Mozaic economic: PIB-ul pe locuitor din Romania abia atinge 49% din media UE
Produsul Intern Brut pe locuitor înregistrat anul trecut în Romania reprezintă 49% din media UE, cu trei puncte procentuale mai mult faţă de nivelul din 2010, în timp ce alte state est-europene au consemnat creşteri mai modeste, stagnare sau chiar scăderea indicatorului, potrivit datelor Eurostat. Între timp, Austria, un important centru financiar şi economic al regiunii, şi-a crescut decalajul, cu un PIB pe locuitor cu 29% mai ridicat decat media UE, faţă de 26% în 2010. Romania şi Bulgaria sunt în continuare cele mai sărace state din UE raportat la producţia economică pe locuitor. Indicatorul a crescut uşor în Bulgaria, de la 44% din media UE la 45%. În Ungaria, PIB-ul pe locuitor a urcat anul trecut la 66% din media UE, faţă de 65% în 2010. Polonia a înregistrat o creştere de două puncte, de la 63% la 65%, în timp ce indicatorul a stagnat în Cehia, la 80% din media UE. Slovacia şi Slovenia au consemnat scăderi de cate un punct procentual, la 73%, respectiv 84%. Statele baltice au marcat creşteri importante, de la 51% la 58% în Letonia, 57% - 62% pentru Lituania, respectiv 64% - 67% în Estonia. În randul ţărilor mediteraneene, la epicentrul crizei datoriilor de stat, PIB-ul pe locuitor din Grecia a căzut la 82% din media UE, faţă de 90% în 2010, respectiv 94% în 2009, consemnand o prăbuşire de 12 puncte în doi ani. În Italia şi Spania, indicatorul a coborat de la 4% peste media UE în 2009 la 101%, respectiv 99% anul trecut. Portugalia a coborat de la 80% în 2010 la 77%. PIB-ul pe locuitor din zona euro este cu 8% peste media UE. Cel mai productiv stat este Luxemburg, unde indicatorul se plasează la de 2,7 ori media europeană. Dintre economiile mari, PIB-ul pe locuitor din Olanda este cu 31% peste media UE, urmat de Austria cu 29%, Irlanda (27%), Suedia (26%), Danemarca (25%), Germania (20%), Belgia (18%), Finlanda (16%), Marea Britanie (8%), sau Franţa (7%).
Salariile directorilor din companiile de stat vor fi plafonate
Salariile directorilor din companiile de stat vor fi limitate la nivelul veniturilor directorului general sau al managerului, deoarece există cazuri în care remuneraţia acestor angajaţi este mai mare decat cea a directorilor generali, a declarat premierul Victor Ponta. "Cred că este anormal ca în companiile cu capital de stat, în afară de salariul managerului sau al directorului general care este limitat la nivelul unui secretar de stat, toate celelalte salarii de sub el să fie de zeci, sute şi foarte multe sute de milioane de lei. Intenţionăm să limităm veniturile celor din societăţile comerciale cu capital de stat la nivelul directorului general sau al managerului, pentru că în acest moment ştiţi foarte bine ce s-a întamplat după decizia Guvernului Boc: directorul general sau managerul are un salariu egal cu al secretarului de stat, iar toţi directorii de sub el, uneori zeci şi sute de directori, au salarii mai mari decat la cele mai mari companii multinaţionale, ceea ce este o şmecherie", a spus Ponta. Proiectul de lege care reglementează salarizarea în companiile de stat a fost discutat în şedinţa de miercuri a Guvernului. La finalul anului trecut, Executivul a decis să prelungească şi pentru acest an perioada de plafonare a indemnizaţiilor acordate directorilor generali din companiile de stat la nivelul remuneraţiei unui secretar de stat, de la 20.000-28.000 lei la 4.800 lei. Decizia nu a vizat însă şi remuneraţia angajaţilor aflaţi în organigramă sub directorii generali, astfel că s-a ajuns la cazuri în care salariile acestora sunt mai mari decat cele plafonate ale directorilor generali. În 2009, Guvernul a hotărat ca indemnizaţiile membrilor Consiliilor de Administraţie din companiile de stat şi regiile autonome să fie reduse drastic, la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăţi. În acelaşi timp, salariile directorilor de companii de stat au fost diminuate la nivelul indemnizaţiei unui secretar de stat, de la 20.000-28.000 lei la 4.800 lei. Ulterior, Guvernul a decis că această plafonare va fi menţinută pe întregul an 2010.
