un volum total de 42.990 unităţi, autoturismele înregistrand o scădere mai mare, de 16,8%, la 35.950 unităţi. La autoturisme, în primul semestru topul pe mărci este format de Dacia, cu 9.653 unităţi vandute (27% din total), urmată de Volkswagen (4.035 unităţi / 11,2%), Skoda (3.357 unităţi / 9,3%), Renault (2.518 unităţi / 7%), Ford (2.350 unităţi / 6,5%) şi Hyundai (1.527 unităţi / 4,2%). Pe modele, primul loc revine Dacia Logan, cu un volum de 4.875 unităţi vandute, urmat de Dacia Duster - 2.734 unităţi, Skoda Octavia - 1.710 unităţi, Renault Clio şi Logan MCV. "Analizand segmentarea pe clase, dacă pană acum unele segmente, chiar dacă de volum redus (cum sunt cele din clasele D, E, F şi chiar SUV), înregistrau creşteri, chiar semnificative, faţa de anul trecut, în luna iunie se mai regǎsesc doar 2 clase pe plus, respectiv Clasa E / premium (plus 33% la un volum total de 517 unităţi) şi SUV (plus 2,9% pe un volum de 7.300 unităţi). Celelalte (A-C şi monovolum) care sunt de volum şi de regulă, sunt mai accesibile, înregistreăză scăderi de 22%-23%", menţionează APIA. În funcţie de tipul de combustibil, în primul semestru raportul dintre diesel şi benzină este favorabil motoarelor diesel, care înregistrează o cotă de piaţă de 50,2%, faţă de 41,5% în 2011. Ca urmare, deşi vanzările totale de autoturisme au înregistrat un regres de 16,8%, vanzările de autoturisme cu motoare diesel au avut o creştere de circa 0,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Livrările către persoanele fizice au scăzut constant, la 31%, restul de 69% fiind achiziţionate de companii, inclusiv ca urmare a valorii scăzute a ediţiei 2012 a programului Rabla. Cele mai căutate sunt maşinile de culoare albă şi gri (27%-28%), urmate de cele albastre (14%) şi negre (11%).
WSJ: Romania merge pe un "drum politic riscant"
Romania merge "pe un drum politic riscant", scrie Wall Street Journal, notand că Bucureştiul a ales "o perioadă nefastă" pentru a intra în "instabilitate politică", riscul fiind pierderea liniei de finanţare asigurată de FMI, UE şi BM, situaţie care ar genera probleme economice. "Romania a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputaţia de instabilitate politică. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, după o serie de atacuri la adresa Constituţiei care au culminat cu iniţierea procedurii de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar varful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă", comentează Wall Street Journal. "Marele risc pentru Romania este pierderea liniei de finanţare asigurată de FMI şi UE prin acordul stand-by de tip preventiv în valoare de peste 5 miliarde de euro. Guvernul ar putea utiliza aceste fonduri în cazul în care sistemul bancar din Romania va fi blocat din cauza unei eventuale intensificări a crizei din zona euro. Acest lucru s-ar putea întampla dacă băncile străine opresc liniile de creditare în sucursalele din Romania, ceea ce reprezintă peste 80% din sectorul bancar romanesc, limitand capacităţile de împrumut. Doar băncile elene contribuie cu aproape 20% la creditarea externă a băncilor din Romania, conform Royal Bank of Scotland", notează WSJ. "Pană acum, Romania şi-a îndeplinit obligaţiile economice ale acordului. Reducerea cheltuielilor şi creşterea impozitelor au condus la reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB anul trecut, de la 9% în 2009; creşterea economică a fost de 2,5% în 2011, după doi ani de contracţii. Dar nu există garanţii că Romania va rămane pe această cale. Actualul scandal poate părea în cea mai mare parte de natură politică: domnul Ponta, un politician de stanga, încearcă să reducă puterile Curţii Constituţionale independente. Dar el va caştiga susţinere populară pentru demiterea preşedintelui de centru-dreapta Băsescu, asociindu-l pe acesta cu măsurile de austeritate nepopulare iniţiate în 2009. Desigur că domnul Ponta va încerca să menţină ambele direcţii, angajandu-se public să respecte condiţiile programului UE/FMI. Dar, dat fiind că alegerile parlamentare vor fi în noiembrie, tentaţia de a relaxa austeritatea fiscală va fi puternică", adaugă WSJ.