Suntem pe locul şase în Europa la atractivitatea investiţiilor
Romania este a 6-a cea mai atractivă ţară europeană pentru investiţii în următorii trei ani, potrivit celor 840 de lideri de business chestionaţi de compania de consultanţă şi audit Ernst & Young (E&Y) în cadrul raportului 2012 European Attractiveness Survey, lansat miercuri. Astfel, Romania este mai atractivă decat Cehia, Turcia, Elveţia, Olanda, Italia, Spania sau Suedia. "Romania are avantajul unei rate de creştere a PIB-ului promiţătoare în comparaţie cu media europeană şi al unui capital uman valoros. Vedem tot mai mulţi investitori atraşi de sectorul energiei regenerabile. Mai multe privatizări sunt planificate în perioada următoare, încurajand investitorii din întreaga lume să privească spre ţara noastră. Este esenţial să stimulăm această evoluţie pozitivă prin strategii economice adecvate", a declarat într-un comunicat Bogdan Ion, Country Managing Partner Ernst & Young Romania. Primele cinci poziţii din clasament sunt ocupate, în ordine, de Germania, Polonia, Marea Britanie, Rusia şi Franţa. Studiul are la bază o metodologie care cuprinde analiza numărului de proiecte de investiţii străine realizate în 2011, pe de o parte, şi o analiză soft, a percepţiei privind atractivitatea ţărilor europene pentru investiţii străine, pe de altă parte. Prima analiză include doar proiectele de investiţii străine concretizate în active noi sau noi locuri de muncă, fiind excluse investiţiile de portofoliu şi fuziunile şi achiziţiile. Cealaltă analiză defineşte atractivitatea unei locaţii privind investiţiile străine printr-un mix între imaginea sa, încrederea investitorilor şi percepţia privind capacitatea ţării respective de a oferi beneficii competitive pentru investitori. Pentru această componentă, cercetarea a fost realizată de CSA Institute în perioada februarie şi martie 2012, prin interviuri telefonice aplicate unui eşantion reprezentativ de 840 de factori de decizie din companii din întreaga lume. În ciuda fragilităţii economiei din zona euro, fluxul de investiţii spre Europa a continuat să crească în 2011, numărul de proiecte fiind considerabil mai mare decat înainte de criză, conform raportului anual European Attractiveness Survey dezvoltat de Ernst & Young. în Europa, numărul proiectelor de investiţii a crescut cu 2%, de la 3.757 în 2010, la 3.906 în 2011. Deşi evoluţia numărului de proiecte a fost modestă, în fapt, valoarea medie a acestora a fost semnificativ mai mare, iar numărul de locuri de muncă generate de investiţiile străine directe a crescut cu 15%. SUA rămane cel mai mare investitor în Europa, dezvoltand 1.028 de proiecte, care reprezintă 26% din numărul total. Numărul proiectelor de investiţii dezvoltate de SUA a crescut astfel cu 6% în 2011, ajungand la cel mai înalt nivel înregistrat de studiul Ernst & Young în ultimii 10 ani.
Producătorul BlackBerry pregăteşte noi concedieri
Compania canadiană Research In Motion (RIM), care produce smartphone-urile BlackBerry, a anunţat că ţinteşte reducerea costurilor operaţionale cu un miliard de dolari pe an, plan care include concedieri semnificative, transmite Bloomberg. "RIM s-a angajat să obţină eficientizări semnificative şi reducerea costurilor de operare în cursul acestui an fiscal. Reducerea numărului angajaţilor face parte din această iniţiativă", a declarat purtătorul de cuvant al companiei, Tenille Kennedy. RIM a anunţat anterior că una dintre măsurile pentru scăderea cheltuielilor cu 1 miliard de dolari pe an este reducerea numărului de facilităţi de producţie. Unul dintre principalii furnizori ai companiei a anunţat recent că va înceta producţia destinată BlackBerry, în cadrul strategiei RIM de eficientizare a lanţului comercial. Reorganizarea RIM ar putea afecta între 2.000 şi 3.000 de locuri de muncă, estimează analiştii Northern Securities Toronto, în baza premisei că 30% din reducerile de costuri anunţate vor fi obţinute prin măsuri de muncă şi resurse umane. Mişcarea s-ar adăuga la cele 2.000 de concedieri anunţate anul trecut. Acţiunile companiei s-au prăbuşit cu 61% în ultimele 12 luni, din cauza performanţelor slabe ale BlackBerry într-o piaţă dominată de Apple şi smartphone-urile pe platforma Google Android. RIM vrea să lanseze în acest an o nouă gamă de telefoane, bazate pe sistemul de operare BlackBerry 10, prin care speră să recaştige cotă de piaţă. Nokia a anunţat recent că vrea să elimine pană la 10.000 de locuri de muncă şi să închidă mai multe centre de producţie şi cercetare. Compania finlandeză are de asemenea probleme serioase pe toate segmentele pieţei, de la nişa premium dominată de Apple şi Samsung la sectorul low-cost. Wall Street Journal susţine, citand surse apropiate companiei, că RIM concediază de cateva săptămani grupuri de cel puţin 10 angajaţi.
Iată motivul pentru care băncile nu pleacă din Romania
Băncile cu capital străin care s-au poziţionat bine pe piaţă şi au obţinut profituri semnificative "vor ţine cu dinţii" să rămană în Romania, apreciază preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, care nu exclude însă ieşirea unor instituţii mici, care au o poziţie mai bună pe alte pieţe din regiune. "Anul ăsta şi anul viitor, dacă vor exista schimbări de acţionariat în băncile din Romania vor fi mai mult ca urmare a unor decizii din afara ţării, ale acţionarilor unor bănci din străinătate. Dar nu mă aştept ca bănci străine să părăsească sistemul bancar. Poate o bancă mai mică, deschisă în ultimii 7-8 ani, şi care n-a reuşit să facă cotă de piaţă ar putea zice că mă retrag în alte pieţe unde am reuşit....", a spus Gheţea la ZF Bankers Summit12. Preşedintele CEC, care este şi preşedintele CA al Asociaţiei Romane a Băncilor, este sigur că băncile poziţionate bine, care au o istorie şi au realizat profituri, cunosc oportunităţile pieţei şi nu vor părăsi sub nicio formă Romania. "Băncile care au apucat să facă bani în Romania vor ţine cu dinţii să rămană în această piaţă. Inclusiv cele cu capital grecesc. Ca om care a lucrat într-o bancă elenă, pot să vă spun că ei cred uneori în oportunităţile din Romania mai mult decat noi", a argumentat Gheţea. Şeful ARB a arătat că dacă înainte de criză principala oportunitatea era retailul, în prezent se vorbeşte despre alte domenii, care ţin de integrarea europeană, cum ar fi fondurile europene, infrastructura sau agricultura.
Spania va cere oficial ajutor pentru bănci
Spania va cere oficial ajutorul zonei euro pentru recapitalizarea băncilor la o reuniune de joi a Eurogroup, a declarat ieri un diplomat european, transmite AFP. "Madrid-ul va face o cerere de ajutor prin intermediul Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) la reuniunea Eurogroup care va avea loc joi la Luxemburg", a spus diplomatul. Solicitarea va fi făcută după finalizarea unui audit al băncilor spaniole realizat de firmele Roland Berger (Germania) şi Oliver Wyman din Statele Unite, aşteptată pană joi. Autorităţile de la Madrid trebuie să cunoască exact necesarul de fonduri al băncilor. Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat Spaniei au ajutor de pană la 100 de miliarde de euro. "Lipsa detaliilor legate de planul de susţinere a Spaniei a fost dăunătoare", a spus diplomatul european. Potrivit participanţilor la tranzacţiile de pe pieţele financiare, lipsa informaţiilor referitoare la situaţia băncilor spaniole a alimentat neîncrederea. Un alt subiect care a agitat pieţele a fost cel legat de stabilirea fondului prin care va fi oferit ajutorul. "Există o preferinţă marcantă pentru acordarea sprijinului prin Mecanismul European de Stabilitate (EMS) în randul a numeroase state din zona euro, dar totul depinde de intrarea în vigoare a acestuia", a afirmat un responsabil european de rang înalt.
RCA-urile pentru case aduc pierderi
Pool-ul de Asigurare împotriva Dezatrelor Naturale (PAID) va subscrie prime de 10,3 milioane lei în acest an, în scădere cu 71% faţă de 2011,şi va trece pe pierderi, care vor atinge 1,9 milioane lei, în varianta cea mai pesimită a bugetului societăţii care emite poliţele obligatorii pentru locuinţe. În 2011, subscrierile PAID au crescut cu 19,5%, la 35,3 milioane de lei, potrivit datelor dintr-un buletin al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). "La sfarşitul anului trecut erau în vigoare peste 4,4 milioane de contracte de asigurări facultative pentru locuinţe şi mai mult de 574.000 de poliţe obligatorii, fiind asigurat peste 59% din fondul locativ al Romaniei. (...) Subscrierile aferente poliţelor obligatorii pentru locuinţe s-au situat la 35,3 milioane de lei, nivel mai mare cu 19,5% faţă de anul precedent", se arată în document. Anul trecut, PAID a consemnat un profit net de aproape un milion de lei. În 2009 şi 2010, societatea a raportat pierderi, care au totalizat 386.228 lei, conform datelor din rapoartele anuale ale PAID.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