Italia poate părăsi mai repede zona euro decat Grecia
Italia şi Irlanda ar avea mai multe motive decat Grecia să iasă din zona euro, în timp ce Germaniei i-ar fi cel mai uşor să renunţe la moneda unică, dar ar avea cel mai mult de pierdut, potrivit unei analize a Bank of America Merrill Lynch, preluată de Bloomberg. Studiul, realizat pe baza unei analize cost-caştig şi teoriei jocului, arată că investitorii percep o probabilitate prea scăzută ca una sau mai multe ţări sa iasă în mod voluntar din zona euro. Italia, a treia mare economie din zona euro, ar avea o şansă mai mare decat alte state să plece "în mod ordonat" şi ar caştiga la capitolele competitivitate economică, creştere şi balanţa financiar-fiscală, relevă analiza. Pe de altă parte, Germaniei i-ar fi cel mai uşor să iasă din zona euro, însă are cele mai puţine motive să ia o astfel de decizie. S-ar confrunta cu o creştere economică mai slabă, probabil majorarea costurilor de finanţare şi înrăutăţirea situaţiei financiare. Austria, Finlanda şi Belgia au de asemenea puţine argumente să plece din eurozonă. Dintre statele aflate în dificultate, Spania are cele mai puţine motive să se îndrepte într-o astfel de direcţie, notează analiştii Merrill Lynch. Analiza ia în calcul criterii precum impactul ieşirii din zona euro asupra creşterii economice, dobanzilor şi balanţei financiarăfiscale. Totodată, raportul relevă că Germania nu ar dispune de resursele necesare pentru a convinge să rămană în uniunea monetară o Italie hotărată să plece. Din moment ce Italia are cele mai multe motive să iasă din zona euro, costul financiar ar fi prea ridicat pentru Germania, iar italienii ar fi chiar mai reticenţi decat grecii să accepte condiţiile presupuse de acceptarea "şpăgii".
Băncile din scandalul LIBOR, amendate cu 22 miliarde de dolari
Cele 12 bănci globale asociate în mod public scandalului privind manipularea indicilor de dobandă ar putea plăti amenzi şi despăgiburi de pană la 22 de miliarde de dolari, către autorităţi, investitori şi alte instituţii de credit, potrivit unei analize a Morgan Stanley, preluată de Fianncial Times. Raportul, descris chiar de autorii lui drept "simplist", pleacă de la prezumpţia că 11 instituţii financiare internaţionale vor fi sancţionate, asemenea Barclays, cu cate o amendă echivalentă cu 456 milioane de dolari. Barclays a fost sancţionată de către autorităţile din Marea Britanie şi Statele Unite cu o amendă de 290 milioane lire sterline (456 milioane de dolari) pentru manipularea indicelui LIBOR (London Interbank Offered Rate), în funcţie de care se calculează dobanzile unor active de credit în valoare de 360.000 miliarde de dolari, de la derivate financiare complexe la împrumuturi către companii şi credite ipotecare. Calculul exclude potenţialele sancţiuni care ar putea rezulta din investigaţiile autorităţilor pentru concurenţă din Statele Unite şi Uniunea Europeană, care ar putea rezulta în noi amenzi substanţiale.
Creşterea economică a Chinei a încetinit puternic
Creşterea economică a Chinei a încetinit în perioada aprilie-iunie pentru cel de-al şaselea trimestru consecutiv, la 7,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cel mai scăzut ritm de la începutul crizei financiare mondială, transmite Bloomberg. Situaţia ar putea determina guvernul chinez să introducă noi măsuri de stimulare a economiei, pentru a-şi asigura o revenire solidă în semestrul al doilea. În primul trimestru, creşterea economică anualizată a Chinei a fost de 8,1%, iar economiştii anticipau pentru trimestrul doi o majorare de 7,7% a Produsului Intern Brut al celei de-a doua economii a lumii. Producţia industrială a încetinit în iunie, în timp ce creşterea comerţului retail a pierdut din avant. Datele prezentate vineri arată, pe de o parte, că investiţiile în active fixe şi-au accelerat creşterea, ceea ce poate fi interpretat ca un semnal de stabilizare economică şi, pe de altă parte, că producţia de electricitate nu a mai crescut în iunie, indicand încetinirea dinamicii activităţii industriale. Singapore a surprins vineri pieţele cu scăderea economiei în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, încetinirea creşterii din China lovind economia globală în contextul crizei din zona euro şi revenirii timide din Statele Unite, unde şomajul persistă la peste 8%.
Produsele Apple se dau ca painea caldă în Iran, în pofida embargoului
În pofida sancţiunilor dure impuse de mai mulţi ani Iranului din cauza programului nuclear, vanzările de produse Apple pe această piaţă sunt în creştere puternică, numai în capitala Teheran fiind active circa 100 de magazine care comercializează deschis produse ale gigantului IT american. Noile iPad-uri, iPhone-uri, iPod-uri, laptopuri şi PC-uri au în foarte multe cazuri preţuri doar uşor mai mari decat cele din Statele Unite şi mai mici decat în Europa, potrivit CNBC. "Afacerile au avut o creştere explozivă în ultimii trei ani", a declarat Majid Tavassoli, proprietarul magazinului RadanMac din Teheran. Firma, care asigură şi service, distribuie produse Apple încă din 1995, iar printre clienţi s-au numărat banca centrală a Iranului, posturi ale televiziunii de stat şi publicaţii locale. Dezvoltarea afacerilor cu produse Apple în Iran subliniază limitele sancţiunilor economice impuse de SUA şi alte ţări. Sancţiunile ar trebui să descurajeze programul nuclear al Iranului, despre care oficialii de la Teheran afirmă că este paşnic, în timp ce ţările occidentale suspectează că are obiective militare. Companiilor americane le este interzis să vandă bunuri sau servicii în Iran fără o autorizaţie specială.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Încă un animăluț a cărui pierdere a fost anunțată în Ziarul de Vrancea, găsit viu și nevătămat!Pisica „Mau” caz recent
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
my self, acum 4303 zile, 11 ore, 56 minute, 52 secunde 
